Razvan Florin Anghel YO9HPJ

Frumuseţea arhitecturală a burgului în care modernismul se îmbină armonios cu trecutul istoric, traficul rutier şi pietonal desfăşurate fără cusur, ne reţin atenţia oferindu-ne un model de convieţuire civică. Printre altele, privirile noastre sunt atrase de stadionul cunoscutului club al echipei PSV, de sediul celebrei firme Phillips, de gara principală şi staţiile metroului local. De remarcat este şi prezenţa numeroaselor spaţii de parcare şi închiriere a bicicletelor pentru deplasările nepoluante.

Organizatorii ne avertizaseră încă din Belgia că vom avea prilejul de a vedea şi lucruri mai puţin obişnuite pe parcursul vizitei. Şi primul dintre ele ni s-a oferit chiar la o trecere de pietoni din apropierea Universităţii Tehnologice. Liceeni şi studenţi se întreceau în traversarea zebrei cu ajutorul a două scaune, fără să atingă asfaltul cu picioarele. I-am observat curioşi, dar ceea ce ne-a uimit cu precădere a fost faptul că pietonii şi automobiliştii aşteptau calmi sfârşitul jocului, fără să înjure sau să claxoneze cu nervozitate... Coborâm în parcarea din interiorul campusului înconjurată de clădiri supraetajate. De aici suntem invitaţi să vizităm corpul dedicat Ingineriei Electrice, unde din nou ne surprinde ineditul atmosferei oferită vederii. Tineri costumaţi în stil halloween cântă, dialoghează sau inhalează fumul unei ţigări în grupuri răzleţe pe coridoarele mărginite de amfiteatre. Printre ei, spre bucuria noastră, şi câţiva studenţi români...

Într-un hol, ceva mai spaţios decât celelalte, suntem aşteptaţi de reprezentanţii gazdelor noastre pentru a fi însoţiţi în derularea vizitei. După repartizarea în 3 ateliere de lucru, aparţinem grupului care va vizita Radioclubul Universităţii – PI4TUE. Eram obişnuit cu configuraţia de 5 etaje a sediului U.P.G. Ploieşti, unde sunt student, dar aici am depăşit cu mult această înălţime ajungând cu liftul pânâ la al 13-lea nivel. Coincidenţă sau nu, mi-am amintit de simbolistica cifrei respective din mentalul românesc şi de faptul că americanii premeditat sar peste ea în numerotarea străzilor şi a etajelor din zgârie-nori. Cât despre shack-ul acestui radioclub... sunt multe de adăugat.

Radioamatorismul aici este şi sport şi hobby. Cei interesaţi pot experimenta diverse proiecte în electronică şi telecomunicaţii utilizând dotarea tehnică diversă şi actualizată a radioclubului: echipamente electronice specifice studiului, transceivere, amplificatoare, filtre pentru unde scurte şi ultrascurte, sisteme de comunicaţii remote şi SDR, legături via satelit şi E-M-E, etc. Participăm concret la realizarea unor QSO-uri chiar cu staţii radio din România, dintre care îmi amintesc cu plăcere şi de YO9APJ, operată de ex-prahoveanul nostru, d-l Adrian Siniţaru.

"Desfăşurătorul" vizitei ne oferă apoi posibilitatea să primim explicaţii de la PE1KEH în altă locaţie rezervată comunicaţiilor radio prin sateliţi. Printr-un discurs de excepţie şi la nivelul înţelegerii noastre, domnia-sa ne prezintă în limba engleză toate etapele constitutive ale acestui mijloc modern de comunicaţie, de la conceptul de satelit, la construirea în laborator, dotarea cu echipament radio, antene, etc. până la poziţionarea pe orbită.

Curiozitatea noastră ştiinţifică este din nou marcată pozitiv într-o a treia sală, în care am realizat ce însemnă şi cum se concretizează serviciul PSK MAIL. Mai pe scurt – un internet-radio prin care ai acces pe facebook sau pe chat... Etajul al 13-lea al T.U. din Eindhoven este părăsit cu regret şi nostalgie de "youngsterii" dornici de o nouă cunoaştere. În scurt timp suntem ghidaţi underground de ospitalierele noastre gazde.

