Articole > Comunicatii digitale     Comentati acest articol    Tipariti

Despre izolarea galvanică în modurile digitale Nicu Crisan YO5OUC Au trecut deja câțiva ani buni de când am intrat în posesia unui transceiver FT-857D ce suportă modurile digitale. Recunosc fără nici o reținere că am cochetat încă de la început cu digitalele, comparativ cu modurile deja consacrate SSB sau CW. Sunt multe de spus aici și nu puține au fost dezbaterile pro sau contra în privința folosirii acestor moduri în care vocea sau îndemânarea radioamatorului sunt în primul caz înlocuite, iar în al doilea, asistate de calculator. Recunosc că nu m-au interesat prea mult aceste opinii, preferând de la bun început modurile digitale pentru simplu fapt că nu este nevoie de prea multa putere pentru a face DX-uri cu mai multe continente (și pentru că sunt prea curios). Mai mult sunt deja formate comunități internationale (eQSL, EPC, HPC etc) în care clasicului mod de a avea rezultate prin forte propii i se adaugă un altul, în care esti asistat în opținerea de rezultate, după unii, doar diplome frumos colorate. Or fi pentru începători? Dar ce conteaza! Dacă cochetezi ca și mine cu modurile digitale și ai un FT857D iată ce trebuie să știi... Construcția interfeței Încă de la început am optat să-mi construiesc propria interfață între calculatorul PC și FT-857D. Am început prin a mă documenta despre schema originală a cablului CAT (CT-62) deja cunoscut. Fig. 1 Schema interfeței CAT vezi [1] Schema din figura 1 este foarte populară, dar atrag atenția că, realizarea și utilizarea acesteia așa cum se vede în figură, implică niște riscuri mari ce pot pune stația în pericol. Am văzut apoi articolul scris de Liviu YO5QCD pe saitul http://yo5kai.ro care, îmi împărtășește dubile asupra schemei din figura 1. Tensiunile vehiculate pe portul serial sunt între plus minus 18V și este ușor să ardem ceva dacă aplicăm accidental circa 36 V pe RXD sau TXD. Pe această interfață se vehiculează tensiuni de maxim plus 5V pe RXD și TXD și 13,8V disponibili la pinul din dreapta jos (figura 1). Tranzistorii T1 și T2 sunt singurii ce stau în fața unui dezastru iminent. Schema este neprofesionistă și periculoasă. O altă schema mai de doamne-păzește este cea din figura 2 unde, se folosește un circuit specializat ce convertește tensiunile vehiculate pe portul serial de la plus minus 18V la plus 5V respectiv 0V. Acest circuit este sigur fiind prevăzut cu protecție și stabilizat de CI 78L05. Alimentarea CI MAX 232 se face folosind tensiunea de 13,8 V de la stație. Dacă pe RXD pinul 12 este o tensiune de 5V atunci la ieșirea TXD pin 13 este produsă prin triplare o tensiune de +15V. Pentru 0V se produce la pinul 13 o tensiune de -15V necesară portului serial. În sens invers de la PC la FT857 dacă la pinul 14 apar plus minus 18V atunci la pinul 11 pe TXD sunt plus 5V respective 0V. Fig. 2 Schema unei interfețe CAT cu CI specializat MAX232 [2] Până aici toate bune dar, am fost intrigat de faptul că interfața CAT a FT857D are ACEEASI MASA GND cu a PC-ului. Atâta timp cât stația lucrează pe post de receptor nu-i nici o problemă, dar dacă se trece pe emisie, iar puterea este de 100W, tensiunea de RF poate ajunge la placa de bază a PC-ului și teoretic, poate să o distrugă. Personal nu m-aș juca nici cu această schemă deși nu am fost convins de la început că e agresivă. Am trecut la executarea acesteia având încredere în producător. Surprizele nu s-au lăsat așteptate pentru că la punerea în funcțiune deși programul HRD s-a conectat la stație, zgomotul la recepție a crescut puțin. Conectarea s-a făcut cu success la toate ratele inclusiv la rata maxima de 38400 bps. Nu am dat atenție acestui impediment minor, dar am avut o surpriză ceva mai mare cind, trecând pe emisie imaginea de pe monitor a fost afectată ușor (fluctuații pe linii). Am trecut-o și pe asta la capitolul forget about it și am abordat problema cablului de legătură între placa de sunet și FT857D. M-am gândit că, simpla conectare direct la placa de sunet va fi suficientă. Ideea s-a dovedit foarte proastă, iat-o prezentată în figura 3. Fig. 3 Legătura dintre placa de sunet și FT-857D (ASA NU) Corespondența pinilor este următoarea Line out (cablu) s-a conectat la DATA OUT 1200bps (mufa stației) Line In (cablu) la DATA IN (mufa stașiei) GND (cablu) la GND (mufa stației) După cum se vede stația și PC-ul au aceași masă. Proastă idee! Rezultatul a fost pe recepție mulțumitor pentru că mi-a permis prima legătură în modurile digitale, iar interfața programului Digital master 780 de sub umbrela HRD îmi arăta că merge bine. Nivelul sunetului se putea regla corespunzător pentru recepție din Level Line In (placa sunet) și emisie din Volum. Pe ecran au început să curgă frumos semnalele psk31 și