Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP

Cap 5.3 Corectarea celor 5 greseli facute pina acum.

Prima greseala. Alimentarea ampermetrelor in panoul XXI

Am facut o greseala !!!

Am scris ca fiecare ampermetru are propria alimentare dar in fapt am construit fiecare grup de doua ampermetre cu o singura alimentare pentru [V+] si [V-]. Asa am proiectat placa de la panoul XXI. Schema este corecta atita timp cit minusul tensiunilor masurate este comun, si instrumentele masoara diverse tensiuni [U+] la bornele unor rezistente care functioneaza ca traductori de curent.

In schema de masura a liniarului insa, plusul este comun si minusurile sint diferite!!!

Ampermetrele din panoul XXI trebuie sa arate curentii anodici, de grila ecran si de grila de comanda ai celor doua lampi. In fapt, montajul realizat cu bargraf este un voltmetru. El masoara tensiunea la bornele unei rezistente calibrate, si indicatia este proportionala cu intensitatea curentului care strabate acea rezistenta. In acest scop, in liniile de alimentare ale anozilor, ale grilelor ecran si ale grilelor de comanda sint inseriate rezistente de valoare mica , pentru a functiona ca traductoare de curent [ 2.7Ω pentru fiecare anod face la un curent de 1A o tensiune la borne de 2.7V, 47Ω pentru fiecare grila ecran face la un curent de 50mA o tensiune la borne de 2.5V si 560Ω pe liniile de grila de comanda fac la un curent de 5mA o tensiune la borne de 2.8V] . La pinii 5[Uin] si 2[masa] ai integratului LM3914 se aplica tensiunea culeasa la bornele acestor rezistente, cu + pe pinul Uin si cu – pe pinul 2. La testarea panoului XXI, cind am avut cite un singur consumator, pe rind pe fiecare ampermetru, schema a functionat corect, dar in clipa in care se conecteaza pentru fiecare pereche de consumatori [anodic, de G2 sau de G1] ambii consumatori cit si ambele instrumente aferente, se constata greseala. Instrumentele fiind in paralel pe cele doua sunturi care la rindul lor sint legate in paralel, arata aceiasi valoare a curentului. Consumatorii din fiecare categorie au bornele plus [+] comune si bornele minus [-] diferite, in timp ce ampermetrele aferente au bornele plus [+]diferite si bornele minus [-] comune !!!

Am "corectat" aceasta greseala de proiectare, separind cele doua ampermetre ale fiecarei categorii prin taierea liniilor de plus si de masa care uneau cele doua instrumente, si am adaugat in montaj inca trei redresoare pentru alimentarea independenta a instrumentelor din linia de jos a panoului. Fiecare redresor este alcatuit, ca si cele initiale, dintr-un transformator 220V / 2x 6 V la 200mA si doua diode 1N4007, montate in schema de redresare dubla alternanta. Condensatorul de filtraj este lipit direct pe cablaj, pe dosul circuitului, la fel cu cele initiale.

Transformatoarele sint montate pe o sina ramasa din frecventmetrele dezafectate pentru recuperarea profilelor ambutisate. Intre sina si transformatoare este prinsa placuta de circuit imprimat pe care sint montate diodele redresoare si pe care se lipesc firele de alimentare ale ampermetrelor din rindul de jos. Firele de la ampermetre la redresoare se fixeaza prin cositorire la ambele capete, intii cel de pe ampermetru, si apoi, dupa asamblare si verificare mecanica, se lipesc firele la noile redresoare. Introducerea sinei cu transformatoare la locul ei in cutie, deasupra celor initiale, a necesitat putina acrobatie. Am plasat sina la locul de montaj cu transformatoarele in sus, dupa care am rotit sina impreuna cu cele trei transformatoare spre inainte [ transformatoarele se rotesc spre panoul frontal] si dupa o rotatie de 180º, cind sina este deasupra si transformatoarele dedesubtul ei, se fixeaza sina de cadrul redresorului cu doua suruburi M3x 15 mm. ilustrarea celor de mai sus este in figurile de la 19 - 23, urmatoare.

Fig. 19 Greseala in schema de masura

Fig. 20 Modificare – Fata cu piese – Se taie strapul de pe linia de [V-]

Fig. 21 Modificare – Fata placata - Se taie linia de [V+]

Fig. 22 Trei redresoare noi

Fig. 23 Noile redresoare montate in cutie

A doua greseala. Montajul neglijent al potentiometrului de calibrare la ampermetrul pentru Ia1 in panoul XXI a dus la distrugerea catastrofica a unui circuit integrat LM3914 si a bargrafului aferent.

