| Comentarii (15) |
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2021-11-29 21:55:51 (ora Romaniei)
| | Cred ca aici sunt două probleme diferite, care se tratează diferit și iată de ce:
În primul rand antena pe care dorim să o folosim este conditionată de o serie de restricții legate de locul amplasării și de „portofel”. Oricine și-ar dori un câmp de antene monoband, fiecare amplasată în condiții otime de radiație și dimensionată pentru un câștig cât mai mare, numai că socoteala „de acasă” arata mult diferit, „puterința” nu se potrivește cu putința. De aici ar rezulta că alegerea unei antene după eficiență trebuie corelată cu posibilitățile de a o avea. Exact ca în distihul lui Mihai Eminescu:
„E vinul de-azi mai rău ca cel de ieri, amicii mei?
Mai bun ca orice vin băut e cel pe care-l bei!”
Așa că cea mai bună antenă este antena pe care o ai deoarece, dacă nu ar fi cea mai bună, nu ai mai lucra cu ea.
În al doliea rând vine problema SWR-ului care, ca importanță trebuie să ocupe de fapt prima poziție. Orice antenă ar fi, dacă nu reușește să se adapteze cu un SWR apropiat de 1 în raport cu linia de alimentare, eficiența ei scade. Niste calcule arată că la un SWR=2 puterea radiată de antenă scade la 88% (-0,5 dB), la un SWR=3 scade la 75% (-1,25 dB), la un SWR=4 scade la 64% (-1,9 dB).
Adaptarea pentru SWR=1 se poate face fie prin dimensionarea antenei, lucru de multe ori dificil de făcut mai ales la antenele multiband, fie prin instalarea unui adaptor de impedanțe între linia de alimentare și antenă și care va face mai mult decât orice antenă de vis dar neadaptată. Din practica personala am constatat ca orice antenă „la pachet” pe US fără adaptarea ei constructivă la condițiile reale din teren va avea mari neadaptări față de linia de alimenatre, de multe ori trecute cu vederea când tunerul stației ne „liniștește” adaptând ansamblul linie-antenă la SWR=1.
73 de Tavi YO4BKM! |
|
Postat de Miron (yo3iti) la data de 2021-11-30 17:17:13 (ora Romaniei)
| | | Foarte interesantă temă și, mai ales, răspunsurile. Distribuția lor aproape uniformă dovedește cât de puțin este înțeleasă funcționarea unui sistem radiant. Mă întreb câți dintre cei care au răspuns sondajului sunt și cei se simt obligați să dea mereu sfaturi. ! כל הכבוד, מורל |
|
Postat de Miron (yo3iti) la data de 2021-11-30 17:27:22 (ora Romaniei)
| | YO4BKM - să nu confundăm eficiența cu adaptarea incorectă. Chestii diferite. Poți avea o antenă cu un randament de 100%, dar funcționarea sistemului radiant să fie mizerabilă (VSWR mare) etc. 73
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2021-12-02 06:40:03 (ora Romaniei)
| | Nu trebuie sa fi profesionist in radiotehnica ca sa stii ca exista numeroase cazuri de antene care prezinta un raport de unde stationare foarte bun (<2 sau chiar <1.5), dar eficienta lor la TX/RX este extrem de redusa. Un exemplu clasic este o antena verticala plasata la sol (sau elevata) dotata cu un camp de radiale foarte redus (din motive de lipsa de spatiu, economie sau lipsa de intelegere asupra rolului radialelor). Aceasta antena poate fi adusa fara mari dificultati la un SWR bun cu ajutorul unui adaptor L/C plasat in imediata apropiere a punctului de alimentare. Un analizor de antenna plasat inaintea adaptorului va vedea o impedanta destul de apropiata de idealul Z=50+/-j0 Ω sau care poate fi adusa la valori adecvate. Nu se prea vorbeste nici de pierderile care apar pe un adaptor care trebuie sa aduca un SWR de 1:35-60 chiar la o valoare <2.