primele rânduri ale QSO-urilor se decriptau foarte bine. Numai că! La emisie deși QSL-ul era OK pe lângă tremuratul imaginii acum mi se deconecta placa de la rețea. Acesta a fost momentul când am avut serioase îndoieli că totul e ok. Imi era în pericol PC-ul ! Iată ce am făcut. Mi-am zis că separarea galvanică ar putea fi cheia ce mi-ar permite să folosesc modurile digitale fără emoții. Am găsit o schemă electrică pentru interfața CAT ce arăta bine (figura 4). Schema folosește de această dată pinii RTS și DTR pentru alimentarea MAX232. Această idee mi s-a părut foarte bună pentru că separa alimentarea față de stație (perturbatorul RF). Optocuploarele 4N27 sunt de viteză mare deci se pretează la rate mari de 38400 bps. Spor la trebă mi-am zis și am trecut la realizarea practică. Din păcate deși lucrez foarte îngrijit schema nu a funcționat ne putându-se face legătura cu stația. Am pus așadar mâna pe osciloscop și am descoperit hiba. Pinii RXD și TXD stau în mod normal pe +5V tot timpul. Dacă la pinul 8 (MAX 232) apare +18V de la PC, la pinul 9 apare o tensiune de 5V (unu logic). Ledul optocuplorului conectat la rezistența de 150 ohmi se aprinde forțând tranzistorul opto-cuplat să intre în saturație. Pe colectorul acestuia tensiunea coboară undeva la 0,2 V adică pe RXD vom semnala stației că se transmite zero logic ceea ce este fals. Logica este inversată și stația nu poate comunica cu tranceiverul. Pe calea inversă e la fel. Problema odată descoperită mi-am închipuit că poate fi rezolvată din soft... canci. Nu am găsit nici o setare nici în cazul stației FT857 și nici pentru HRD. Ultima soluției a fost modificarea schemei. Figura 4 Schema GREȘITĂ a interfeței CAT cu separare galvanică Am ales să modific schema din figura 4 știind că dacă pe portul serial se transmite +18 V atunci pe RXD FT-857 CAT interface trebuie să am +5V și invers pentru -18V să am pe RXD 0V. Figura 5 Schema electrică a interfeței CAT, modificată pentru FT-857D Cel mai la îndemână mod de a face acest lucru este de a conecta pinul 2 al lui 4N27 la pinul 9 MAX232 și pinul 1 (4N27) la +5V prin intermediul unei rezistențe de 1K. Cred că asta ar solicita mai mult ieșirea 9 a CI MAX și am ales să folosesc un buffer cu un transistor de uz general BC107 ce preia el sarcina asta. Am proiectat schema în Eagle versiunea 6.4.0 și o prezint în figura 5. Conectorul SV1 se conectează la mufa CAT a statției FT857D astfel: Pinul 1 (SV1) la TXD (mufa spate CAT FT857) Pinul 2 (SV1) la 13,8V (mufa spate CAT FT857) Pinul 3 (SV1) la GND stație (mufa spate CAT FT857) Pinul 4 (SV1) la RXD (mufa spate CAT FT857) IC2 este un 78L05. Masa stației notată pe schemă cu AGND este izolată de masa PC-ului notată cu GND. Alimentarea CI MAX232 se face de la PC prin portul serial pinii 8, 7, 6, 4 de pe mufa serială cu 9 pini (normală)(la conectare în HRD selectați DTR și/sau RTS). Alimentarea Led-ului de pe calea inversă din CI OK2 se face de la stație. Led-ul este opto-cuplat cu MAX232 deci izolat electric față de PC. Schema a fost testată la toate ratele și, zgomotul specific conectării maselor PC-ului cu masa RF au dispărut. Interfațarea dintre PC și FT857 este acum sigură indiferent de puterea de emisie. Legătura dintre placa de sunet și FT-857D din figura 3 este inacceptabilă din același motiv, neasigurând separarea maselor. În acest caz am optat pentru o separare galvanică prin intermediul unui trafo clasic 220/12V (20:1) folosind bobina de 12V cu impedanță mai mică, conectată la ieșirea plăcii de sunet (adică invers față de cum se sugerează în figura 6). Impedanța mare a înfășurării de 220V am conectat-o la stație. Am utilizat două trafo mai mici, de 400mA (de mici dimensioni), pentru a separa masele pe cablul audio în ambele sensuri (vezi zona încadrată cu roșu în figura 6). Schema este prea simplă pentru a mai insista asupra acesteia. Fig. 6 Interpunerea unor trafo pe linia de audio între PC si FT857 [3] Ideea este că aceste trafo 220/12V se pretează pentru banda audio 200Hz-4KHz, având o caracteristică sufficient de lineară. Impedanța mai mica a secundarului conectat la PC (cel puțin în opinia mea tensiunea de RF fiind atenuată de 20 de ori adică cu cel puțin 13dB) asigură reducerea perturbațiilor de RF ce provin de la stație pe durata emisiei. Proba practică a demonstrat viabilitatea separării galvanice, ne mai fiind afectat nici monitorul și nici perifericele. Recepția nu e afectată de interpunerea unui trafo și nici emisia. Totuși! O abordare superbă din punct de vedere al linearității în care și partea audio este separată cu optocuploare, se poate găsii în [4]. Eu am fost mulțumit de rezultatele opținute cu trafo de separare pe partea de audio la cei 100 de wați pe care îi am. Poate că pentru puteri mai mari se justifică