In timpul testelor s-a mai intimplat un bucluc. A cedat integratul LM3914 si bargraful lui la ampermetrul pentru Ia1. Mai sugestiv ar fi fost daca spuneam ca "au explodat" integratele. Nu am nici unul de rezerva. E trist. Trebuie sa desfac redresorul.

Fig. 24 A cedat un bargraf

Fig. 25 Placa instrumentelor demontata

Fig. 26 Instrumentul pentru Ia1

Neglijenta la montaj se razbuna. Am montat circuitele LM3914 pentru Ia pe socluri, celelalte direct pe placa. Soclul este mai lat decit circuitul integrat si totodata distanteaza circuitul integrat de placa, marind distanta intre acesta si placa de circuit imprimat pe care se face montajul . Potentiometrul de calibrare nu a incaput in pozitie orizontala si l-am montat oblic !!!. Cind am introdus circuitul in soclu, un pin a venit prea aproape de potentiometru si la un moment dat, dupa mai multe puneri sub tensiune, s-a intimplat !!!

Fig. 27 Montaj incorect al potentiometrului.

Fig. 28 Cum ar fi trbuit sa fie montat potentiometrul.

Din pacate nu am nici un bargraf de rezerva. Trebuie sa renunt la panoul XXI. Atita munca. Tortul ramine o amintire. Trebuie sa fac un panou nou pentru redresor. As putea, eventual, folosi instrumente magnetoelectrice duble de magnetofon daca am norocul sa mai gasesc trei la fel. Ma mai gindesc.... [se gasesc si la MFJ sub codul 400-3580L LED Light contra 27$ bucata plus transportul, caracteristici electrice : 1mA/120 Ohm, si dimensiuni 2.8"Wx2.8"Hx1.4"D, (70x70x35 mm), cu scalele etalonate 0-250 mA curent de grila & 0-750 mA curent anodic sau sub codul 400-3083L LED Light, contra 20$ bucata plus transportul, cu urmatoarele caracteristici electrice: 200uA/750 Ohm, cu dimensiunile de 2.1"Wx1.8"x1.4D" (53x45x35mm) si cu scalele etalonate pentru SWRmetru: 0-300 Putere directa, 0-60 putere reflectata si curbele pentru SWR !!! Cam scump...] Poate ramin numai cu cele doua instrumente de pe panoul "retro" Mai vedem......Poate daca ii scriu Iepurasului ?!.........

Ori cum ai privi, o galusca mare si amara ramine ceva greu de digerat. Trebuie sa o inghit insa repede si pe nemestecate. Si chinina este amara dar face bine. Intr-un final m-am hotarit sa pastrez pe panoul redresorului de inalta tensiune voltmetrul cu bargraf, iar ampermetrele sa le inlocuiesc cu instrumente magnetoelectrice. Am decupat din placa bargrafurilor voltmetrul si cele doua ampermetre duble ramase intacte. Acest grup de patru bargrafuri va putea fi folosit altadata si altundeva Voltmetrul l-am remontat in pozitia initiala, si functioneaza si ca voltmetru dar si ca lumina de control pentru functionarea redresorului. Am redesenat scala lui, asa cum se vede in Fig 29. Scala este aceiasi cu cea initiala dar am marit inaltimea literelor si a cifrelor pentru o vizibilitate mai buna [virsta, deh].

Fig. 29 Eticheta pentru scala voltmetrului.

Nu am gasit instrumente duble de magnetofon [Tesla B4 sau Maiak] asa ca a trebuit sa scriu Iepurasului. Am cumparat trei instrumente de la MFJ cu indicativul 400-3083Y [ LED Light ], cu dimensiunile de 2.1"Wx1.8"x1.4D" (53x45x35mm) Aceste microampermetre au sensibilitatea de 200 μA. Fiecare instrument se inseriaza cu cite un potentiometru de 25 kΩ legat ca reostat, si se transforma intr-un voltmetru care va masura tensiunea la bornele rezistentelor folosire ca traductor de curent [560Ω pentru Ig1 max = 5mA. Umax = 2,5V; 56Ω pentru Ig2 max = 50 mA. Umax = 2,5V ; 2,5 Ω pentru Ia max = 1A. Umax = 2,5 V ]. Montarea acestori potentiometri necesari pentru calibrare se vede in Fig. 30 urmatoare

