 |
|
|
Cu trenul prin ElvetiaF4 Saint Moritz si Glacier Express sau "O data in viata"Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP
Fotografiile aferente acestui episod se pot vizualiza in albumul Cu trenul prin Elvetia
Glacier Expres este cel mai lent expres din lume. El parcurge 243 km in opt ore. Cu el insa poti strabate Alpii Elvetieni de la est la vest sau de la vest spre est, admirind peisaje de neuitat. Multe info despre Glacier Expres din Elvetia la http://www.glacierexpress.ch/theglacierexpress.php si o prezentare a multor puncte de interes din toata Elvetia, in filmulete de citeva minute fiecare se gasesc la adresa: http://www.myswitzerland.com/video/index.cfm?mode=user&id=3686&start=all.
Pentru 2 august am facut o rezervare pentru Glacier Express. Acest tren strabate sudul Elvetiei, printre munti, trece la sud de cei trei patrumiari vestiti – Jungfrau, Monch si Eiger [noi vom urca pe versantul nordic al lui Jungfraujoch in 7 August 2009]. Glacier Express urca pina la 2000m altitudine si coboara pina la 500m si apoi urca iar.
Noi, avind cartierul general stabilit in Basel, trebuia sa ajungem in sud, in Zermatt sau in Saint Moritz. Am studiat inca de acasa mersul trenurilor sa gasim legaturile pentru a ne incadra intr-o singura zi de Flexi Pass si am constatat ca puteam prinde trenul in Saint Moritz, daca plecam seara din Basel si stam in gara Chur 5 ceasuri. [pe timpul noptii nu sint trenuri intre Chur si St. Moritz].Nu ne-a suris ideea de a sta o noapte in gara, asa ca am inclus, pentru ca am fost cuminti, ca un bonus de vacanta, o zi si o noapte in Saint Moritz. A fost o idee fericita. Am retinut din timp, on-line, o camera la Hotelul Soldanella, si am platit drumul de la Basel la Saint Moritz separat de Inter-Rail pass dar am utilizat reducerea de 50 % oferita de Half Fare passul elvetian.
Asadar, simbata 1 August [este ziua nationala a Confederatiei Helvete], dimineata plecam spre Saint Moritz, unde ajungem spre prinz. Ultima parte a drumului, de la Chur la St. Moritz, cind intram deja in munte, este spectaculoasa. Viaducte inalte si tuneluri facute cu intoarcere de 360 grade, trenul iesind din munte pe acelasi versant prin care a intrat ["Landwasser Viaduct " inainte de Filisur si "Linia Albula" intre Filisur si Saint Moritz] Fotografiile facute de noi din tren [Foto 4.005 pina la Foto 4.016] nu redau fascinatia peisajului si a acestor lucrari de arta inginereasca deoarece in tren esti in mijlocul imaginilor pe care ar trebui sa le vezi "din afara". Citeva imagini pot fi vazute aici: http://www.glacierexpress.ch/brochures/rz_glacexp_image_e.pdf . Am cumparat si un DVD continind o ora de film facut pe drumul de la Saint Moritz pina la Zermatt unde filmarile sint facute din elicopter. Dar inca nu am plecat cu expresul. De abea am ajuns in gara la Saint Moritz.[Foto 4.017 pina la Foto 4.020].
La biroul de informatii turistice din gara primim un pliant cu harta statiunii si indicatiile privind drumul pina la hotel. Ar trebui sa ajungem in 15 – 20 de minute. Pornim voiniceste spre oras, urcam usor pe o pasarela metalica spre o parcare subterana foarte mare [Foto 4.023] de unde, benefciind de ajutorul neprecupetit al unor scari rulante, iesim la lumina linga hotelul Palace cu cca 100 m altitudine mai sus. [Foto 4.021 pina la Foto 4.025 si Foto 4.228 la Foto 4.236] Sintem in oras [ de fapt sat, pentru ca numele localitatii este Saint Moritz Dorf; avea 5146 de rezidenti permanenti in 2007 si 13000 de paturi de cazare pentru turisti] si pornim spre hotel. Pe drum descoperim in virf de munte o pescarie! [Foto 4.026] Mai consultam harta si la urmatoarea cotitura a drumului, rasare hotelul nostru.
Surpriza! Intrarea in hotel se face la etajul 2. Terenul este in panta si hotelul este inceput pe o strada mai jos si se catara patru etaje spre deal. [Foto 4.029 pina la Foto 4.032 si Foto 4.094 pina la Foto 4.099] Intram si, dupa urarea de bun venit, ni se precizeaza ca privelistea oferita de la fereastra camerei rezervate de noi [160 CHF pe noapte] este spre munte [adica spre nord] , dar daca dorim, pentu o noapte ni se poate oferi, bineinteles contra unui mic adaus tarifar, o camera cu vedere spre sud, adica spre lac. Am acceptat [260 CHF pe noapte] si am primit cheia camerei 52 de la etajul 2 [doua mai sus decit receptia] – Foto 4.034.