abordarea din [4]. Reglajul plăcii de sunet și al stației Reglajul nivelului semnalului audio (adică al semnalului modulator) este critic la emisie. Această problemă nu are nici o legătură însă cu separarea galvanică. Un nivel al semnalului prea mare la ieșirea audio out produce intrarea în saturație a amplificatorului final de RF. Se intră în zona nelineară și, se produc distorsiuni. Distorsiunile sunt critice în cazul modulațiilor digitale cu greu putând fi compensate de creșterea puterii (adică dacă dau cu un ciocan mai mare). Pentru reglajul nivelului audio out recomand dezactivarea procesorului audio al FT857D ce face compresie și distorsionează semnalul psk. Deci făra Proc în digitale! O altă observație este că dacă nivelul audio out este prea mare, indicatorul ALC semnalează, indicând pe bargraf-ul din stânga display-ului (numai în modul ALC) câteva liniuțe. Pentru reglaj se selecteaza modul ALC si se trece pe emisie. Apoi, se micșorează/crește nivelul sunetului generat de placa de sunet până când ALC-ul indică doua trei liniuțe pe ecranul FT857. Pentru verificare se selectează apoi modul PWR si se vizualizează vârfurile de putere, care, trebuie să bată cap de scală pentru PWR=100W. Dacă se micșorează doar puțin nivelul audio imediat se vede că puterea scade și ea la vârfuri. Dacă se mărește nivelul audio peste acest prag se vede că creșterea se răsfrânge doar asupra puterii medii (adică amplificatorul RF se saturează și distorsiunile cresc – vezi figura 7). Sugerez de asemenea ca aceste reglaje să se facă cu un Digital gain cât mai mic (default este 50) la mine este pe 5. Fig. 7 Așa arată un semnal psk31 distorsionat În acest moment totul e așa cum trebuie pentru a lucra în digitale, fiți fără grijă și mai ales, lucrați fără distorsiuni. Așa că, multe DX-uri în digitale cu puteri cât mai mici! 73 de YO5OUC-Nicu sk Bibliografie 1. http://mods.radioscanner.ru/yaesu/mod262/ 2. http://radio.ubm.ro/Radio/Download/ft857d/adapter_ft857_232.gif 3. http://www.yo3ksr.ro/index.php/radioamatorism/184-teorie/632-introducere-in-modurile-digitale-digimodes 4. http://www.dl8nci.de/en/cat_interface_100 Nicu Crisan YO5OUC Articol aparut la 27-9-2013 16964 Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (36)
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2013-09-28 10:28:50 (ora Romaniei) Admir preocuparea pentru nou şi realizările pe acest plan şi nu pot să nu remarc enormele deosebiri dintre radioamatorismul de acum 40 de ani şi cel al zilelor noastre. Cât mă priveşte, am făcut trafic în modurile digitale mai mult din curiozitate. Din aceste motive nici nu am o echipare prea deosebită, respectiv un TS-130S (Trio) şi un laptop Toshiba satellite. Interfaţa este HM făcută din 2 transformatoare 1:1 de 600 Ohm, câte unul pe fiecare cale, respectiv între ieşirea de difuzor a receptorului şi intrarea de microfon a laptopului şi între ieşirea de difuzor a laptopului şi intrarea de microfon a emiţătorului plus o separare galvanică prin condensatori de mare capacitate. Comutarea pe emisie-recepţie o fac prin VOX. Reglajul nivelului la emisie îl fac din nivelul plăcii sunet din laptop şi din mic-gain al TX-ului astfel: 1.Am reglat TX pe SSB la funcţionare normală pe 14MHz, reflectate zero (antena tuner HM), nivel ALC maxim permis (ştiam dintr-o măsurare anterioară că aici am cca 70W) şi am reţinut valoarea indicată de ampermetrul sursei (cca 14A); 2.Am emis în SSB prin placa sunet a calculatorului folosind un mesaj înregistrat în memoria calculatorului la nivelul maxim nedistorsionat (cu SoundRecorder setat pe o rată de eşantionare de 16KHz), reglând prin soft nivelul de ieşire din placa sunet până ce indicatorul ALC din TX arăta exact ca mai înainte, când a fost reglat pe microfonul propriu TX-ului iar ampermetrul sursei arăta acelaşi consum; 3. Am instalat Digital Master 780 din HamRadioDeluxe, am făcut conexiunile pentru modul digital şi, cu un text de testare, am reglat din mic-gain pornind de la minim până ce ampermetrul sursei a arătat un consum de cca 6,5A (o putere estimată de cca 30W). Am reuşit să realizez QSO-uri din prima încercare. La trecerea de la o bandă la alta reglajul plăcii sunet rămâne neschimbat, fac doar reglaje la emiţător (reflectate nule obţinute pe poziţia CW, apoi trec pe SSB şi reglez din mic-gain pînă la valoarea curentului din sursă arătată mai sus. Ca o părere personală, după cîteva zeci de QSO-uri a început să mă dezamăgească automatismul cu care se schimbă mereu aceleaşi mesaje predefinite în macro-uri, totul se reduce la click ici, click colo, nu este nici radio unde poţi auzi o voce, chiar în CW poţi să simţi starea de spirit a partenerului), nici TV unde poţi vedea ceva propriu partenerului. Dar, este numai părerea mea. Succes la toată lumea! 73!