Fig. 30 Montarea potentiometrilor de 25 kΩ pentru calibrarea instrumentelor

Scalele instrumentelor de masura a curentilor tuburilor se redeseneaza. Aceste scale se vad desenate in Fig 31

Fig. 31 Scalele ampermetrelor

Desenul este facut la scara si daca se tipareste pe hirtie autoadeziva, la dimensiunile necesare functie de instrumentul avut la dispozitie, dupa taierea in trei bucati, fiecare scala poate fi lipita direct peste scala originala a instrumentelor. Pentru instrumentele folosite de mine, figura 31 a fost tiparita cu dimensiunile de 165 x 55 mm. Tehnologia de montare a noilor scale ale instrumentelor magnetoelectrice se vede in Fig. 32.

Fig. 32 Montarea scalelor in instrumentele MFJ

Ledurile se alimenteaza la 12 V [ele vin cu rezistenta serie gata montata] din redresorul de 12/24 V stabilizat care furnizeaza si tensiunea pentru relee. Curentul absorbit este mic si nu ridica nici o problema de suprasarcina pentru redresor.

A treia greseala. Regulatorul tensiunii de negativare

Cu toate ca aceasta greseala nu imi apartine, a trebuit sa mi-o insusesc, pentru ca am fost "pelican" !

Cind am testat regulatoarele de negativare, rotind potentiometrul de negativare, tensiunea de negativare [grila1 – catod] trebuia sa varieze liniar, de la cca 70 V pina pe la 30V. Urmarind indicatiile voltmetrului, am constatat ca la inceput tensiunea scade pina spre 45 de V dupa care iarasi creste !!! . Am oprit totul, am scos din priza liniarul.

Am cautat raspunsul la doua intrebari : "care este" si "unde este" greseala ?

Primul raspuns: hiba este in alimentarea pentru pozitivarea catodului !!!

Al doilea raspuns este infinit mai greu de dat.

Ce poate fi? Doar am luat schema de pe net, dintr-un site demn de toata increderea. Am reluat schema publicata pe net in site-ul lui Ron – K4POZ la adresa www.gs35b.com [detalii la http://www.bias.gs35b.com/docs/index.html si la http://www.bias.gs35b.com/docs/060923.html ], schema care este folosita in multe amplificatoare care functioneaza. Am revazut materialul de pe net si am retinut mentiunea ca placuta oferita se livreaza fara dioda zenner necesara unei tensiuni de negativare de peste 36 V. Am marit pozele de pe net si am vazut ca in toate pozele prezentate, blocul de reglare a tensiunii de negativare este construit fara dioda zenner suplimentara [necesara pentru o tensiune de negativare mai mare de 36V]. Sa fie aici vreo buba?

Am decis ca este necesara verificarea schemei de negativare pe care am preluat-o de pe net ca pelicanul, fara sa o mestec. Pentru acest studiu am facut un nou bloc de negativare [ vezi fig 33 de mai jos] si am trecut la masuratori. Schema este aceiasi cu cea de pe placa regulatoarelor de tensiune de negativare descrisa anterior, [ la adesa: 4.1 Regulatoarele pentru negativare [http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=735 ] cu urmatoarele precizari.

In bancul de masura am inlocuit potentiometrul pentru reglajul tensiunii de negativare, de 10 kΩ, cu un sir de 11 rezistente de 1k fiecare [de fapt, pentru ca aveam rezistente de 2k si un minicomutator cu 2x12 pozitii, am montat doua siruri de cite 11 rezistente legate in paralel ] . A rezultat o rezistenta variabila in 11 trepte egale, de la 0k pina la 11kΩ. [ valorile masurate sint = 0k; 1.02k; 2.06k; 3.11k; 4.15k; 5.19k; 6.23k; 7.28k; 8.32k; 9.36k; 10.40k; 11.45k ]. Fata de blocul montat in amplificator am mai facut o modificare, si anume, valoarea rezistentei dintre pinii Vref si A ai lui TL431 este din nou de 680Ω, asa cum este in schema originala. [am aratat anterior de ce am redus aceasta rezistenta la 430 Ω in montaj]. Asadar montajul de test este executat exact ca in schema de pe net.

Fig. 33 Regulator de tensiune pentru teste

Fig. 34 Rezistenta de 11 kΩ variabila in trepte

Si mi-am spus ca daca tot ma apuc de masuratori, hai s-o fac cum trebuie. Reamintesc faptul ca in documentatia originala scrie ca:

The jumper (J) on the board should be cut only if you need to increase the bias voltage over 39 Volts. Cutting this jumper and adding 15V 1/2 Watt Zener diode, D1, and the .01uf capacitor, C2, will increase the top end Voltage to approximately 54 Volts at the expense of the lower end. Be sure you do not cut the jumper unless you need the increased bias Voltage.