Site-ul Hotelului Soldanella pentru care se pot face rezervari on-line este
http://www.hotel-soldanella.ch/hotel.html si o istorie a acestui hotel se poate citi aici: http://www.hotel-soldanella.ch/hotel/geschichte.html Am urcat cu un lift cochet, am gasit camera si ne-am facut comozi, ca acasa. [Foto 4.033 pina la Foto 4.049] Mai intii am studiat planul statiunii.
In camera, ca piesa de muzeu, este pastrata si ciuveta originala [Foto 4.050] Privelistea de la fereastra merita cu prisosinta suplimentul de pret. In fata si spre stinga se vede lacul [Foto 4.051 pina la Foto 4.062] in fata se vede un pic din statiune [Foto 4.0063 pina la Foto 4.066], coada lacului cu blocurile de locuinte pentru personalul nerezident – cca 6000 de oameni veniti la munca -[Foto 4.068] iar spre dreapta se vad muntii si Saint Moritz Bad. [Foto 4.067]. O scurta prezentare a geografiei vaii Engadine se poate citi aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Engadin [foarte bune sint linkurile externe de la sfirsitul prezentarii] iar o descriere a statiunii Saint Motitz se poate citi aici: http://en.wikipedia.org/wiki/St._Moritz . Am vizitat si Muzeul Engadine care este un muzeu de istorie si etnografie a vaii Engadine, cu exponate care vin din negura epocii celtilor, pentru care San Murezan a fost un oras sfint, trecind prin evul mediu, si ajungind pina in zilele noastre, cind Saint Moritz a devenit una din cele mai selecte statiuni montane din Europa foarte apreciata mai ales iarna. Cele 13000 de paturi sint distribuite in aproape 160 de hoteluri, pensiuni sau vile. [Foto 4.101 pina la Foto 4.119].
Dupa ce ne-am odihnit un pic, am coborit pe terasa sa bem un capucino. Si fiindca Saint Moritz este o statiune de iarna, are si dotari corespunzatoare pe terasa. [Foto 4.071]
Proaspeti si refacuti am plecat prin oras. Ne-am plimbat prin parc pe malul lacului [Foto 4.118 pina la Foto 4.153], am vazut ca se inchiriaza barci si biciclete [Foto 4.146 si Foto 4.147], am vazut ca se si construiesc locuinte noi chiar pe malul lacului [Foto 4.149 si Foto 4.150.Nu am reusit sa aflam insa si care este pretul de vinzare !
La intoarcere am cascat gura la vitrine. Foarte frumoase si mai ales aranjate cu foarte mult bun gust. Nu era nimic ostentativ, totul era firesc. In centru, pe peretele Bibliotecii Comunale, un banner albastru cu o invitatie la un festival de jazz, live , care se tinea ...ghiciti unde ? La clubul Dracula !!! sic ! [Foto 4.169]
Ne-am oprit la o circiumioara si am mincat un gratar garnisit cu "vegetale" [Foto 4.171], am vazut si defilarea fanfarei si a cetatenilor localnici care se duceau pe malul lacului unde erau pregatite focurile de tabara si jocurile de artificii. [Foto 4.190] Focurile de tabara au tinut pina in zori.
Dimineata ne-am sculat devreme. La sase eram deja la fereastra cu aparatele foto in mina.Soarele era deja destul de sus si se pregatea sa se ridice deasupra muntilor. Spre dreapta, in susul vaii spre munte, cerul era complet acoperit, si practic nu se vedea nimic, in timp ce la stinga, peste lac cerul era numai partial acoperit de nori, si jocurile de lumina si culoare ne-au creat o bunadispozitie care avea sa dureze toata ziua. Am incercat sa surprindem citeva imagini din aceasta dimineata feerica in Foto 4.193 pina la Foto 4.213 .
Ne-am facut bagajul, am coborit la masa [mic dejun inclus in pretul camerei], am mai facut citeva poze, si pe o ploaie sanatoasa am plecat la gara, sa ne imbarcam in Glacier Express.
Glacier express este un tren de placere, in care timpul trece in alt ritm decit in restul lumii. Aici petreci o zi in doi, rupt de restul lumii, fara nici o grija, vrajit de maiestuozitatea peisajului. O zi cu Glacier Express, strabatind Alpii de la un capat la celalalt este o experienta existentialista in sine. Plecind din Saint Moritz am strabatut intii defileul Rinului, unde mi-a fost teama ca ar putea apare vre-un Niebelung, apoi am urcat la doua mii de metri in trecatoarea Oberalp, am trecut cumpana apelor , am descoperit izvoarele Rhonului, si am ajuns la Zermatt cu sufletul la gura, intrebindu-ne de cit noroc avem nevoie ca ceata sau norii sa nu invaluie Matterhorn –ul pentru ale carui legende am venit de fapt pina aici. [ http://en.wikipedia.org/wiki/Matterhorn ].