Postat de NICK - YO9AGN la 2013-09-29 09:46:26 (ora Romaniei) Nu stiu care-s motivele, dar majoritatea articolelor despre INTERFETE PENTRU COMUNICATII DIGITALE, nu trateaza mai simplu pentru PRACTICIENI si nu pentru TEORETICIENI. Eu stiu ca sunt 2 fatete ale problemei in DIGIMOD : problema CALEA DE SUNET- interconectare TRCV cu PC si tot ce impune. Inclusiv trafurile de separare galvanica si, problema DE LOGICA-COMENZI intre TRCV siPC. Daca cineva ar putea face un mic efort si ar lamuri mai precis(teoretic dar si practic,executional) ar realiza ceva util . Altfel........... Personal lucrez in toate modurile digitale permise de MixW2.20. Am peste 160 entitati lucrate,am 97 confirmate (cu e-qsl) si ... chiar im moduri mai putin uzitate. Detalii despre interfete se dau pe anumite Sitt-uri dar in engleza ....... aviz batranilor ce au invatat ""obligatoriu"" rusa. Dupa cca 5 luni mai postez. Nu cred ca deranjeaza.. daca da, atunci .... Cu stima si astept ceva PRACTIC, REALIZABIL,VERIFICAT . YO9AGN-NICK nb. CINE DORESTE II POT COMUNICA ACELE SITE-URI.
Postat de George - YO2MAB la 2013-09-29 14:18:08 (ora Romaniei) Din pacate m-a costat 80 Euro folosirea unei interfete fara izolare galvanica. Recomand tuturor utilizarea izolarii (introducerea ei) deoarece este mai ieftina decat reparatia statiei (daca mai este posibila) Interfetele pot fi utilizate nu numai in comunicatii digitale ci si pentru legatura TRX cu un calculator si crearea de loguri sau comanda TRX prin intermediul acestuia. "Cine nu are izolare galvanica sa-si cumpere"
Postat de Lari - YO9CSM la 2013-09-29 20:21:25 (ora Romaniei) In noimbrie 2011 am primit o interfata industriala achizitionata cu cablurile aferente trx ului meu de la Locura Digital din Barcelona( a fost ca o provocare pentru mine sa abordez acest mod de lucru la 51 de ,,toamne’’.....hi). Nu am vrut sa ,,risc viata ‘’ transceiverului meu,care pe langa multiplele facilitati pentru digi mode ,ofera si CAT,de aceea am ales varianta mai sus enuntata(mai ales ca o veche cunostinta mi-a spus ca a avut probleme cu statia ,un FT857,cu greu a adus-o pe ,,linia de plutire’’),am auzit ca unii confrati ai nostri au fost nevoiti sa achzitioneze alt trx ignorand sfaturile colegului ham din acest articol. Marele meu pacat este ca nu pot sta mult in fata rigului,nu am folosit respectivele facilitati decat lucrand uneori in PSK 31,am incercat si RTTY si cateva receptii in SSTV. Felicitari autorului pentru articol iar antevorbitorul meu,YO2MAB isi incheie alocutiunea cu un MARE ADEVAR. Sincere salutari la toti colegii hami,indiferent daca abordeaza sau nu digi mode.Cu deosebita consideratie,Lari,YO9CSM,ALEXANDRIA. PS-nu am mai aparut aici cu postari deoarce doua luni am avut antenele ,,date jos’’ din motive obiective,iar de vineri 27-09-2013 sunt din nou activ in benzile alocate traficului radio de amator prin ,,ridicarea’’ acestora in peisajul cvartalului de blocuri in care locuiesc in urbea natala.
Postat de Nicu-YO5OUC - YO5OUC la 2013-09-29 22:33:30 (ora Romaniei) Va multumesc toturor pentru comentarii, sugestii si aprecieri facute aici sau direct pe adresa de e-mail. Un link deosebit cu privire la modurile digitale poate fi vizionat de catre cei interesati la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=VFwnqNvn-68 Pentru cei care vor sa intre in rindul celor ce apreciaza si aceste moduri, se poate viziona filmul de la aceasta adresa film ce este dublat de o excelenta traducere in romana, gratie colegilor YO4PX-Francisc si YO8CYN-Mihai la care le multumesc pe aceasta cale.
Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2013-09-29 23:07:51 (ora Romaniei) Majoritatea problemelor care conduc la proasta functionare a interfetelor pentru moduri digitale au doua cauze: proasta adaptare intre TRx si antena (SWR) si bucla de masa. Schema propusa de GM4KGK nu are nicio poblema caci stabileste o singura conexiune a traseului de masa dintre PC si Trx, respectiv cea aferenta portului de CAT. Desigur, se poate elimina si acesta dar nu este necesar. O explorare mai adanca a cauzelor conduce la observatia ca, la unele PC-uri, portul de masa al placii de sunet este flotant fata de masa portului COM. Transformatoarele au si ele cateva dezavantaje, observabile mai ales la modurile MFSK sau in modulatiile CODFM unde neliniaritatea trafului duce la un BER (Bit Error Rate) destul de mare. Una din solutiile care la mine functioneaza in 3 variante constructive si cu 3 statii diferite, atat in regim de statie fixa cat si mobila si portabila (HF) este interfata pe USB. 73 de yo3hjv
Postat de Costel, - YO8BND la 2013-09-30 08:49:47 (ora Romaniei) ok articolul. felicitari pt studiu, am lucrat cam toate modurile cu ts830s via vox direct pe pc cu reglajele aferente la placa de sunet, folosind o masa comuna solida si legata deasemeni la impamantarea shak-ului,acum cu 897 nu mai am curajul, vazand ce au patit altii... m-ar interesa schema la de la microHAM, succes tuturor, Costel, yo8bnd,
Postat de Costel, - YO8BND la 2013-09-30 08:52:25 (ora Romaniei) m-ar interesa schema la 'USB interface II 'de la microHAM, succes tuturor, Costel, yo8bnd,
Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2013-09-30 08:54:39 (ora Romaniei) Cu exceptia RTTY unde primul QSO l-am facut in Februarie 1969... am inceput traficul in digitale (psk, fsk, hell, etc) la sfarsitul anului 2007 din curiozitate, sa stiu si eu cu ce se "maninca".... Am facut peste 12000 de QSO-uri, folosind ca "interfata" microfonul de la trcv si difuzorul de la PC... Dupa ce mi-am cumparat o interfata RigExpert, m-am plictisit de aceste moduri, prea impersonale...