Ceea ce nu va arata analizorul de antena este faptul ca cei 50Ω componenta rezistiva a impedantei complexe pot fi compusi din 5Ω rezistenta de radiatie si 45Ω rezistenta de pierderi. Rezistenta de pierderi este la randul ei compusa din rezistenta de pierderi de tip “ground loss” (in sol si in campul de radiale) insumata cu rezistentele de pierderi din conductoarele facute din materiale altele decat sarma de cupru sau teava de aluminiu groasa. Alte pierderi provin din diverse balun-uri sau bobine de lungire inadecvate si chiar din adaptorul L/C folosit. Una din formele de definire a randamentului de radiatie al unei antene este si raportul dintre rezistenta de pierderi si cea de radiatie. Cu cat mai mare rezistenta de pierderi fata de cea de radiatie (disipativa), cu atat randamentul de radiatie al antenei este mai redus. Cine are experienta cu verticalele-minune (mult scurtate) in benzile inferioare, dotate si cu un numar foarte redus de radiale, stie pe pielea lui ca randamentul de radiatie este submediocru si poate cobori cu destula usurinta la valori cu o singura cifra (ex. 5%). Motivul principal este rezistenta de pierderi foarte mare a campului de radiale (cu atat mai mare cand radialele nu sunt facute din cupru).
Orice pierdere provenita din insuficienta adaptare de impedante pe traseul TRX-Antena (SWR >2) doar se adauga la pierderile globale ale sistemului de antena.
In plus, la o statie de radioamatori este mai putin interesanta energia totala radiata in spatiu fata de energia radiata pe directiile de interes/target. Energia radiata la unghiuri de plecare mari (>45-60 de grade)si pedirectii inutile este in majoritate energie pierduta.
Am vorbit de o antena monobanda. La o antena multibanda, pierderile si compromisurile sunt si mai mari.
Pe scurt, putem avea o antena cu un SWR aparent redus dar care radiaza extrem de pagubos.
Daca SWR-ul se masoara cu mare usurinta cu instrumentele uzuale aflate la dispozitia oricarui radioamator, alta este situatia cand este vorba de calculul rezistentei de radiatie si a celei de pierderi precum si obtinerea diagramei de radiatie in plan vertical si orizontal, pentru care se necesita cunostinte mai avansate de radiotehnica inclusiv utilizarea de softuri de antene (gratuite, gen 4NEC2, EZNEC sau MMANA Gal). Astfel ca evaluarea unei antene bazata exclusiv pe SWR este absolut insuficienta.
Cine doreste sa-si mareasca gradul de competitivitate la vanatoarea de DX/DXpeditii rare sau in competitii internationale majore (gen CQ WW), trebuie sa-si evalueze obiectiv sistemul de antene atat dpdv al randamentului de radiatie care poate avea ponderea cea mai mare in ecuatie cat si al SWR-ului. Valabil si pentru cei care doresc sa faca o investitie semnificativa in antene si urmaresc un raport cost/performanta adecvat. Fara o evaluare obiectiva a potentialului unei antene, sunt greu de gasit metodele si punctele de optimizare, specifice fiecarei locatii in parte.
Ca sa nu lungesc prea mult postarea, nu am mai intrat in pierderile suplimentare la nivel de sistem de antene, cum ar fi cele produse de obstacole metalice semnificative din zona reactiva apropiata precum si cele produse de interactiunea intre antene apropiate.
Majoritatea chestiunile de mai sus isi pot gasi raspunsurile in excelenta serie de carti ale colegului nostru Florin YO8CRZ/VA7CRZ intitulata “Radiotehnica – teoretica si practica”. Patru volume de valoare (in curand cinci) cu continut actualizat la nivelul radioamatorismului secolului XXI.
73 de Morel 4X1AD ex.YO4BE
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2021-12-02 11:52:48 (ora Romaniei)
| | Revin la acest topic pentru a lămuri lucrurile pe întețesul multor radioamatori, începători sau avansați. Și încep cu a arăta că cel mai indicat este să se expună experiența proprie, nu din literatură care are dezavantajul că este sublimă, dar la cei mai mulți (inclusiv la mine) nu se potrivește la locul unde se află antena. Pe această linie exemplul dat de Morel 4X1AD când se referă la cei 50Ω componenta rezistiva formați din 5Ω rezistenta de radiatie si 45Ω rezistenta de pierderi este un caz exagerat din care greu se poate înțelege ceva util. Poate ar fi fost indicat să arate și în ce condiții se ajunge aici, eu am verificat practic astfel de cazuri. Se întâmplă dacă este o antenă verticală, aceasta este făcută din țeavă neagră (fier negalvanizat) nu prea groasă sau orice material cu permeabilitate magnetică mare. Dacă în cazul cuprului ori aluminiului rezistența de pierderi este de câțiva Ω, la fier ajunge la sute de Ω în cazul antenelor filare. Am întâlnit așa ceva la un amic care, grăbit să iasă în eter, a folosit o sârmă din fier negalvanizat și pe 80m nu putea fi auzit nici la câțiva zeci de km. Când i-am calculat rezistența de piederi, aceasta ajungea la peste 400Ω față de cei cca 18Ω rezistență de radiație a unui dipol pe 80m la câțiva metri de sol, randamentul era sub 4%. Iar SWR arătat de tunerul emițătorului era practic 1 deoarece rezistența de pierderi disipă și nu reflectă energie, eventual poate încălzi cafeaua dacă s-a răcit. Dar, referitor la întrebarea săptămânii, câți își fac antenele din fier negalvanizat sau necuprat?
Tot ce am scris aici legat de antene sau de alte aplicații pentru radioamatori se bazează numai pe experiența proprie, ce este în cărți poate citi oricine. Nu sunt un specialist în radiocomunicații, sunt inginer mecanic, dar înțeleg formalismul și aparatul matematic specific (calculul operatorial, analiza cu funcții complexe de variabilă complexă, calcul numeric în care am descoperit și două teoreme noi, multe altele) și dispun de abilitatea de a le programa sub formă de aplicații gen 4NEC2 sau alte modele de instrumentație virtuală. Fac asta din două motive: să aflu dacă dacă sunt în stare să reproduc astfel de instrumente (nu cu scopul de a descoperi coada la cireașă, ci pentru a-mi testa performanțele în instrumentație virtuală) și să fiu sigur că ce aflu nu sunt gogoși comerciale. Pentru că am întâlnit astfel de situații, nu la antene pentru că nu am folosit nimic din ce este pe piață ci în domeniul meu profesional (dinamica mașinilor) unde a trebuit să corectez aplicații impuse prin licențe unor centre de cercetare-proiectare și care defavorizau proiectele românești. Dacă este cazul dau și detalii iar așa ceva nu se practică doar în YO, am văzut așa ceva și într-o facultate din ON.
Revenind la antene și performanțele lor am arătat ceva mai devreme cum mi-am dimensionat o antenă multiband (Windom) cu propria aplicație, alegând compromisul optim al dimensiunilor (diametru conductor, lungime, înălțime față de sol, poziția punctului de alimentare) și care m-a dus la rezultate care m-au mulțumit pe deplin ca amator, nu ca performer: cu 23W în intervalul 22-24 noiembrie curent când am avut ceva de rezolvat la reședința de la țară, în Carpații de Curbură și înconjurat de dealuri, am lucrat VK7YUM în 20m, ZS4JAN în 12m, K5EK și K2TQC în 20m, WA4MIT, NF3R și KB1EFS în 17m, toate confirmate, plus FK8HM la care aștept confirmarea. Am folosit în propria aplicație teoria generală a radiației antenelor la care am adăugat algoritmi de optimizare care nu se află în aplicațiile cunoscute, iar aplicațiile mele îmi furnizează valorile impedanței de radiație (cu componentele rezistive și reactive), impedanței de alimentare tot cu cele două componente, câștigul și diagramele de radiație în plan orizontal și vertical pe fiecare bandă. O altă aplicație dimensioneză antene YAGI-UDA cu maxim 12 elemenți. Și, în fine, una din cele mai utile este aplicația care permite să aflu ce impedanță complexă are antena în punctul său de alimentare măsurând cu un analizor impedanța la capătul de jos al limiei de alimentare. Am profitat de vizita unui amic care avea un analizor (personal nu folosesc) să verifice performanțele unei antene dimensionate de mine și nu arăta abateri mai mari de 3%. Personal nu folosesc analizoare de antene deoarece am căpătat încredere în ce dimensionez cu „soaftele” mele, așa cum a găsit de cuviință să aprecieze cu mulți ani în urmă cineva aici pe forum, din neputința de a găsi altă formă mai umilitoare de a le aprecia.
Și, la final, îndrăznesc o invitație: cei care au comentat aici referitor la „ce este antena și ce face ea”, să arate și cu ce antene lucrează în prezent, cum au fost dimensionate și ce performanțe oferă în trafic. Ca să ofere încredere în ce arată, se știe că în lumea noatră practica convinge, nu teoria. Și, deoarece aici nu pot pune și imagini cu „soaftele” mele, voi arăta câteva din ele la secțiunea „NOUTATI PE FORUM”.
73 de Tavi YO4BKM!