Intr-o prima faza, am scos tranzistorul de putere din montaj, urmind sa fac masuratorile numai pe partea de comanda a regulatorului.. Am masurat pe rind montajul, intii cu jumperul "J" lipit in montaj = functionarea circuitului TL431, singur. [ Click aici pentru Fisa tehnica pentru TL431 ], apoi cu jumperul "J" scos din montaj = functionarea lui TL431 in serie cu dioda Zenner. Schemele si rezultatele masuratorilor sint urmatoarele:

Fig. 35 Schema de masuratori TL431 [jumper montat]

Ceva nu functioneaza corect, deoarece pe portiunea de la 0k pina la 2k din domeniul de reglaj al rezistentei de comanda R1, variatia tensiunii reglate, Ur, nu este proportionala cu valoarea rezistentei de comanda Asa cum se arata in fisa tehnica alui TL431, valoarea tensiunii reglate de TL431 in montajul realizat, este data de relatia

// 1// Ur = 2.45 * [1 + (R1/ 0.68k)] [V]

unde R1 este valoarea rezistentei potentiometrului montat ca rezistenta variabila, data in kΩ si 0.68k este valoarea ,in kΩ, a rezistentei conectate intre pinii Vref si A ai lui TL431 [ 680 Ω] .

In momentul in care se inlatura din montaj jumperul "J", dioda zenner apare in serie cu integratul TL431, tensiunea Ub fiind suma celor doua tensiuni, Ur + Uz. Standul pregatit pentru aceasta masuratoare se vede in Fig. 36

Fig. 36 Standul pentru masuratori TL431 + Z

Eu am vrut sa pot regla tensiunea de catod a lampii intr-o plaja mai larga, de la 30 V pina la 70 V, pentru ca schema sa poata fi utilizata cu lampile pe care le are fiecare la dispozitie. De aceea am montat ca element de comanda tranzistorul MJH11021, darligton PNP cu tensiunea de colector Uceo = 250 V [vezi fisa tehnica pentru MJH 110xx aici] si o dioda zenner de 27 V, urmarind sa obtin o tensiune "de catod" uniform variabila intre 30V si 70 V. Schema si masuratorile de tensiune efectuate sint date in Fig. 37 Schema de masuratori TL431 + Z27 [schema data pe NET]

Fig. 37 Schema de masuratori TL431 + Z27 [data pe NET]

Concluzia este ca nici cu aceste valori acesta schema nu functioneaza corect, pe portiunea din domeniul de reglaj de la R1 = 3k pina la R1 = 7k variatia tensiunii reglate nu este proportionala cu rezistenta de comanda [ vezi formula //1// de mai sus]

Deoarece in documentatia lui Ron, K4POZ, si a lui Tony, W4ZT, scrie ca tensiunea stabilizata a diodei Zenner nu trebuie sa fie mai mare decit 18 V, mi-am zis ca eu sint de vina pentru faptul ca schema nu merge, si trebuie sa reproduc exact schema originala.

Intii si intii am procedat la refacerea schemei originale, asa cum a fost ea data de autor. Am montat o dioda zenner de 13V [ 1N3023 ] si am masurat montajul.

Fig. 38 Schema W4ZT cu Z=13 V

Concluzia este ca nici asa schema originala nu functioneaza corect !!!. Pe portiunea de la R1=0k pina la R1=4k din domeniul de reglaj variatia tensiunii reglate nu este proportionala cu rezistenta de comanda!!!

Din curiozitate am inlocuit dioda zenner cu alta, cu tensiunea stabilizata de 27 V si am reluat masuratorile. Valorile inregistrate sint in Fig 39.

Fig. 39 Schema W4ZT cu Z=27 V

Concluzia si a acestei serii de masuratori este aceiasi, ca acesta schema nu functioneaza corect. Pe portiunea de la R1=3k pina la R1=7k din domeniul de reglaj variatia tensiunii reglate nu este proportionala cu rezistenta de comanda.