Postat de ghita - YO8CLN (yo8cln) la 2013-09-30 09:31:38 (ora Romaniei) Eu stiam ca este periclitat calculatorul (datorita patrunderii radiofrecventei din cauza unor dezacorduri mai ales la puteri mari) si nu statia! La noi (yo8krr) totul este interconectat ! CAT-ul de la IC 756 PRO III cu laptopul 1, la fel prin SignaLink USB mai ales pt. EME in 2m, CW se face tot cu acest laptop. TS 2000 X si FT 817 sint conectate la laptop 2 tot prin SignaLink pt. EME in 70 cm si 10 Ghz (deocamdata incercari) samd... Desi, mai ales in US, statia este operata de la juniori si pina la pensionari, HI!,in afara de blocarea rularii programului laptopului, alte evenimente nu am avut. In incheiere, multumesc autorului pentru materialul documentat si astept noutati. 73! de yo8cln
Postat de Lari - YO9CSM la 2013-09-30 14:43:58 (ora Romaniei) Intaresc ceea ce expune Adrian YO3HJV,cand datorita SWR mare,RF ,,isi facea de cap’’ si reseta PC ul cand lucram in moduri digitale,desi nu lucram decat cu 20-30 W,un amic de aici din TR tot imi spunea sa ,,ornez’’ cablurile cu ferita pentru cabluri (cele din doua piese),in fianl am adus totul pe linia de plutire,fiecare cablu are la capete asemenea accesorii.Cred ca datorita faptului ca folosesc o placa de sunet separata tip USB care este langa trx,deoarece cablurile interfetei nu au decat aproximativ 60-70cm.73’s,Lari.
Postat de Nicu - YO5OUC la 2013-09-30 20:37:37 (ora Romaniei) Subscriu la parerea lui Adrian YO3HJV cum ca trafo de separare poate conduce la deprecierea BER-ului (a ratei de eroare per bit). E practic imposibil de calculat cu cit creste BER in lipsa unui semnal de referinta. Cred ca separarea cu optocuploare si pe linia audio ar fi o continuare interesanta pe aceasta tema de loc de neglijat. Oricum, trafo asigura 100% integritatea statiei si a PC-ului. Statia este intradevar perturbatorul si primul pus in pericol este PC-ul, dar eu am patit ca din cauza perturbatilor, radiofrecventa a afectat interfata seriala care, a transmis impulsuri false statiei ce a reactionat schimbind starea unor parametrii. De aici pina la stergerea memoriei nu este decit un pas. Apoi clonarea lui FT857 cu un alt FT857 bun este necesara, sper sa fie si suficienta. Cu alte cuvinte eu cred ca si statia e in pericol...mai putin dar este. Vorba unui prieten bun Sergiu-YO5CRI, nu va jucati cu radiofrecventa.
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-01 08:59:04 (ora Romaniei) In primul rand felicitari lui Nicu (YO5OUC) pentru articol. Bine scris, placut de citit, cu toate detaliile necesare. Separarea galvanica poate ajuta in primul rand in cazul in care calculatorul si statia nu au un plan de masa comun si pot aparea diferente de potentia periculoase. Daca aceasta problema este rezolvata pe alte cai (de exemplu impamantare comuna), atunci solutia propusa de Adrian (YO3HJV) este cea mai eficienta si simpla, permitand realizarea unei interfete de dimensiuni extrem de mici si cu performante sexcelente. Daca insa SWR-ul este mare, nici macar separarea galvanica nu mai ajuta si calculatorul se poate bloca/reseta. Am experimentat ambele modele (cu/fara separare) si am ajuns la aceeasi concluzie cu Adrian. O interfata care se conecteaza print-o singura mufa USB la PC (atat pentru audio cat si date) este cea mai eficienta solutie. O alta observatie ar fi ca portul serial nu prea mai este utilizat in ziua de azi decat pe unele PC-uri. Toate cele bune. Dan YO3GGX
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-01 10:44:03 (ora Romaniei) Referitor la separarea optica pentru audio ma batea gandul intr-o vreme sa incerc niste amplificatoare in clasa D. Nu stiu cat de mult ar degrada calitatea semnalului digital. Folosirea direct in analogic cred ca ar crea probleme mari de neliniaritate. Am insa in teste de ceva vreme o interfata digitala cu separare galvanica totala, folosind tehnologie Bluetooth, atat pentru audio cat si CAT. In acest mod se elimina si problema SWR-ul si a planului de masa. Nu am publicat proiectul pentru ca nu sunt inca multumit de rezultate. Un prototip poate fi vazut aici: http://www.yo3ggx.ro/btcataud1.jpg http://www.yo3ggx.ro/btcataud2.jpg Am in lucru si o interfata bazata pe tehnologia WLAN, care va permite controlul securizat al transceiverului din Internet fara a mai fi nevoie de un PC. Dan YO3GGX
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-01 10:54:47 (ora Romaniei) Ooops. Din graba am scris prostii, dar din pacate sistemul nu imi permite sa le mai corectez. Imi cer scuze. Nu a fost cu intentie. Dan YO3GGX
Postat de Nicu - YO5OUC la 2013-10-01 19:15:16 (ora Romaniei) Da, pai din cite s-au scris imi dau seama ca problema ramine inca deschisa. Separarea cu optocuploare pe interfata seriala este 100% sigura indiferent de SWR atita timp cit radiofrecventa nu ajunge la PC pe alte cai. Insa interfata seriala asa cum s-a observat este pe cale de disparitie fiind inexistenta la mai multe desktop-uri, nu mai vorbesc de laptop-uri care nu o mai au. Lumea inclina si pe buna dreptate pentru portul USB. In cazul acesta eu am gasit o rezolvare simpla, un cablu USB/RS 232 ce simuleaza soft o interfata seriala pe portul USB. Pentru separarea pe calea audio cred ca s-a desprins ideea ca trafo nu e bun din punct de vedere a nelinearitatilor ce ar deprecia semnalul si ca cel putin pe calea audio problema ramine deschisa. Cred ca solutiile propuse: separare optica pe audio sau utilizarea unor interfete bluetooth ramin provocari pentru noi solutii tehnice de dezbatut aici.
