ing. prof. Iulius I. Suli YO2IS

Iar daca totusi s-ar defecta sa fim in stare sa-l reparam chiar singuri indiferent de tehnologia si componenetle folosite (SMD...!?!).

In acest context mi se pare interesant ca in SUA si alte state puternic industrializate se continua productia de "kit"-uri pentru radioamatori sub deviza stimulatoare "try this weekend project", asta de vreme ce noi suntem pe cale sa eliminam definitiv si irevocabil "home-made" -ul.

Parca prea rar facem un calcul economic vis a vis de ceace vrem sa achizitionam. Acel raport "pret / prestatie" trebuie sa fie determinant adica mai concret, daca cu acel A412 sau mai noul FT-101 nu am reusit sa lucram 3Y0PI, oare cu noul TS, FT, IC, etc. (data viitoare! ...), il vom face chiar din "prima strigare"? . Nu era mai bine sa investim intr-o antena mai buna si/sau sa ridicam calificarea si maiestria operatorului?

Din nefericire despre calitatiile operatorului se vorbeste foarte rar iar de scris aproape ca nu se scrie nimic.

Imi aduc aminte, de cel care a fost YO2QM, care cu priceperea si talentul sau reusea in anii '60 peste 200 tari DXCC cu un simplu 0-V-1.

Apoi faimosul QRP-ist care a fost YO8DD, devenit azi legenda a radioamatorismului romanesc. Dar oare cum si cu ce a ajuns YO3JU in topurile DXCC-ului mondial?

Din pacate, dupa moda de azi, 300 de tari DXCC se fac mai putin onest ca alta data! Uneori e suficient sa ai un "prieten" care te va ajuta "contra ramburs" cu QSO-uri si chiar QSL-uri DX. Asa nu vei pierde nici o DX-expeditie, chiar daca intre timp esti plecat din tara in concediu.

Tot la capitolul moda "nostalgica" rememorez eruptia "vulcanului de RTTY" intre amatorii YO, prin anii '80, amorsat de verva si talentul organizatoric a lui YO3BEJ, azi 3NP. Apoi, in anii 90 a aparut "febra SSTV" (sau poate chiar inainte, hi!). Mereu asteptam aparitia unei statii YO super calificate in aceste moduri de lucru, care sa se instaleze in mod autoritar in topurile europene si/sau mondiale. Multzi au "venit, vazut si plecat", desigur nu e simplu sa faci un acord pe un corespondent in RTTY sau SSTV urmarind palpairea LED-urilor de la modem, nici sa ascultzi ore in sir modulatiile digitale, nici sa dai in taste ore in sir ca un dactilograf de meserie si apoi sa mai si raspunzi, macar la QSL-urile primite. La noi in Timisoara, oras cu zeci de radioamatori activi, dintre care cel putin o duzina au calculatoare PC, nu stiu sa se fi lucrat un QSO RTTY pe unde scurte de la PC la PC! si vai cat de simplu este azi sa faci moduri de lucru digitale cu acel super program care este "HamCom"-ul, care "circula" si pe 286 / 8 MHz si display monocrom!

N-am nimic cu cei care fac un ban din radioamatorism, (vorba unui amic mucalit "ce daca, fa si tu!..."), mi-ar place insa sa-i vad contribuind mai cu spor la modernizarea dotarii radiocluburilor noastre si asta nu cu RTM-uri si RTP-uri casate, aparate hibride din Vest si telexuri T51.

Iata ce-mi scria pe tema asta cu multi ani in urma cel care a fost YO2BU, unul din pionierii radioamatorismului romanesc:

"... Apoi sa mai apuc sa avem "releiele" noastre in YO. Sa ne bucuram si noi de tehnica noua. Ca unul care in 1924 lucram curent in 40m mai am si alte "visuri". Caci nu sunt inca multumit stiind si simtind ca suntem capabili de mult mai mult..."

S-a confirmat prezicerea facuta, avem releiele noastre, le zicem "retranslatoare vocale", daca am adoptat englezismele ptr "transivar" "tuner", "digipeter" etc de ce n-am folosi si "repetear"? Sau putem inventa un cuvant autohton gen "emiceptor", hi...

Subscriu la cele scrise de 3APG in RR 7/95, privind folosirea retras- latoarelor, cu precadere, de catre statiile mobile si portabile. Pentru traficul statiilor fixe avem alocate canalele de simplex.