Pentru a face schema sa functioneze corect, cu raspuns liniar pe toata cursa potentiometrului de reglaj, de la 0k pina la 10k, este necesara o modificare in schema de conexiuni a lui W4ZT.. Potentiometrul de 10 k trebuie deconectat de la linia de tensiune Uo [ tensiunea de catod ] si trebuie conectat la pinul K al integratului TL431, asa cum se arata in Fig. 40. Schema de negativare corectata

Fig. 40 Schema de negativare W4ZT corectata

Am introdus aceasta modificare in placa regulatorului de tensiune supus testarii si am masurat din nou tensiunile si am calculat curentul cind rezistenta R1 variaza de la 0k pina la 11k. Rezultatele masuratorilor sint in figura 41 numai pentru partea de comanda si in Fig. 42 pentru circuitul intreg, la un curent de cca 0.5A.

Fig. 41 Schema de comanda TL431 + Z27 modificata

Fig. 42 Schema de masuratori modificata TL431 + Z27 + MJH 1102

Sinteza tuturor acestor framintari se afla in reprezentarea grafica a tensiunii de iesire Uo [ tensiunea de catod pentru montajul cu grila la masa ] functie de rezistenta de reglaj, reprezentata in Fig. 43

Uo = f ( R1 ) urmatoare iar valorile masurate sint inscrise in tabelele nr 1 – nr 6 disponibile aici [click pentru vizualizare] :

Fig. 43 Uo = f ( R1 )

Aceasta "descoperire", mi-a confirmat un vechi proverb care zice ca "nu tot ce zboara se maninca"......si pe care il completez eu cu " iar daca tot ai bagat ceva in gura, macar mesteca cum trebuie".

Aceasta modificare a trebuit sa fie implementata pe placa regulatoarelor de tensiune de negativare facuta anterior si descrisa in partea 4.1 a acestui ciclu intitulat Cubul 2x2x2 [ vezi la adresa http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=735 ]

Am demontat placa cu regulatoarele de tensiune de negativare pentru a corecta montajul. Pentru aceasta a trebuit mai intii sa separ redresorul de IT de etajul 2 – circuite auxiliare. Treaba este migaloasa dar nu e mare lucru. Apoi am sectionat circuitul imprimat cu un burghiu Φ5mm, eliminind legatura potentiometrelor la emiterul tranzistorului de putere si apoi am dus un strap de la fiecare potentiometru la fiecare piciorus K al circuitelor TL431. Placa modificata este redata in Fig. 44. Am inlocuit si rezistentele R2 de 430Ω cu altele de 680Ω [vezi Fig. 45], am refacut si etalonarea potentiometrelor de reglaj , noua eticheta fiind redata in Fig. 46 Tensiunea reglabila pentru "pozitivarea catodului" fata de grila in montaj in schema "GG", variaza intre 31.5 si 65 V.

Fig. 44 Corectarea cablajului imprimat [ desen si foto]

Fig. 45 R2 este din nou 680 Ω.

Fig. 46 Eticheta Potentiometrilor de Negativare

A patra greseala. Rezistenta de limitare a curentului la pornire

In timpul acestor verificari, la un moment dat, cind am verificat redresorul, in locul lampilor fiind conectata drept sarcina ghirlanda de becuri, simulind o sarcina pentru redresor de 1kW, am facut "un test de anduranta" asupra "pornirii redresorului in sarcina " la un curent de 0.5A. Cind am descris redresorul, [vezi http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=685 ] am scris [fundamental gresit !!!] urmatoarele "Cu rezistenta de limitare a curentului de pornire a redresorului de 20Ω / 32W am incercat si pornirea redresorului in sarcina. Am reusit pornirea direct in sarcina numai pe o sarcina relativ mica [sub 350 W]. Pentru sarcini mai mari, tensiunea pe bobina de anclansare a releului nu mai ajunge la pragul de anclansare si rezistentele de protectie nu se mai scurtcircuiteaza, ele se supraincalzesc, topesc polietilena cu care sint lipite de placa si in cca 10 secunde se ard. Asadar porniti redresorul numai in gol." Este un sfat bun dar inadmisibil si fundamental gresit din punctul de vedere al utilizatorului.

Redresorul trebuie sa poata fi pornit oricum si ori de cite ori, fara a se defecta !!!

La a 12-a pornire in sarcina de 0.5A, una din cele doua rezistente de 10Ω /17 W s-a ars!!! Am inlocuit cele doua rezistente de 10Ω/17W legate in serie cu un grup de 4 rezistente de 47Ω/40 W legate in paralel, eliminind astfel inca o greseala facuta de mine in acest montaj. Rezistentele le-am montat, asa cum se vede in Fig. 47, urmatoare, pe o bucata de circuit imprimat, care este fixata travers in cutia redresorului, rezistentele fiind plasate de data aceasta in spatiul liber de deasupra puntilor redresoare. Montajul realizat in acest fel, cu rezistentele coborite deasupra puntilor redresoare, permite utilizarea redresorului atit ca si o cutie separata, inchisa cu panourile originale ale cutiei frecventmetrului, cit si in varianta "monobloc" cu amplificatorul de putere.

