Cristian Colonati YO4UQ

                Abstract

                Pentru constructorii de antene sau evaluatorii performanţelor unor antene existente programele de simulare au devenit un puternic instrument de lucru care poate economisi timp precum şi resurse materiale şi financiare. Încercăm să dăm un exemplu relevant de simulare pentru o antenă magnetică în banda de 7 MHz cu ajutorul programului 4NEC2.

1.       Cine este 4NEC2?

Programul 4NEC2 este unul din cele mai performante programe pentru simularea sau evaluarea parametrilor şi performanţelor antenelor. A fost creeat de olandezul Arie Voors şi se poate descărca gratuit ultima versiune V5.8.14 din http://www.qsl.net/4nec2/ precum şi tutoriale şi documentaţie de ajutor. Numărul utilizatorilor se aprolpie de 50.000.

După o decompresare „unzip” programul se instalează foarte simplu cu “setup” într-un folder din discul C:4nec2 cu generare de icon-uri pentru lansare din display. Programul dispune în subfolderul „models” de nenumărate modele de antene de la cele mai simple antene dipol până la aperiodice “beverage”, directive sau “fractal”.

Pentru cei interesaţi să facă un exerciţiu de lucru cu 4NEC2 cu propunerile deja simulate în pachetul “models” găsiţi o excelentă exemplificare în limba română în cartea lui Florin Creţu YO8CRZ “RADIOTEHNICA Teorie şi Practică” capitolul 6.9 pag. 128÷146.

2.       Dece o simulare cu 4NEC2 pentru o antenă magnetică?

Motivul este simplu. Se doreşte argumentarea cu cele mai performante instrumente de proiectare valabilitatea şi oportunuitatea unei astfel de opţiuni pentru o antenă magnetică în condiţiile de instalare şi funcţionare actuale în mediul citatdin. Performanţele sunt la fel de bune, dacă nu chiar mai bune, decât cele ale unor antene dipol sau filare simple montate în amplasamentele urbane

3.       Resurse.

Programul 4NEC2 oferă în C > 4nec2 > models > HFsimple > magnetic2 un exemplu simplu pentru o antenă de formă patrată în banda de 14 MHz, care poate fi însă folosit numai ca exemplu pur orientativ.

Un exemplu complex, real, care ţine cont de material, dimensiunile acestuia, calitatea solului, amplasare, etc. a fost elaborat de către KP4MD dr. Carol Milalzzo (YL) sub numele de “Universal Magnetic Loop Antenna NEC Model”. Fişierul pentru această exemplificare poate fi descărcat din http://www.qsl.net/kp4md din link-ul cu numele de mai sus.

În APPENDIX-ul din acestă pagină sunt date trei modele de antene magnetice universale care pot fi testate cu datele intrinseci sau li se pot modifica datele, parametrii constructivi, pentru a evalua un nou model dorit. Fişierele modelelor universale oferite se importă în foderul “models” din C > 4nec2 de unde se pot începe simulările pentru datele existente sau modificările pentru un nou model. Importul din pagina html se face cu click dreapta pe numele fişierului şi Save as... în C > 4nec2 > models > KP4MD ca folder nou creat pentru antene magnetice sau ori unde doriţi.

Mai simplu, pentru doritorii de exerciţiu, două din fişierele .nec pentru simularea unor antene magnetice cu orientare verticală sau orizontală sunt ataşate prezentului material de unde pot fi salvate şi incluse în folderul „models”. Fişierul complet parametrizat de către Carol KP4MD ne oferă un fişier .nec pentru o antenă magnetică portabilă funcţionând în banda de 7 MHz.

Pentru informare se prezintă tabelul cu valorile parametrilor constructivi ai acestei antene care sunt incluşi în fişierul de generare “input.nec”. După cum se vede în fişierul original toate dimensunile sunt date în unităţi de măsură anglo-saxsone “feet” şi “inch” (1 feet = 0,3048m, 1 inch = 25,4mm) atât pentru bucla principlaă cât şi pentru bucla de cuplaj, alimentare. Dimensiunile din paranteze şi cu asterisc sunt pentru antena magnetică orizontală.

                După lansarea programului din icon-ul de pe display şi deschiderea fişierului Open > magloop.net (6kB) din “models” urmat de apăsarea butonului care seamănă cu un calculator de masă (al cincilea de la dreapta la stânga) se pot constata, în fereastra Main [V5.8.14] care se deschide, următoarele calcule pentru parametrii principali:

                Frecvenţa = 7,05MHz / Impedanţa = 50 ohmi / Bucla principală un poligon cu 18 laturi / Bucla secundară un poligon cu 18 laturi / Material bucla principală cablu coaxial RG8/U tresa / Material bucla secundară cablu coaxial RG58/U / Solul cu conductivitate medie / Puterea la intrare 100watt ş.a.

                Ca rezultate principale ale calculului, după ce s-a apăsat pe butonul “RUN nec” (indicaţie care apare când plimbaţi prompterul pe butoane): Puterea radiată = 56,57watt / Impedanţa = 49,8+j0,17 ohmi / SWR = 1 ş.a.