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-01 19:47:00 (ora Romaniei) Buna Nicu. De ce sa mai faci trecerea prin RS232 atat timp cat exista module ieftine USB/Serial(TTL) care pot fi conectate direct. Poate incerci o separare optica si pe partea audio. Sunt tare interesat de rezultate. Dan YO3GGX.
Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2013-10-02 18:19:29 (ora Romaniei) intr0adevar, o separare optica ar fi "nec plus ultra" insa in niciun caz nu cred ca este fezabila pe optocuploare. Daca discutam despre optic, atunci ar fi de luat in calcul fibra optica si modem/tnc incorporat in statie. Din pacate, varietatea modurilor digitale nu permite realizarea facila a unui astfel de modem/tnc. Daca introducem in ecuatie DSP-urile moderne, atunci e posibila realizarea dar implementarea va genera costuri ridicate. PSK, RTTY sunt relativ usor de realizat insa cand vorbim de MT63, Olivia, JT65, acolo devine mai complicat si raportul calitate pret al interfetei simple ramane imbatabil.
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-02 22:07:11 (ora Romaniei) Nu cred ca poate fi exclusa si o varianta de separare audio pe optocuploare. Digitizarea unui semnal cu un spectru de maxim 2.5KHz poate fi facuta cu costuri minime, de exemplu folosind MAX1957 ca PWM la 300KHz. Ar merita incercat. Dan YO3GGX
Postat de NICK - YO9AGN la 2013-10-03 09:03:56 (ora Romaniei) Scriu aceste consideratii cu strangere de inima pentru ca nu cred sa fie bine primite. DECI: -PRIMA MEA POSTARE SE REFEREA, SOLICITAM PRACTICIENLOR CEVA PRACTIC,REALIZABIL,UTIL. TEORII, SPECULATII TEORETICE SE POT FACE MULTE,DAR ...... poate spune cineva precis,clar,real ca a executat un montaj, a experimentat si poate trage concluzii? Numai asa este benefica dezbaterea. Sterilul... trece..se uita... PROPUN ceva in genul lui A412: schema,explicatii de functionare,realizare practica, reglare si..........utilizare. TEORII.... ACESTA E MOTIVUL PENTRU CARE SE MAI FAC A 412 SI AZI DUPA 35 ANI ! Va salut cu stima, nick-yo9agn
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-03 09:47:23 (ora Romaniei) Draga Nick. Nu cred ca inteleg punctul tau de vedere. Articolul postat de Nicu (YO5OUC) contine destule detalii practice astfel incat cine chiar doreste sa realizeaze acele montaje o poate face. Nu vad prea multe elemente teoretice.Acolo unde sunt prezentate au ca unic scop sa incerce sa explice anumite fenomene observate in practica. Daca te-ai referit la cele scrise de mine, te rog sa-mi vizitezi pagina de web si vei gasi acolo suficente detalii practice pentru fiecare din montajele prezentate. Poate ne dai un exemplu, ca sa intelegem unde gresim.:-) Toate cele bune. Dan YO3GGX
Postat de Nicu - YO5OUC la 2013-10-03 16:35:11 (ora Romaniei) A412, frumos trasnceiver, 100% croit pentru cei ce simt placerea de-a experimenta. Eu cred ca e loc pentru toata lumea, tehnicieni, teoreticieni, sportivi,pasionati. Sa fim sanatosi si sa citim articole cit mai diverse. Este si o sectiune pentru constructii...cine stie, poate cineva da tonul la A412"Digi". Cu multa stima. Nicu -YO5OUC
Postat de Nicu - YO8BGE la 2013-10-03 21:47:29 (ora Romaniei) Am incercat recent urmatoarele interfete: http://www.sm4xiu.eu/page.php?page=CAT_Interface http://keerigan.free.fr/Tous%20Les%20Montages%20Et%20Articles%20Des%20N%B01%20%C0%2030%20De%20Electronique%20Et%20Loisirs%20Magazine%20-%20Sans%20La%20Pub/Emettre%20et%20recevoir%20en%20PSK31%20-%20l%27interface.pdf Din punctul meu de vedere au functionat normal. Transformatoare audio 600/600 ohmi se gasesc prin modemuri internet. Spor la construit! Nicu YO8BGE
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-04 13:40:58 (ora Romaniei) Frumoasa schema, dar rezultatele nu justifica in nici un caz o asemenea complexitate. Eu prefer sa rezolv lucrurile complicate intr-un mod simplu decat lucrurile simple intr-un mod complicat. Uneori este mult mai greu decat pare..:) Dan YO3GGX