Coborâm la două etaje în subsolul facultăţii de Inginerie Electrică – spaţiu rezervat laboratoarelor de cercetare în domeniul acestei mari descoperiri ştiinţifice, fără de care comunicaţiile nu ar exista. Decanul facultăţii respective ne prezină mai întâi incinta unor cuşti Faraday de aproximativ 3,5 m înălţime. Învăţasem la fizică despre experimentele fizicianului respectiv, dar acum am avut prilejul de a fi sincronizaţi pe viu şi la scară complexă cu fenomenul descărcărilor electrice. Prin intermediul condensatorilor şi al electrozilor s-au creat fulgere artificiale, ai căror decibeli au fost atenuaţi de antifoanele puse anterior la dispoziţie vizitatorilor. Cercetarea acestui fenomen, existent de la apariţia Terrei, este încă în studiu sub egida şi finanţarea NASA, motivată fiind de constatarea prezenţei radiaţiilor gamma înainte formării fulgerului. Sensibilitatea auzului nostru de performeri în trafic şi la sală ne-a facilitat sesizarea faptului că, deşi fulgerul se comportă în mare măsură asemeni celui natural, tunetul produs de descărcare este foarte diferit. Cel artificial este scurt şi îndeajuns de puternic încât să solicite antifoanele din urechi. Pe de altă parte, tunetul atmosferic este mult mai "întins" şi cu frecvenţe diferite, cercetătorii negăsind o explicaţie plauzibilă pentru acest fenomen. Conform cunostintelor mele dobandite de-a lungul anilor de scoala, stiu ca acest lucru se datorează încărcării electrostatice inegale a norilor în contact şi a reliefului diferit de la suprafaţa solului în care se descarcă energia?... Rămâne de aflat la finalizarea cercetărilor, până atunci, probabil, nu va fi un QRX prea lung...

O altă demonstraţie a constat în prezentarea a două tipuri de generare a plasmei. Unul este de intensitate redusă şi experimentat cu rezultate pozitive în dermatologie la tratarea arsurilor de piele. Cel de al doilea, de mare intensitate, se experimentează în domeniul ecologiei, deoarece s-a constatat că trecerea apei sau a aerului poluat prin acest tip de plasmă duce la purificarea de agenţi poluanţi.

O ultimă demonstraţie inedită a zilei a constat în generarea unor descărcări electrice cu ajutorul unei bobine Tesla. Fulgerele iminente modulau sunete în diferite game, încât ne incitau auzul în mod plăcut, ceea ce ne-a transpus într-o stare incredibilă...

Ultima demonstratie oferita de catre cei de la TU Eindhoven a constat in generarea unor descarcari electrice cu ajutorul unei Bobine Tesla, insa aceaste descarcari/ fulgere au fost facute sa moduleze sunete (linkul inregistrarii video). Practic fulgerele au cantat, iar asta a fost... incredibil...

Şi cu acest "intermezzo" electronic din laboratoarele T.U. Eindhoven am părăsit campusul universitar. Sub impresiile benefice ale explicaţiilor ştiinţifice de înalt nivel, am poposit în parcul învecinat unde am dejunat, comentând cu dezinvoltură asupra celor văzute şi auzite... Pe drumul întoarcerii către Ekklo am revăzut clădirile Universităţii Tehnologice, stadionul PSV, sediul firmei Phillips...

Ajunşi în site-ul din Belgia în jurul orei 19.00, servim cina convinşi fiind că programul zilei s-a finalizat. Nici pe departe... Suntem invitaţi să participăm la un joc-concurs dotat cu premii în pungi cu bezele şi 50 de euro. Titlul jocului era vânătoarea de comori (Treasure Hunt) şi presupunea următoarele episoade: stabilirea echipajelor participante cu câte 4/5 membri din ţări diferite, înmânarea unei hărţi a împrejurimilor taberei, orientarea cu ajutorul acesteia în scopul găsirii comorii, rezolvarea altor cerinţe ivite pe parcurs, prezentarea rezultatelor pentru validare şi premierea festivă. Harta era împărţită în sectoarele 1,2,3, etc., fiecare echipaj multinaţional fiind trimis într-un anumit sector în care era ascuns un bilet.

Biletul conţinea întrebări referitoare la lucrurile învăţate de la sosirea noastră în Ekklo. După depistarea biletului trebuia să răspunzi la întrebarea pusă şi să revii la start pentru a preda răspunsul arbitrilor. Dacă răspunsul era corect, erai trimis în alt sector mult mai apropiat de zona în care se afla comoara. Dacă răspunsul nu era satisfăcător erai "expediat" într-un sector mult mai depărtat...

Activităţi interesante, instructiv-educative, oameni dedicaţi proiectelor demarate, prietenie, cunoaştere, performanţă – în esenţă, sintagme benefice pentru toţi participanţii, indiferent de vârstă. O zi care s-a încheiat cu un foc de tabără ce a durat până târziu... dar în esenţă acesta este radioamatorismul : autoinstruire, oameni dedicaţi muncii lor, lucruri interesante, performanţă, prietenie şi cunoaştere.

În altă zi, alte confruntări la fel de utile şi plăcute...

Razvan Florin Anghel YO9HPJ

Articol aparut la 12-11-2012

6298