De moda, precum se vede, nu scapa nici UUS-ul. In anii '70 asistam la boom-ul legaturilor tip "meteorscatter", incepute in YO de 7VS, in paralel cu modul A pe satelitii OSCAR 6 si 7 cu orbita polara.

In anii '80 era la moda "mod B" pe Oscar 10 si 13 cu orbita eliptica paralel cu EME-ul pe 144MHz, care a dus la realizarea primelor DXCC uri pe 2m! Dupa 1990 au aparut microsatelitii pentru comunicatii digitale de amator si a proliferat EME-ul pe 432MHz, iar azi topul UUS-istilor a "migrat" spre EME-ul cu microunde! Daca doriti sa fiti la moda si-n top pe UUS, puteti incerca un QSO cu un "big gun" de ex. VE3ONT despre care s-a mai scris in revista si despre care vin mereu informa- tii prin Packet Radio, via EME pe 10GHz, folosind o parabola de 2m cu cativa Watt dintr-un TWT si un GaAsFet la RX. Va fi sigur o premiera YO si veti fi in topurile UUS!

In radioamatorism, a tine pasul cu moda, insemna timp si bani. Nu fiecare este dispus sa le sacrifice pe amandoua pentru hobby. Daca insa nu prinzi "top"-ul cand este la moda, putin probabil sa-l mai prinzi dupa trecerea ei!

Industria de echipamente pentru radioamatorism intervine si ea in a dicta moda, oferind, desigur contra cost, ceea ce este la moda. In mod paradoxal, reclama si mediatizarea performantelor noilor echipamente o fac direct sau indirect chiar radioamatorii. Exemplu recent acel controversat dar foarte modern IC-706, despre care am citit zeci de recenzii prin BBS uri si chiar in QST.

E drept ca nu fiecare moda a adus cu sine neaparat si o imbunatatire a prestatiei tehnice si de exploatare a echipamentelor. Apoi un echipa- ment sofisticat si la moda impune o calificare corespunzatoare a celui care-l utilizeaza, alfel o seama din facilitatiile costisitoare vor ramane nefolosite. Ma intreb, oare cati din fericitii posesori ai unui transceiver portabil VHF / UHF stiu pe de rost si folosesc macar 1/3 din comenzile acceptate de aparat?

Vechi dar inca bun! Poate aici corectez ce scriam anterior despre acele RTM uri care inca "ne scot" la trafic in FM pe 2m si care poate din punct de vedere a puritatii spectrale concureaza modernele "handy" uri. Proverbul nu se dezminte, o dovedesc preturile mai mult decat respecatbile la care se tranzacteaza si azi cate un aparat Drake sau Collins. Multzi dintre cei care fac EME si sunt in topuri, folosesc la receptzie "vechituri analogice"... aici pot include si sarmanul meu RSI6-M, care a trecut de 40 ani "heavy duty", peste care au trecut multe mode, dar cu care inca "scot" tot ce "scot" altzii cu aparate care costa o avere. Nu sunt impotriva noului, dar in mod pragmatic imi revine in minte, chiar obsesiv! , acel raport pret / prestatie, deh, "mi-s banatean"... si poate uit latura modern / estetica!

Din pacate asistam in momentul de fata la o accentuata demo- dare a traficului in telegrafie, motivata in parte si prin usurinta cu care se pot achizitiona aparate performante pentru radiocomunica- tiile prin voce si/sau digitale de mare viteza iar pe de alta parte de comoditatea operatorilor adesea incurajati de lamentabilele examene care se dau la telegrafie. Telegrafia este inca obligatorie (macar si pe hartie...) pentru cei ce opereaza statii de radioamator sub 30 MHz. Sper sa nu se supere radioamatorii care nu fac sau nu stiu telegrafie dar telegrafia Morse, asa cum este ea practicata de radioamatori, este un sever examen de capacitate intelectuala si rezistenta psiho-fizica un test prin care probam o seama de deprinderi si cunostiinte strict necesare unui bun operator radio.

Nu e vorba doar de apune in miscare un manipulator Morse, trebuie sa redactam mental un text evident in limba romana, apoi sa-l traducem in limba in care desfasuram radiocomunicatia, sa intercalam abrevierile de trafic si codul Q, sa descompunem toate astea in litere si cifre pe care apoi, tot mental, sa le convertim in semnale Morse pe care sa le transmitem prin manipulator la statie, controland in acelasi timp corectitudinea transmisiei plus traficul din banda (full break - QSK) si apoi sa indreptam eventualele erori de transmisie.

Evident nu este o treaba simpla si nici la indemana oricui, care presupune MUNCA si PASIUNE, iar acestea trebuie sa fie mereu la moda in hobby-ul nostru comun... si nu numai!

Vom asista oare la invadarea benzilor de telegrafie de catre noile masinarii digitale? Cine asculta banda de 20m a putut constata ca intre 14065 si 14125 KHz practic exista numai comunicatii automate. Este telegrafia inventata de Samuel Morse un mod de comunicare demodat? Vor renunta la telegrafie si radioamatorii? Iata intrebari la care anii ce vin vor aduce si un probabil raspuns. Cei indragostiti de navigatia pe apa folosesc si azi velierele, desi acestea nu se mai utilizeaza de profesionisti de mai bine de un secol!

Exista nostalgici si in randul celor care mai practica CW-ul azi, dovada sunt competitiile organizate pentru manipulatoare simple, chiar si "via satelit", apoi exista multi colectionari de manipulatoare arhaice, au aparut si o sumedenie de manufacturieri care produc replici "de lux" foarte costisitoare ale vechilor manipulatoare Morse. Apropos, unde or fi faimoasele manipulatoare ale CFR-ului folosite pana in '50?

Tot ca un rezultat al comoditatii nu a "prins" nici telegrafia facuta cu masinarii digitale tip "keyboard" sau prin calculatoare, oricum dactilografia nu este mai simpla decat manevrarea unui manipluator!

Si la urma cate ceva din... ultima moda, Packet Radio... citez din Buletinul Regiunii 1 IARU, o consideratie pe aceasta tema facuta de LA5QK:

"... Sa fim de acord cu totii ca Internet-ul este foarte bun si ca poate fi folosit si de catre radioamatori, pe baze egale cu ceilalti utilizatori, asta insa in modul in care a fost conceputa utilizarea sa adica prin reteaua telefonica. Internet-ul NU trebuie interconectat la reteaua de radioamatori. Sa ne continuam experimentarile pe undele radio si nu incercam sa amestecam radioamatorismul cu alte activitati. Lucrul cel mai important este sa pastram libere benzile de radioamator de traficul care nu este destinat radioamatorilor..."

Iata deci, ca uneori, se impune un anume conservatorism fata de acele tendinte ale modei in radioamatorism care pot dauna intereselor si aspiratiilor noastre, pentru a pastra elementele si valentele sale fundamentale.

Radioamatorismul nu este un simplu hobby de tip "passa-tempo" ci o activitate complexa de autoinstruire si utilitate publica. Demn de retinut, majoritatea profesionistilor de valoare din radio- comunicatii sunt sau au fost radioamatori, aici moda nu s-a schimbat deloc.

Apropos de moda, oare chiar haina face pe om sau tranceiverul pe radioamator? Eu cred ca nu. Moda vine, moda trece, noi insa ramanem cu ceea ce stim si ceea ce putem face pentru ca stim.

Oare chiar totul este moda in radiomatorism? Desigur ca nu. A ramas perena utilitatea sa publica ca factor de cultura si civilizatie (a se vedea densitatea de radioamatori la 100000 locuitori! , ca mijloc de mediere si comunicare intre oameni, ca stimulent pentru cunoasterea si cercetarea noului in radiocomunicatii.

Marile organizatii de radioamatori din tarile dezvoltate sunt mereu preocupate de legiferarea in statele lor a recunosterii utilitatii publice, sociale, culturale si stiintifice a activitatii de radioamator care nu poate si nu trebuie confundata cu dilentantismul si moda pasa- gera din radiocomunicatiile destinate publicului larg.

Oare va trebui sa asteptam si noi un nou cutremur sau o nou calamitate ca redevenind la "moda" si prezenti in massmedii sa putem spera si noi la votarea unei legi cu un articol unic:

"Radioamatorii din Romania, au fost, sunt si vor fi utili tarii. Sa le acordam sprijinul si ocrotirea noastra."

(Timisoara, 27 martie 1996)

ing. prof. Iulius I. Suli YO2IS

Maestru International al Sportului

Articol aparut la 21-11-2004

10329