                Notă: O antenă magnetică similară ca material, portabilă, pentru o putere de 10watt în benzile superioare a fost prezentată de către YO3GGX – Dan cu titlul “Antenă portabilă tip buclă magnetică (Magnetic Loop)” în site-ul:

http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=814

4.       Rezultate.

Fiindcă nişte grafice şi poze sugestive furnizate de către 4NEC2 fac mai mult decât 1000 de cuvinte să trecem la treabă şi să prezentăm:

a.        O antenă magnetică are ambele tipuri de polarizare în modelul său de radiaţie. Cele două tipuri de polarizare, verticală şi orizontală, produc lobi de radiaţie diferiţi şi câştiguri spaţiale diferite în geometria “pattern”-ului antenei.

b.       Sunt prezentate în continuare grafic următoarele situaţii pentru câştigul specific al antenei magnetice:

-        radiaţia polarizată vertical cu reprezentările spaţiale şi secţiunile maxime în plan vertical şi orizontal (Ver-gain)

-        radiaţia polarizată orizontal cu reprezentările spaţiale şi secţiunile în plan vertical şi orizontal (Hor-gain)

-        radiaţia totală a antenei cu ambele tipuri de radiaţie şi secţiunile „pattern” în plan vertical şi orizontal (Tot-gain)

-        reprezentările spaţiale colorate iar culorile sunt însoţite în partea dreaptă a ferestrei de o scară care prezintă atenuarea în dBi faţă de radiatorul ideal.

-        ultimele două reprezentări grafice sunt legate de determinarea E [V/m] şi H [A/m] a câmpului radiant apropiat (near-field) faţă de distanţa până la antenă pentru a preveni radiaţiile nocive. Se poate determina pentru orice punct din spaţiul antenei. Este prezentată valoarea câmpului E de 22,16V/m şi H de 0,049 la distanţa de 4,5m.

                                Forma spaţială a lobilor pentru radiaţia polarizată vertical şi secţiune in planul vertical

                                Forma spaţială a lobilor pentru radiaţia polarizată vertical şi secţiune in planul orizontal

                                                     Intensitatea radiaţiei cu polarizare verticală a antenei magnetice în dBi

                                Forma spaţială a lobilor pentru radiaţia polarizată orizontal şi secţiune in planul vertical

                                Forma spaţială a lobilor pentru radiaţia polarizată orizontal şi secţiune in planul vertical

                                                     Intensitatea radiaţiei cu polarizare orizontală a antenei magnetice în dBi

                                                Forma spaţială a lobilor pentru radiaţia totală şi secţiune in planul vertical

                                                Forma spaţială a lobilor pentru radiaţia totală şi secţiune in planul orizontal

Notă: Fiind o antenă portabilă, construită din cablu coaxial RG8/U, condensatorul variabil, care prezintă o greutate care poate deforma forma circulară a antenei, a fost montat în partea de jos. Link-ul de alimentare a fost amplasat la partea superioară. Intensitatea curentului în buclă precum şi intensităţile câmpurilor electric şi magnetic E şi H sunt maxime la partea superioară a antenei.

O ultimă intervenţie şi un mic comentariu asupra unui parametru deosebit de comentat şi contestat pentru antena magnetică şi anume: câmpul radiant apropiat – Near Field – şi determinarea valorilor lui cu ajutorul simulatorului pentru antene 4NEC2.

Când apăsăm butonul Generate (F7) programul ne prezintă fereastra de mai jos de unde ne alegem situaţia de analizat pe care dorim să mergem. Toată expunerea de până acum a fost făcută pe opţiunea “Far Field pattern”.

În continuare vom genera cu ajutorul programului şi valorile pentru opţiunea „Near Field pattern” pentru a determina valorile de câmp din apropierea antenei. Aşa cum se vede s-a ales spaţiul pe verticală între 0 şi 10 metrii cu pasul de 0,5m şi spaţiul în planul antenei (axa X care generează câmpurile cele mai mari) între -5 şi +5 metrii cu pas de 0,5.

                Câmpurile E şi H la distanţa de 4,5m au valorile de 22,16V/m respectiv de 0,049A/m ceea ce este rezonabil.

5.       Scurte concluzii.

Pentru proiectanţii şi constructorii de antene pentru radioamatori este util să evaluaze o eventuală nouă realizare cu ajutorul unor instrumente gratuite şi extrem de performante.

4NEC2 este un program relativ simplu şi prietenos cu o paletă bogată de exemple din care se pot învăţa multe aspecte din tainele antenelor şi ale propagării.

4NEC2 are şi dezvoltări mult mai sofisticate care însă se vor descoperii pe măsura utilizării lui şi a consultării documentaţiei şi a discuţiilor pe forum.

Cu acestă prezentare am făcut în continuare “lobby” pentru Magnetic LOOP care este în definitiv o antenă ca oricare alta, cu un bun compromis între dimensiuni şi performanţe.

La prezenta expunere sunt ataşate fişierele magloop.nec şi maglooph_gh.nec pentru cei care doresc să testeze şi să se familiarizeze cu programul 4NEC2.

Este ataşat şi fişierul .pdf al expunerii pentru cei care doresc să-l salveze sau sa-l tipărească.

Vă urez lectură plăcută şi cât mai multe DX-uri.

Cristian Colonati YO4UQ

Articol aparut la 10-11-2014

7365