Fig. 47 Noile rezistente de limitare a curentului de retea la pornire.

A cincea greseala. Rezistentele din catodul lampilor pentru blocarea curentului anodic in starea RX.

Asa cum se arata si aici, http://www.bias.gs35b.com/docs/060923.html, dar si in foarte multe alte locuri in bibliografia cu referinta la "pozitivarea catotului" pentru negativarea grilei de comanda, rezistenta de blocare a tubului poate fi montata sau in serie sau in paralel cu circuitul electronic de negativare. Daca se alege varianta serie, atunci la trecerea in emisie rezistenta trebuie scurtcircuitata. Daca se alege varianta paralel, atunci circuitul de negativare trebuie conectat la emisie si intrerupt la receptie. In ambele situatii se prevad condensatori de limitare a virfurilor de tensiune care apar in regimul tranzitoriu.

Fara o motivatie anume, mai inainte am optat pentru varianta serie.

Cu toti condensatorii montati pentru limitarea efectelor regimurilor tranzitorii care apar la comutarea curentilor de ordinul sutei de miliamperi, nu este exclusa aparitia unor virfuri de tensiune care sa pericliteze integritatea tranzistorilor din montaj. Tuburile GU74B pot fi blocate cu o tensiune de negativare cu putin peste - 70V [Pentru tuburile noi, la Ug1= -51V, Ia0 = 100 mA, la – 70 V curentul anodic Ia = 15 mA iar la – 80V tubul este blocat]. Deoarece tranzistorii MJH11021 au tensiunea Uce0 de 250V, se poate face blocarea tuburilor marind tensiunea de baza a tranzistorilor serie de la 50V pina putin peste - 70 V prin introducerea in serie cu dioda Zenner de 27 V a unei diode Zenner suplimentare cu tensiunea de stabilizare de 20 - 24V, dioda pe care sa o scurtcircuiteze contactele releului la trecerea in pozitia TX. Aceasta este solutia adoptata acum de mine.

Am inlocuit si releul montat initial cu un releu Reed, dublu, cu doua perechi de contacte, DPST, cu bobina de actionare de 24 V si cu contactele de forta legate in paralel pe diodele Zenner nou introduse in montaj. Diodele vor fi suntate cu condensatori de 15nF. Deoarece am gasit diode Zener de 24 V la 5 W [1N5359B - click aici pentru fisa tehnica a diodelor zener de 5 W seria 1N53xx ] am inlocuit si diodele existente de 1W cu diode de 24 V /5W astfel incit tensiunea de negativare se regleaza din o dioda 1N5359B inseriata cu TL431 [adica 24V+ (1,6 – 41,3)V] care in pozitia de stand-by se inseriaza cu inca 24 V. Acum tensiunea de "pozitivare" a catodului este reglabila de la 28 V la 68 V pentru pozitia Tx la care corespunde un interval de la 53 V si 93 V pentru stand-by.

Zisul ca zisul dar facutul vine abea dupa o noua dezasamblare liniarului.

Este de facut si un mic comentariu pe acest subiect: Chiar este necesara complicatia cu blocarea curentului anodic in pozitia de stand - by? De multi multi ani incoace, motivatia este dictata de necesitatea reducerii zgomotului la receptie. Azi a mai intervenit in plus inca un argument major: 100mA x 2500 V = 250 W / lampa, facuti caldura degeaba!!! Ajunge cit consuma celelalte aparate!!!

Fig. 48 Relee Reed in circuitul de negativare.

Dupa ce am terminat de executat toate aceste cinci corectii, urmeaza refacerea ansamblului redresor – circuite auxiliare – panoul din spate , si apoi reglarea curentilor de repaus ai lampilor, la valoarea de 100 mA pe fiecare lampa, asa cum am descris mai sus.

Fig. 49 Si in sfirsit o veste buna; a inflorit Magnolia.

Urmeaza panoul frontal, care sustine filtrul Π, si in final montajul se incheie cu reglarea pozitiei prizelor pe bobinele filtrului Π pentru maximum de putere debitata pe sarcina artificiala.

Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP 

Articol aparut la 11-1-2013

12355