Postat de YO9AGN - YO9AGN la 2013-10-04 14:29:36 (ora Romaniei) Pentru YO3GGX ::: draga Dan, am primit si primul mesaj adresat mie si acest ultim ,cu adresare la YO8BGE. DURTEROASE CONSTATATRI: Nicu(8bbe) a raspuns la ceia ce a vrut articolul: separare galvanica trcv-pc.Complexitatea schemei este foarte mica pentru ""teoreticienii experti"". Schema e REALIZABILA si MULTIPLICABILA DE neinitiati in teorie dar manuitori de pistol de lipit si alte ustensile !Pentru cei care LUCREAZA,LUCREAZA, LUCREAZA.....LUCREAZA digitale , schema este minunata. Cand vei avea peste 150 tari lucrate monaband, digimod, cand vei avea aproape 200 diplome internationale in Digimod si altele ce decurg de aci, te vei convinge de UTILITATEA SCHEMEI. Dealtfel, Nicu este ""vinovat"" ca ne-a adus acesta documentatie COMPLETA, REALIZABILA etc si NU PRETINDE PATERNITATEA EI !! sALUT ,CU RESPECT, MODESTIA LUI NICU,...!!! Septuagenarul (cam de multisor ) nick-yo9agn
Postat de ghita - YO8CLN (yo8cln) la 2013-10-04 15:04:23 (ora Romaniei) De curiozitate: la cine faceti referire cind spuneti, "cind vei avea peste 150 de tari....?" Eu m-am uitat pe clasamentele yo dxcc moduri digitale si am gasit putini de astia ! Pe mine m-a incintat aparitiile acestor articole si comentarii, mai ales ca este singura "publicatie" care mai gazduieste asa ceva! 73! de yo8cln
Postat de YO9AGN - YO9AGN la 2013-10-04 15:36:37 (ora Romaniei) PENTRU YO8CLN:: la yo9agn-adica la mine !! Va dau parola mea de e-qsl. Intrati. Verificati:: 97 tari confirmate in digimod. Monoband. Intrati in log la ""LUCRATE"" gasiti 161 tari in digimod. Nu fac cerere pentru a intra in Clasamente YODX panas nu voi avea 151 tari confirmate. Poate atunci ma gasiti ... Referitor la articole.., sunt minunate si dece nu fac un mic ajutor celor ce nu mai au revista. Imi place ceia ce au scris cei 2 NICU (YO5OUC SI YO8GGX). nU SUNT DE ACORD CU CEI CE ZIC:: AAAAA, ASTA O STIAM ,A.. ASTA NU E BUNA. Sa incetam cu asemenea. Draga y08cln, aici in Buzau e cineva ce are mult mai multe ""TARI"" lucrate si confirmate.,dar e un tanar modest, cu bun simt.Il felicit public.
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-04 16:58:13 (ora Romaniei) Pentru Nick (YO9AGN), cu tot respectul. Nu cred ca numarul de tari confirmate in digitale are vreo legatura cu acest articol, dar poate imi scapa mie ceva. Exista o relatie invers proportionala intre numarul de tari lucrate si capacitatea de a executa practic un montaj dupa o schema data? Daca da, atunci chiar regret ca am lucrat peste 150 de tari in digitiale (diplomele, multe, nu le-am numarat) in numai cateva luni, pe vremea cand aveam si eu antena HF numai pentru mine. Exista posibilitatea sa le dau inapoi?..:-) Chiar nu inseamna nimic pentru mine... Dan YO3GGX
Postat de NICK - YO9AGN la 2013-10-05 10:29:08 (ora Romaniei) Dan, cu respect zic ca Nr de tari are legatura: cu o interfata buna, sigura etc poti face peformanta;ref la proportionalitate NU PRICEP CE VREI SA ZICI, dar stiu ca construiesc mai mult decat fac trafic.Ca vrei sa restitui ce ai castigat cu munca e problema ta( in plus eu am exemplificat lui 8cln ce am realizat-ceruse- si i-am creiat posibilitatea de verificare.Crezi ca de-i privesti de "" SUS"" pe altii, noi ne vom suci gatul sa privim infatuarea ??
Postat de Nicu - YO5OUC la 2013-10-05 13:28:34 (ora Romaniei) Va multumesc mult pentru comentarii. Parerile critice sunt intotdeauna benefice pentru ca provoaca si, provocarea este creativa. Din ultimele comentarii se desprinde o observatie deosebit de interesanta si atractiva, anume ca, in modurile digitale se pot face mai multe si diverse legaturi. Performanta poate fi crescuta pentru ca desi uneori mai plictisitoare, QSO-urile se fac mai rapid. In digitale lumea se ocupa mai mult de QSO-uri si mai putin de discutii (cu scuze pentru cei care tot fluiera prin benzile de 80m). C-am acelasi lucru se poate spune si despre CW. Performanta nu e nicaieri de neglijat si sportivii profita, ca si cum un saritor cu prajina ar renunta la batul de lemn in favoarea unuia din fibra. Pe primul il va pune la loc de cinste, dar il va folosi pe al doilea. Mi se pare mie sau traim vremuri in care ni se cere sa fim competitivi? Daca nu exista competitivitate mai exista miza in sport? Oare nu la asta s-au gindit cei care au cheltuit mii de euro pentru statii performante, antene si amplificatoare. Sunt ei mai prejos decit constructorii? Eu cred ca nu. Este loc pentru toata lumea.
Postat de Gelu - YO5CRR la 2013-10-08 21:12:05 (ora Romaniei) se vorbea de optocuploare; spre mijlocul paginii http://www.qsl.net/wm2u/interface.html
Postat de Nicu - YO5OUC la 2013-10-09 07:43:26 (ora Romaniei) Schemele de la adresa de sus sunt cu separare galvanica pe parta de audio (trafo) si pe partea de comanda PTT. Majoritatea nu prezinta o separare galvanica 100%. In comentarii gasesti pareri pro sau contra unei separari de 100%. Unii spuneau ca nu ar fi nevoie, o separare pe audio cu trafo ar fi suficienta. Eu cred ca nu in toate situatiile. Schema prezentata de mine este pentru FT857D si separa galvanic 100% statia fata de PC.
Postat de Gelu - YO5CRR la 2013-10-09 21:04:55 (ora Romaniei) Nicu, am apreciat explicatiile detaliate din articolul tau. Desi nu am mai pus mana pe letcon din 90,cred ca as putea reproduce ceea ce ai prezentat dar mi-as prinde urechile daca nu functioneaza la prima incercare :) Relativ la link-ul dat de mine; Undeva in text se gasesc si optocuploarele, cauta textul asta. "Well simply substitute one or both of these schematics for there equivalent TTL version. They are the same as the two TTL circuits above except that they use an Opto Isolator to switch the circuit. The Opto Isolator is a 4N25, 4N29, ECG 3084, PS2601 or equivalent from Digi-Key, Newark or Radio Shack, I used a TIL111." Nu sunt specialist, in consecinta nu am pareri dar tocmai cautam o solutie pentru FT950 si am dat pe langa articolul tau, de articolul din link. Cum Adrian (YO3HJV) exprima opinia ca optocuploarele nu ar functiona in aplicatia asta, am dat link-ul sperand ca cineva sa exprime o opinie relativ la schema respectiva; pro, sau contra. Mi s-a parut prea simplu sa tai niste conductoare si sa inserezi optocuploarele, nu are probleme de impedanta, nu altele, dar omul spune si cu ce cuploare a lucrat. Inca odata, eu nu am o parere fiind ignorant in materie.
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-10-09 21:32:11 (ora Romaniei) Exista si optocuploare liniare, cum ar fi IL300, care ofera o banda de 200KHz, dar sunt cam scumpe: http://ro.farnell.com/vishay/il300/optocoupler-linear-o-p/dp/1045385 Dan YO3GGX
Postat de Nicu - YO5OUC la 2013-10-12 17:49:24 (ora Romaniei) Pentru Gelu-YO5CRR - La adresa indicata este o schema ce separa prin trafo partea audio si alta schema cu optocuploare ce comanda PTT -ul statiei. Interfata aceasta este pentru statiile care nu suporta protocolul CAT (Computer aided transceiver). Acest protocol permite ca HRD-ul (Ham Radio Delux) sa comande statia prin PC. Asta inseamna ca si emisia e comandata prin comenzi CAT ce se dau prin interfata seriala RS232. Toate transceiverele din ultima generatie (asa zise digitale) suporta CAT. Schema propusa in articol se refera numai la aceste statii. Daca statia ta este compatibila cu CAT atunci practic trebuie sa identifici unde este mufa CAT si sa legi SV1 pin 4 la RX-D si SV1 pin 1 la TX-D. RX-D si TX-D exista la toate mufele CAT si reprezinta acelasi lucru. Mai trebuie sa identifici in mufa CAT ce pin reprezinta masa statiei si sa-l legi la SV1 pin 3. Mai ai nevoie de o tensiune de 12-14 V pentru a alimenta Q1 pe colector. Asta o poti lua de oriunde in afara de calculator care, trebuie sa ramina separat galvanic. Daca statia ta nu suporta CAT atunci e buna schema de la adresa indicata. Comanda statiei se va face cu un program prin portul serial utilizind pinii RTS sau DTR. Trebuie sa incerci, asa am inceput si eu prin a-mi descoperii statia de care spre rusinea mea nu stiam ce poate. Cine nu are batrini sa si-i cumpere ... zic asta pentru ca nestiind ce statie sa-mi cumpar am intrebat un veteran ... si mi-a spus; FT857D.
Postat de Florentin - YO9BXC la 2013-10-19 10:07:32 (ora Romaniei) Folosesc pentru moduri digitale CT62 si o interfata audio cu separare prin trafo recuperate din modemurile dialup. PTT-ul cu optocuplor ( nu-l mai folosesc acum avind CT62) nimic mai simplu... Nu am avut probleme mari cu radiofrecventa "de pe masa", o singura data s-a blocat mouse-ul, problema rezolvata prin montarea unei ferite pe cablul mouselui. Pentru legatura intre PC si interfata audio am folosit un cablu recuperat de la o tastatura veche, cablu spiralat, ecranat si cu ferita pe el montata de fabricant,audio IN si OUT ... cabluri de la garnitura CASCA-MIK PC, pe care am montat ferite. In viitorul apropiat ... sper sa montez totul intr-o cutie ... de 7 ani totul functioneaza in aer ... un cablaj "perfoboard" si cablurile aferente.

Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact