In vederea respectarii Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, incepand cu data de 25 mai 2018
la Radioamator.ro s-au operat o serie de modificari. Mai multe
detalii
Cu o mică investiție (nu mai mult de 150 RON) și ceva materiale ce pot fi găsite în shack-ul multor radioamatori, puteți avea o antenă eficientă, extrem de compactă și ușor de transportat. Caracteristicile sale principale sunt următoarele:
- acoperă benzile de unde scurte de la 40m la 10m (cu aproximație intervalul de frecvențe 5.5MHz-29.8MHz);
- puterea maximă suportată: 10W (recomandabil a fi utilizată la 5W);
- acordul se face de la distanță, prin cablul coaxial, cu ajutorul unui tuner alimentat independent dintr-un acumulator de 9V (cu o mare autonomie);
- ocupa un spațiu extrem de mic atunci când este pliată (~ 600mm x 200mm x 100mm, inclusiv suportul);
- acordul se face rapid, baleierea întregii game de frecvențe (7-30MHz) durează circa 5s pe modul FAST.
Produsul final va arăta ca în imaginile următoare.
a. Pliată
b. În operare
Puteți vedea un filmuleț pe YouTube printr-un click pe următoarea imagine:
c. Tunerul pentru acordul de la distanță nu a fost încă montat într-o carcasă. În imagine este prezentată o versiune preliminară care a fost modificată prin mutarea circuitului de sonerie (buzzer) la antenă, unde oferă o funcționare mai sigură (vezi schema electronică). Luând în considerare viteza cu care se face acordul, soneria nici nu mai este strict necesară și poate fi eliminată complet, mai ales dacă intenționați să operați antena de la o distanță mai mare.
Componentele
În primul rând să vedem unde pot fi găsite componentele principale la un preț cât mai redus.
Se poate încerca utilizarea unui condensator variabil tip Cora, dar montajul pentru limitarea cursei prin microcontacte va fi ceva mai dificil de executat.
În continuare sunt necesare câteva componente mărunte pentru construcția tunerului. Toate componente se găsesc extrem de ușor la prețuri neglijabile pe eBay și mult mai scump în magazinele din România :
- R1, R3, R11 – 1K SMD tip 1206
- C1, C2, C3, C4, C5, C9, C10, C11 - 0.1uF/50V SMD tip 1206
- C6 – 2.2nF / 1.5KV, ceramic
- C7 - 10uF/16V Tantal SMD TAJC106K016R, SMD
- D2, D3, D4, D8, D9, D10,D11 - 1N4004 sau echivalent
- D1, D5 – 1N4148 sau echivalent
- T2 – BC338 (sau orice alt tranzistor NPN în capsulă de plastic capabil să comande releul)
- L1, L4 – 25 spire (sârrmă de CuEm de 0.1mm) pe miez FT50-43 (cu spațiu între spire pentru o capacitate parazită cât mai mică)
Schema electronică
Cum construiesc
Trebuie să urmați pașii principali de mai jos. Pe baza comentariilor si sigestiilor voastre documentul va fi completat cu noi detalii.
Circuitul antenei
1. Construiți partea mecanică a antenei
Privind imaginile următoare veți înțelege conceptul pe care îl puteți adapta sau îmbunătății în funcție de materialele disponibile. Bucla principală este realizată din 3m de cablu coaxial tip CNT400, care prezintă o calitate superioară a tresei si o rigiditate marită, în scopul susținerii propriei greutăți. La ambele capete sunt montate conectoare de tip PL259. Deoarece firul central este oricum conectat la tresă, lipirea conectoarelor se poate face cu izolația firului central complet îndepartată la capete.
Bucla de cuplare este realizată din 60cm de cablu tip RG58, preferabil unul cu o rigiditate ceva mai mare.
Din nou, firul central este conectat la tresă la ambele capete și apoi cele două capete la tresa, respectiv firul central al cablului de coborâre (tot de tip RG58). Cel din urmă va fi conectat la cablajul principal al antenei.
Suportul vertical este realizat din doua bucăți de teava tip PPR de 25mm, disponibila la orice magazin de tipul Bricostore, Praktiker, etc.
Deoarece cablul RG58 este trecut prin țeavă, trebuie lăsată liberă o bucată de circa 10cm care iese in sparele carcasei, pentru a permite dezasamblarea antenei fara a se forța/rupe cablul din interior.
Ambele bucle, cât și carcasa condensatorului variabil sunt fixate pe tub folosind cleme standard pentru țevi PPR.
Pentru cuplarea celor două secțiuni cât și pentru limitatori (intre secțiuni și la baza antenei) se va folosi țeavă de tip PP neagră de 32mm.
Suportul antenei este realizat dintr-un suport de brad demontabil, dar poate fi folosit orice alt tip de suport, de exemplu un trepied foto.
NOTĂ: În imaginile următoare veți vedea un model mai mic de servo (tip micro). Acela s-a dovedit a fi insuficient de puternic pentru a roti condensatorul variabil și extrem de fragil. De aceea a fost înlocuit cu modelul standard (3003). Micro-întrerupătoarele lipsesc de asemenea din poze, fiind montate ulterior.
2. Modificați servo-ul pentru rotație continuă și demontați circuitul electronic integrat.
Pentru a utiliza servomecanismul în scopul comenzii condensatorului variabil, trebuie sa-l modificați. Cel standard poate roti axul numai în jur de 120 grade și se comandă prin 3 fire print intermediul unui tren de impulsuri cu durată variabilă.
Trebuie să:
a) Îndepărtați limitatorul de cursă unghiulară
- Urmați procedura prezentată în următorul filmuleț YouTube, dar numai până la minutul 3:37.
http://www.youtube.com/watch?v=SK8mhnEzcvY b) Îndepărtați circuitul electronic pprin dezlipirea acestuia de pe pinii motorului;
c) Îndepărtați potențiometrul integrat mecanic și conectat la circuitul electronic. Acest lucru se realizează fără efort, pur și simplu prin extragerea lui împreună cu circuitul.
d) Adăugați filtrul compus din C9, C10, L2 și L3 direct în carcasa servo-ului. Lipiți condensatoarele SMD direct pe pinii șocurilor și acoperiti toptul cu tub termocontractibil. Spatele servo-ului va arăta ca în imaginea următoare:
e) Urmați invers procedura de la punctul a) pentru a reasambla servo-ul.
3. Realizați circuitul imprimat simplu strat care va sustine condensatorul variabil și celelalte componente
Traseele nu sunt critice. Circuitul va arăta ca în imaginile următoare. Cositoriți conectoarele SO239 direct pe circuit.
NOTĂ: Cositoriți împreună masa și pinul central al conectorului si apoi rigidizați totul folosind rășină epoxidică (POXIPOL).
4. Montați cele două micro-întrerupătoare pe un mic circuit integrat separat. lipit perpendicular pe cel de bază.
5. Fixați condensatorul variabil pe sicruitul imprimat folosind 4 șuruburi de 3mm
Cele două secțiuni ale condensatorului vor fi conectate ăn serie, pentru dublarea tensiunii maxime de funționare. Cele două statoare ale condensatorului se vor lipi la cele două mufe SO239 laterale folosind bucățele de tresă de cablu RG58.
6. Build the coupler between the motor and the capacitor from plastic or Teflon
7. Montați restul componentelor pe circuitul imprimat, cu excepția soneriei (buzzer) și a celor 4 diode aferente (D8, D9, D10, D11).
Această parte nu a fost montată încă și va folosi un circuit imprimat separat. Documentul va fi actualizat cand va fi gata.
Întregul modul va arăta ca în imaginile următoare:
În final, țevile vor fi vopsite în negru, pentru un aspect mai plăcut...
Tunerul
1. Desenați si corodați cablajul de tip dublu strat
Partea superioara (componentele)
Partea inferioara
Prototipul meu a fost realizat prin desenare cu un marker de 0.7mm cu cerneală rezistentă la apă și apoi decapare în soluție de clorură ferica.
2. Cositoriți toate componentele pe circuitul imprimat (ambele fețe)
Utilizați imaginea de mai jos pentru a plasa componentele pe cele doua părți ale cablajului. Deoarece nu am avut la dispozitie o posibilitate de a metaliza găurile, am utilizat conductor de cupru subțire pentru a realiza trecerile acolo unde acestea se făceau prin intermediul pinilor unor componente mai voluminoase (în principal releul și întrerupătoarele monostabile).
În continuare puteți vedea o imagine a cablajului real văzut din spate, cu toate componentele SMD lipite:
Operarea antenei
Pentru operarea antenei urmați pașii de mai jos:
- conectați antena la tuner utilizând cablu RG58 (sau orice alt tip de cablu coaxial de 50 ohm);
- conectați tunerul la acumulatorul de 9V;
- conectați tunerul la transceiver;
NOTĂ: Nu utilizați mai mult de 10W (preferabil 5W) cu această antenă, în caz contrar riscați distrugerea condensatorului variabil din cauza tensiunilor extrem de mari care pot apărea în timpul emisiei!!!
- porniți transceiverul și selectați frecvența dorită. Pentru acord comutați în mod AM, pentru a avea purtătoare în permanență pe durata emisiei. În filmulețul de prezentare nu am facut acest lucru deoarece utilizez un compresor de la Funkamateur care ofera facilitatea introducerii unui ton dacă în timpul emisiei se ține apăsat butonul Chan UP de la microfon;
- utilizați butoanele UP/DOWN (SUS/JOS) pănă când zgomotul de fond auzit în difuzor are amplitudinea maxima. Pentru deplasarea rapidă în bandă puteți ține simultan apăsat și butonul FAST (REPEDE).
- Apăsați PTT (în mod AM) pentru a transmite o purtătoare continuă și pe rând UP/DOWN (SUS/JOS) pentru obținerea unei indicații minime a SWR-metrului de pe stație. În cazul antenei executate de mine, se poate obține chiar 0 (nici un segment aprins).
NOTĂ: Înainte de a executa ultimul pas, verificați neaparat că frecvența este liberă, pentru a evita initrarea peste un QSO în desfășurare.
Sunteți acum gata să lucrați QSO-ul în modul dorit. Fiți atent că dacă schimbați acordul cu mai mult de 10KHz va trebui sa re-efectuați acordul pentru SWR minim.
Istoria documentului
Versiunea inițială (v1.0) va fi actualizată în funcție de sugestiile/comentariile primite.
Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2012-04-30 12:39:53 (ora Romaniei)
Felicitari Dane!
Postat de Virgil - YO4BTB la 2012-04-30 14:33:13 (ora Romaniei)
Felicitari pentru realizare.Propun completarea documentatiei cu schema bloc de asamblare a modulelor.Salutari
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-04-30 16:09:48 (ora Romaniei)
Buna Virgil,
La care module faci referire privind schema bloc?
Tunerul se cupleaza doar la acumulator si la antena prin intermediul cablului coaxial. Nu exista nici un alt fel de interconexiuni.
73 Dan YO3GGX
Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2012-05-01 12:40:04 (ora Romaniei)
Felicitari tizule ... A iesit bine !:) .... In filmulet si peisajul de la Breaza e superb ;)
Postat de creanga mugurel - YO7GDB la 2012-05-01 13:37:41 (ora Romaniei)
Excelent material,si,mai ales foarte folositor pentru cei ce locuim la bloc.
Postat de Adrian - YO5PBG la 2012-05-01 17:50:52 (ora Romaniei)
Foarte ingenios rezolvata partea de "cablare" - adica fara alte fire!
Interesant si sistemul de deconectare automata la capat de cursa si presupun permitere odata ajuns la capat doar a deplasarii inapoi pana ce se "deblocheaza" contactul. Rezolvare simpla cu doua diode in paralel cu contactele de blocare a tensiunii pe motor.. Fain! Imi dai idei :)
Am citit in graba articolul ieri si poate n-am vazut o descriere a schemei, daca asa este poate ar fi de ajutor mai ales pentru incepatori...
Iar eu imi doresc in mod special sa dai un link si mai important HI!, cu un pret f. bun, si daca se poate din .ro pentru rasina epoxidica - caut de mult asa ceva (daca e de genul aleia utilizate de pilda la partea dinspre pini a condensatorilor MKT sau la transformatoare daca nu ma insel).
TNX, 73! si succes in continuare.
Adrian - http://yo5pbg.wordpress.com
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-01 18:14:58 (ora Romaniei)
Buna Adrian.
Este vorba de fapt de un adeziv din doua componente, POXIPOL (varianta transparenta), care se gaseste in toate marile magazine din Romania.
Legat de diode asa e, permit doar rotirea in sens invers la capat de cursa.
Pentru ca articolul se adreseaza in special radioamatorilor, nu am intrat in detalii privind modul de functionare al circuitului de comanda, care de altfel este destul de intuitiv.
Oscilatorul cu 555 genereaza impulsuri cu factor de umplere reglabil prin cele doua semireglabile.
In acest mod se obtine o viteza de rotatie redusa a motorului, cu doua trepte reglabile prin R4(incet) si R6(repede).
In functie de butonul apasat (S1 sau S2) motorul se va invarti intr-un sens sau in celalalt. Schimbarea sensului se face cu ajutorul releului K2 care este alimentat de numai unul dintre butoane. Aceasta configuratie permite eliminarea eventalului comutator de alimentare si lipsa consumului din acumulator cand motorul nu se roteste.
73 Dan YO3GGX
Postat de Delfi - YO2LGX la 2012-05-05 09:59:27 (ora Romaniei)
Felicitari pentru articol! Daca iti aduci aminte am avut si un QSO in 40m cu antena prezentata aici. Din aricol deduc ca antena are sub 1m diametru ceea ce inseamna ca rezistenta de radiatie (mai ales in 40m) este foarte mica (de ordinul miliohm), iar ca antena sa fie eficenta e necesar ca rezistenta de pierderi sa fie de asemenea foarte mica (mult sub rez de radiatie).
Din materialele folosite (cablu coax pentru spira cu conectori PL259 si SO239 la capete si CV cu contact la rotor prin frictiune)...ma tem ca rezistenta de pierderi este extrem de mare in comparatie cu rezistenta de radiatie si in consecinta eficenta va fi foarte scazuta. Antenele magnetice sunt interesante cu conditia sa fie optimizate pt eficienta maxima - lucru posibil, folosind materiale corespunzatoare: teava de Cu cu diametru mare(eventual argintata HI !), condensatorul variabil de calitate (pe calit gen fluture-cu rotorul flotant intre cele doua statoare care vor fi "lipite" la capetele buclei)...Antenele magnetice sunt foarte pretentioase (si foarte scumpe) dar repet, extrem de interesante...si mai au o parte la fel de frumoasa si interesanta: actionarea servo a CV-ului de la distanta. (Eu am folosit la un FT857D sistemul de comanda al antenei ATAS-120 integrat in transceiver pentru a actiona motorul de la CV-ul antenei. Antena este o bucla de 1,20m din teava de Cupru de 19mm cu CV fluture de calitate, optimizata pt banda de 20m. Adaptarea este cu sistem gama)...dar nu este portabila, e destul de mare si grea HI ! Inca o data felicitari pentru realizare Dan.
PS: Iti propun pt un experiment ulterior un sistem de antena portabil dupa modelul W3FF Buddistick vezi la http://www.buddipole.com/buddistick.html
73! de YO2LGX, Delfi
crede-ma merita ;-)
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-05 23:48:25 (ora Romaniei)
Buna Delfi,
Condensatorul are contact la rotor prin frictiune, dar dupa cum se vede si din poze sunt conectate doar statoarele (cele doua sectiuni in serie), practic folosit split-stator.
Antena a fost gandita exlusiv pentru lucru in portabil, cu posibilitatea de demontare si "compactare". Bineinteles ca asta a presupus niste concesii, dar care s-au dovedit a fi acceptabile tinand cont de rezultatele obtinute.
Povestea cu teava de cupru de diametru cat mai mare (eventual argintata) s-a dovedit a fi doar o poveste daca se iau in considerare experimentele celor care chiar au construit o astfel de antena.
Am avut curiozitatea sa compari aceasta antena cu una construita din teava de Cu de 18mm si folosind un CV in vid de 6KV. Nu am observat absolut nici o diferenta folosita la puterea ei de 5W.
Teoria, din punctul meu de vedere, nu poate explica in totalitate comportamentul acestui tip de antena si daca ar fi sa ne luam dupa ea, comportamentul in banda de 40m ar trebui sa fie mult mai prost.
Experimental nu s-a constatat nici o imbunatatire a performantelor prin marirea diametrului tevii peste 10mm, respectiv nici incalzirea acesteia (asa cum ar spune teoria) daca este folosita le puteri mari (peste 100W) in benzile inferioare (ex. 40m), unde randamentul teoretic este foarte mic.
Doua articole interesante scrise de Mike - G3LHZ privind eficienta acestor antene pot fi citite aici:
1. Eficienta antenelor loop mici (2006): http://www.nonstopsystems.com/radio/antenna-article-Mag-Loop-Efficiency.pdf 2. "Tot felul de antene mici - ele sunt mai bune decat credeti - demonstratie euristica (feb. 2008)"
http://www.nonstopsystems.com/radio/antenna-article-small-ant-efficiency.pdf
Da-mi voie te rog sa te contrazic. Antenele magnetice nu sunt nici pretentioase si nici scumpe (daca sunt realizate in regim de amator). Exemplul de fata cred ca este edificator.
Sunt dispus oricand sa o compar practic cu orice alt tip de antena portabila, inclusiv acel buddistick...:-)
73 Dan YO3GGX
Postat de Delfi - YO2LGX la 2012-05-06 12:32:09 (ora Romaniei)
Salut Dan, "teoria explica intotdeauna comportarea din practica" - (valabil si pt antena magnetica). Povestea cu dimensiunea (diametrul) tevii de cupru (eventual argintata -vezi efectul pelicular prezent la I.F.!!!)este justificata deoarece are implicati directe in valoarea rezistentei de pierderi (Rp), care la randul sau dicteaza randamentul(n) : n=Rr/Rr+Rp , unde Rr=rezistenta de radiatie (aceasta este data de diametrul antenei si de frecventa de lucru).
Analizand antena din articol vad cel putin patru puncte generatoare de pierderi mari :contactul tresa-mufa PL259 (x2) si contactul PL259 - SO239 (x2)- (asta considerand CV ideal si conectarea la mufele SO239 perfecta, ceea ce nu e cazul :). Pe de alta parte rezistenta de radiatie este foarte mica pentru diametrul antenei de sub 1 m!!!! . Nu uita ca vorbim de valori de ordinul miliohmilor pentru Rr si Rp ,deci orice contact prin presare strangere etc introduce pierderi uriase! ...pana la urma este fizica pura. QED :)
De acea antenele magnetice sunt pretentioase si scumpe (vezi la Wimo pretul este de peste 1000 euro, sau alti producarori...).
Varianta de antena pe care ai prezentat-o in articol se preteaza la portabil (e usoara se poate impacheta la o dimensiune mica, nu ai nevoie de tuner etc), e functionala dar este departe de a fi un good performer tocmai datorita eficentei scazutela Tx in mod special( in QSO-ul nostru din 40m in care foloseai antena sa sti ca te-am auzit in onditii marginale, iar celalalte statii nu te puteau copia dar asta este si o chetiune de conditii de banda prezente la momentul respectiv).
PS:
Este foarte adevarat ca multe antene de mici dimensiuni sunt funcionale si utilizabile in special in conditii de portabil, mobil sau lipsa spatiu. Vezi un scurt fisier video la http://www.youtube.com/watch?v=-C5l7TrAM5o&lr=1 care e un experiment de-al meu mai vechi ...cu ant de foarte mici dimensiuni
Motivul pt care ti-am propus antena W3FF este acela ca este foarte compacta si se preteaza f. bine la portabil (eventual vezi review-urile de pe eham.net feedback-ul numerosilor utilizatori poate spune multe). Eu am facut o astfel de antena si impachetata intra intr-o husa de dimensiunea lui FT857, o folosesc in portabil si este foarte OK.
Succes in tot ceea ce faci si felicitari pt realizari!
73! Delfi
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-06 21:08:03 (ora Romaniei)
Buna Delfi,
NU vreau sa intru in polemica teorie vs. practica.