La zece plecam din Saint Moritz spre Zermatt. Trenul este plin, si asa ramine pina la Brig. De aici pina la Zermatt trenul ramine cu mult mai putini calatori. Cei care au vrut eventual sa urce spre Matterhorn au urcat dimineata. In tren, am avut noroc sa stea linga noi doi frati, originari din Brig, [79 de ani, a stat linga Nora si fratele lui, 76 de ani care a avut locul linga mine] Cel mare nu vorbea decit dialectul local – Romansch – dar cel de linga mine vorbea nemteste, asa ca am avut pe linga ghidul audio din casca si doi localnici care cunosteau locurile ca pe buzunarul lor. Fratele cel mare are un baiat care este ghid montan, cu care urcase in urma cu doi ani [la 77 de ani ] pe Kilimanjaro in Kenia. Avea si Matterhornul pe versantul sudic la activ, dar facut mai la tinerete. Ei au comandat bere, noi o sticluta de vin si ne-am asezat la taclale. Ficare loc prin care treceam avea o poveste, fiecare trecatoare o legenda. Ghidul audio din casca impreuna cu cei doi companioni au facut sa nu simtim cum trece vremea. S-a facut de prinz si la ora unu am servit o friptura de vitel cu garnitura de spanac si cu un sos dulce de prune uscate. A fost delicios. In incheiere, un final apoteotic cu brinzeturi locale, dar .... Totdeauna trebuie sa fie si un dar ....dar chelnerita n-a stiut ce soiuri de brinza ne-a servit !!! Vom afla mai tirziu, peste o saptamina ce brinza era, cind vom merge la Gruiere si cind ne vom face lectiile despre cascavalurile elvetiene si despre brinzeturi in general.
Am trecut de pasul Oberalp, privim izvoarele Rhonului si incepem coborirea spre Brig. Trecem pe sub versantiul sudic al lui Jungfrau, si incet, incet, ajungem la Brig. Aici ne despartim de companionii nosti, le multumim pentru faptul ca ne-au facut o zi frumoasa, le uram sanatate, si plecam mai departe spre Zermatt.
Trenul urca versanti abrupti, dar nu patineaza fiindca intre sine este cremaliera pe care locomotiva se sprijina atit la deal cit si la vale. Nu stiu cine a aplicat cremaliera la calea ferata, dar bine ca a facut –o, pentru ca fara ea, Elvetia nu era ce este ea azi in materie de turism montan, si fara ea nici noi n-am fi vazut nici Saint Moritz, nici Matterhorn, nici Gruiere, nici Broc, nici Jungfraujoch.
Drumul de la Brig la Zermatt dureaza o ora si un sfert, si este la fel cu toate drumurile din Elvetia care merg spre munte. In vale localitati mai mari si pe masura ce urci, localitatile devin tot mai mici si catarate pe versantii vailor care devin din ce in ce mai inguste si mai abrupte. [Foto 4.255 pina la Foto 4.257]
Aproape de Zermatt, pe la 1500 de metri altitudine incep sa se vada si primii ghetari [Foto 4.257].
Cu capul plin de lectiile despre Matterhorn invatate de acasa si cu povestile pe aceiasi tema spuse de companionii nostrii pe drum, mai aveam o singura mare grija: sus sa fie un pic de cer senin sa vedem Muntele ! Jos in vale, la Brig, era soare, am vazut intrarea in tunelul Simplon care duce pe sub Matterhorn in Italia spre Milano, dar pe masura ce urcam in munte, pe cer au inceput sa alerge nori. Ne rugam pentru macar cinci minute de senin, sa putem face citeva pore. Ruga ne-a fost ascultata si am putut face vre-o suta si cinci zeci de poze luate din tren pe masura ce ne apropiam de Zermatt. La sase fara opt minute coborim in Zermatt si de la 18.03 pina la 18.09 fotografiem virful Matterhorn.
Am reusit. Nu am venit degeaba pina in Zermatt.
Multumiti privim cum se lasa noaptea peste munte. Plecam spre Basel dupa doua zile de basm. Ajungem acasa tirziu in noapte gindind ca miercuri plecam la Koln si Aachen unde vom vedea Domul si Catedrala in care, timp de o mie de ani, s-au incoronat imparatii Sfintului Imperiu Roman de Natiune Germana.
88 & 73 ! Nora, YO4AYL & Andrei, YO4AUP
Articol aparut la 12-4-2010 15261 Inapoi la inceputul articolului | |
La acest articol nu se (mai) primesc comentarii.
Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact