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2021-12-02 15:19:02 (ora Romaniei)
| | @YO4BKM: nu pot decat sa regret lipsa de obiectivitate si agresivitatea crescanda din ultimii ani contra oricui care nu va impartaseste neconditionat toate opiniile dvs. personale. Aceasta stare de fapt va pune in umbra o serie de articole valoroase si realizari din trecut si lanseaza o serie de indoieli asupra experientei dvs. practice in domeniul antenelor, altele decat cele de “entry level”, precum si in domeniul operational de performanta, unde diversele criteriile de evaluare si stachetele actuale sunt plasate altfel decat o faceti dvs..
Sunt sigur ca daca veti continua mai intensiv experimentarile de antene ceva mai complexe/avansate decat celebrul Windom, folosind aparatura adecvata si softuri actualizate si veti incerca sa acceptati si alte opinii decat cele proprii, veti avea surpriza ca recitind aceasta postare sa realizati precaritatea unor afirmatii tehnice facute mult cam prea repede.
In ceea ce priveste cererea adresata de a prezenta un curriculum al antenelor posedate si evaluarea performantelor, va precizez ca eu nu am un caracter conflictual si nu doresc sub nici o forma sa va pun in situatii delicate.
Va urez ani lungi de realizari interesante si sanatate deplina.
73 de Morel 4X1AD ex.YO4BE
|
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2021-12-02 16:39:21 (ora Romaniei)
| | @4X1AD, stiu ca obiectivitatea se interpreteaza totdeauna subiectiv dintr-un motiv destul de simplu: "camasa este mai apropiata decat haina". Si asa este normal sa fie, daca nu am tine la ce ne ofera satisfactii nu am mai avea motivarea creatiei.
Sper sa nu dezamagesc ca nu sunt "chitit" sa fac cercetari pe Windom din simplul motiv ca nu mai am nevoie. Dar cand a trebuit sa realizez ceva am facut-o de la documentare pana la realizarea practica prin forte proprii si exact acest lucru l-am scos in evidenta, Windom a fost doar un exemplu sa arat ca se poate si fara echipamente hard sau soft "la zi". La fel as fi putut scrie si despre alte antene pe care le am in functiune fara pierderi mai mari de 5-6% din rezistenta de radiatie foarte apropiata de 50 Ohm. Sau antene folosite cu decenii in urma.
Iti cunosc experienta de decenii in domeniu (curriculum antenelor) de pe cand eram "radioamatori de-ai lui Paul M. Segal, W9EEA" si ne informam colegial, apreciez sincer aceasta experienta, este impresionanta, dar asta nu inseamna ca nu se poate si altfel, cu mai putina experienta de specialitate. Cat priveste "situatiile delicate" care m-ar putea paste, nu ar fi cele dintai si in niciun caz nu interpretez acest lucru ca pe o agresivitate cand nu preiei "ad litteram" ce am scris, asta asa, din obiectivitate. Cat priveste ce am scris in anii din urma, ele exista inclusiv cu aprecierile bune sau rele la vremea aceea si asa raman, sugerarea punerii lor in umbra pe baza altor stachete plasate subiectiv azi este ... subiectiva. Si am scris fara sa tin nimic ascuns sau neexplicat, cand am aratat undeva ca o antena poate avea rezistente de pierderi de sute de Ω am arata si in ce conditii, inclusiv formulele care nu sunt usor de gasit.
73 de Tavi YO4BKM! |
|
Postat de Miron (yo3iti) la data de 2021-12-02 20:51:31 (ora Romaniei)
| | Domnule Profesor, totuși, e un hobby. E o activitate care ar trebui să ne facă plăcere și să ne aducă împreună, depășind barierele care pot exista între oameni, de orice natură. De ce vă inflamați mereu atât de tare ? Faptul că oamenii pot avea diverse opinii este un lucru lăudabil și de încurajat. Chiar are vreo importanță fundamentală cine are dreptate într-o amărâtă de polemică pe care o putem face oricând, amical, oricare dintre noi, la o bere ? E posibil ca 4x1AD să nu fie referința în domeniu, dar nici dv, nici eu și nici unul dintre noi nu este. Frumusețea științei - de partea căreia afirmați mereu că sunteți - constă tocmai în relativitatea răspunsurilor și absența dogmatismului. Cum spuneam și în altă ocazie, mâine-poimâine trecem pe coloana din dreapta, în SK și e păcat de timpul pierdut. Pe bune, zău așa. Cu stimă. Miron
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
Postat de Silviu (yo8tk) la data de 2021-12-03 05:23:18 (ora Romaniei)
| | Revenind la antene pot spune ca antena Windom a fost antena copilariei mele.Am renuntat la ea in favoarea unor antene mai performante....care-mi dau impresia cateodata, ca este propagare tot timpul.Hi!!
Acum ca sunt atatea formule de calcul la Windom parca as relua experimentul!Poate!
Interesant de urmarit rating-ul comentariilor de mai sus.Unii au caderi dramatice de +.Oare ce sa fie? Cine face asa ceva?HI!!
Sa auzim de antene ..bune!
73! de YO8TK
|
|
Postat de Rusan Ioan (yo2urs) la data de 2021-12-03 09:04:31 (ora Romaniei)
| | Hai sa bag si eu batul prin gard...
dipol 2x28m (aka nu rezoneaza nimic prin ea)...aruncata peste bloc (deh...viata la oras). 24 m merg deasupra blocului (la 3.5m inaltime) iar restul...in rapel...35m coaxial pana in apartament.
Mai nou pasionat de vanat statii sota...toate lucrate cu puteri intre 100mW si 10W
Vanat dx-uri...lucrat dx-uri. Expeditii cu puteri intre 50 si 100W. In CQWW CW lucrat o groaza de statii din US. Am lucrat si ceva entitati noi...de prin america de sud. Si asta cu 100W
Adevarat, o antena ce are 50ohmi este mai buna in cazul in care ai tunerul la caldura, langa TRX. La mine tunerul este sus pe acoperis...chiar in feed-ul antenei. Are viata de caine tunerul...dar eu nu HI. Sa nu uitam, ca tunerul nu absoarbe energia reflectata...ci o retransmite in antena (ma rog...pierderi extrem de mici)...Pierderile sunt in coaxial/linia de transmisie
P.S. Sarcina mea artificiala are swr 1:1. (50 ohmi). Si sa nu uitam...o antena rezonanta nu implica faptul ca are 50Ohmi...si o antena care are 50 ohmi...nu-i neaparat rezonanta. |
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2021-12-03 10:25:40 (ora Romaniei)
| | Corect, YO2URS! Un tuner amplasat la conectarea cu antena este util, dar nu comod de folosit. La fel de corect este si ca o antena de 50 Ω nu este obligatoriu rezonanta. O antena rezonanta este antena care, din constructie, are cel putin un capat izolat pe care sa apara un nod de curent si sa formeze unde stationare. Dar asta nu impiedica aparitia reactantelor care impiedica sa fie radiata in mediu intreaga energie transmisa antenei. O antena fara reactante se numeste antena acordata si nu este obligatoriu sa aibe 50 Ω rezistenta de radiatie, dar este important ca aceasta rezistenta trimite in spatiu intreaga energie cu care este alimentata. Rolul AT-ului in acest caz nu este decat sa adapteze o rezistenta de sarcina la rezistenta interna sursei. Daca antena are si reactante, tunerul face o lucrare mai complexa, atat adaptarea rezistentei de sarcina la rezistenta interna a sursei cat si compensarea reactantei antenei cu o reactanta egala si de semn contrar. Ca un fel de compensator de factor de putere in actionarile in c.a. In ambele cazuri efectul este sa impiedice aparitia undelor reflectate si sa permita transferul intregii energii spre antena.
73 de Tavi YO4BKM!
|
|
Postat de Rusan Ioan (yo2urs) la data de 2021-12-03 11:21:59 (ora Romaniei)
| | Sincer...mie-mi pare foarte comod...si foarte eficient.
Odata ce ai acordat antena in toate benzile...este suficient sa incepi sa transmiti ...ca se muta automat. Este exact ca tunerul automat de la caldurica...doar ca-i pe acoperis. Doar ca nu mai ai pierderile pe coaxial.
Ca exemplu: am incercat cu reverse beacon...
Antena are swr undeva pe la 4:1 in 40m...cu tunerul de la cadurica ma auzeam MM0ZBH cu 11db...cu tunerul sus ma auzea cu 16db. Nu pare mult...dar 3db poate sa fie diferenta intre a auzi o statie si a nu o auzi (cel putin in CW) |
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2021-12-03 15:03:54 (ora Romaniei)
| | YO2URS, pe baza datelor pe care le-ai furnizat aici se pot afle destule:
- Daca diametrul antenei este de 2 mm rezistenta de pierderi la 7 MHz este de 6,22 Ω, daca este de 3 mm rezistenta de pierderi este de 4,14 Ω.
- Daca linia de alimentare este de 50 Ω, o valoare SWR=4 poate arata ca rezistenta de radiatie a antenei poate fi ori 200 Ω, ori 12,5 Ω. Fiind vorba de un dipol, de o inaltme mica peste blocul plin de armaturi si de pozitionarea ei in rapel inclin sa cred ca mai valabila ar fi valoarea de 12,5 Ω. In acest caz randamentul antenei este cuprins intre 66% (fir de 2 mm) si 75% (fir de 3 mm). Daca ar fi avut o rezistenta de radiatie de 200 Ω randamentul s-ar fi situat intre 96% --- 98%.
-Nu pot evalua atenuarea in coaxialul de 35 m lungime, un calcul aproximativ arata ca poate fi intre 0,71 dB---1,5 dB, depinde de calitatea cablului.
- Castigul de 5 dB pare destul de mult, numai daca ne gandim ca o dublare a puterii duce la un castig de 3 dB.
73 de Tavi YO4BKM!
|
|
Postat de Rusan Ioan (yo2urs) la data de 2021-12-03 15:32:11 (ora Romaniei)
| | Am gresit...swr 3.4 (impedanta 171-j5.17).
Coaxialul este un Balden RG-213. Blocul nu are armaturi metalice (este bloc nou construit)
Daca ii ceva ce am invatat din radioamatorism...este ca teoria este extraordinar de buna...dar mai trebuie luata din pila. Iar radiatia unei antene...cat timp nu este in spatiu...sau ma rog...intr-un mediu mai simplut (adica string intre doi poloni etc)...este greu de prezis cum functioneaza.
P.S. Ca o curiozitate: dipolul meu favorizeaza puternic vestul...in est este destul de slabuta. Banuiesc ca-i datorita faptului ca-i asezata pe marginea blocului pe lungimea lui. Iar spre vest...nu are nimic sub ea (blocul este 5+p)
|
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2021-12-03 16:21:43 (ora Romaniei)
| | Este corect, la SWR=3,4 poate fi o rezistenta de radiatie de e 171 Ω.
Exista destul empirism in domeniul radiocomunicatiilor, dar ajustarea "din pila" este mult mai mica azi daca ai surse bune de date.
Chiar daca blocul nu are peretii armati, sunt armate planseele si stalpii. Acum doi ani au fost ridicate doua astfel de blocuri P+5 la cca 8 m de ferestrele mele de la bloc (stau la etajul 2/7), care mi-au inchis ultima fereastra posibila care era spre vest (existau deja alte doua blocuri P+10 stanga-dreapta) dar am vazut cum se construiesc cele din fata mea, plansee dublu armate, stalpi armati si zidarie. Credeam ca antena iti traverseaza blocul, dar asezata pe marginea lui efectul armaturilor este "din lateral". Favorizarea unei directii prin dispunerea lobilor de radiatie depinde foarte mult de banda in care lucrezi. O antena de 56 m "string" cum ii spui are in plan orizontal, pe 7 MHz, doi lobi principali simetrici, foarte ascutiti si perpendiculari pe firul ei, cu un castig de cca 5 dBi, pe 14 MHz are patru lobi dispusi simetric de o parte si alta la cca 35-40 grade de axul ei, castig cca 5 dBi etc, acesti lobi depind relativ putin de inaltimea fata de sol. Nu stiu ce directie are firul antenei dar, pusa lateral fata de planseele armate face ca lobul sau lobii opusi blocului sa fie mai accentuati. Planseele actioneaza ca un reflector (pamant artificial) dispus lateral in care apare imaginea antenei reale, imaginea "radiaza" si ea (de fapt "radiaza" prin reflectarea undelor antenei reale) cu un efect mai redus decat al pamantului real si ideal d.p.d.v. radioelectric.
Coaxialul RG213 este foarte bun, desi cam rigid cu diametrul sau de 10,3 mm si inima din 7 fire de 0,8 mm dar are pierderi foarte mici in comparatie cu ce am eu, respectiv H155 care este mult mai flexibil (diametrul 5,4 mm, inima 19 fire de 0,25 mm). Il folosesc pentru ca nu am nevoie de o lungime prea mare de cablu. Daca H155 are o atenuare de 3 dB/100 m la 10 MHz, RG213 are o atenuare de 2,3 dB/100 m la aceeasi frecvanta.
73 de Tavi YO4BKM! |
|