Cunosc teoria antenelor loop magnetice dar daca citesti articolele din link-urile prezentate de mine in mesajul anterior ai vedea ca teoria nu prea explica in totalitate comportamentul acestora.
Comentez doar ceea ce am experimentat personal. Cele doua antene (cea cu teava de Cu de 18mm) si CV in vid si cea portabila se comporta identic (atat cat am putut eu sa-mi dau seama) in conditii de utilizare identice (FT-817,5W). Testele le-am facut la Breaza cu antenele puse exact in aceeasi pozitie.
Toate cele bune.
Dan YO3GGX
P.S. Chiar merita citite cele doua articole...sunt scrise de cineva care stapaneste bine teoria si totusi nu isi poate explica unele lucruri...
P.S.2 Tot de la Breaza, cu un LW slopper de 42m rezultatele obtinute au fost mai slabe decat cu antena loop.
Postat de Florin Cretu - YO8CRZ la 2012-05-07 08:50:47 (ora Romaniei)
Nu intentionam sa fac nici un comentariu la acest articol, insa am vazut citatate doua articole ale lui Mike Underhill G3LHZ. E bine de stiut ca opiniile lui G3LHZ sunt cat se poate de controversate. Inainte sa ne entuziasmam insa cu randamentele uluitoare prezise de G3LHZ pentru acest tip de antne, poate e bine sa ne uitam la ce spun cateva nume mari in materie. De exemplu, iata ce spune Jack Belorse –VE2CV: http://www.qcwa70.org/truth%20and%20untruth.pdf (vezi pag. 3).
Si pentru ca am facut si eu masuratori comparative cu acest fel de antene, pot spune ca practica confirma teoria. Un dipol bine degajat in 40m, este net superior unei antenaloop magnetice de 2m diametru, corect executata, din teava de 1/2" Cu si cu condesator variabil in vid.
In rest, articolul e bun si apreciez metoda de acord folosita. 73
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-07 18:36:32 (ora Romaniei)
Buna Florin,
Am citit cu atentie articolul mentionat de tine. Interesante este partea referitoare la BALUN-urile de curent prin compararea unuia realizat cu linie bifilara pe tor de ferita si celalalt dintr-un sirag de ferite. Se spune ca cel de-al doilea ofera atat pierderi mai mici cat si o putere suportata mult mai mare si o impedanta mult mai constanta. Daca la putere pot fi de acord, pierderile mentionate acolo sunt cu totul exagerate in cazul celui cu linii si nu se spune nimic de modul in care a fost realizat BALUN-ul de test. Daca e chiar cel din poza, atunci nu e de mirare...:-)
O alta "ciudatenie" discutata (si combatuta) in articol se refera la impedanta de iesire a unui amplificator de putere RF acordat care ar fi de 5 ori mai mare decat cea de sarcina (in viziunea unui alt specialist). Interesanta in context este si utilizarea notiunii de impedanta nedisipativa.
In partea despre ML se poate observa o vadita rivalitate intre cei doi. O expresie din text mi-a atras atentia si m-a facut sa am retineri privind calitatea continutului: "Mike seems to have gone completely bananas, but since he writes under the title of a Professor in the School of Electronics and Physical Sciences, University of Surrey, I suppose there are some who believe that he
knows what he is talking about??"
Cu alte cuvinte, Mike (autorul articolului mentionat de mine) a "luat-o pe aratura" si permitandu-si sa semneze articolul ca "profesor la sectiunea de electronica si stiinte fizice a universitatii Surrey" lumea o sa-l si creada.
Apoi continua cu:
"My recommendation is that we should stop reading what G3LHZ has written --- since this will avoid further confusion. I cannot believe that such nonsense is published. We do read nonsense published in some amateur literature, but papers published by the IEE??"
Aceasta atitudine obstructionizta mi se pare cel putin dubioasa...
Apoi spune:
"Let me tell you what I measure, and what I infer from our numerical simulation studies" si de fapt a masurat doar banda la SWR<2:1, in rest sunt doar speculatii teoretice.
Legat de castig, toata lumea este de acord ca fara de un dipol ideal este cam cu 6-10dB mai mic (adica 1-2 grade S), lucru constatat si in practica, dar nu se pomeneste nimic de raportul S/N, care in opinia mea este mult mai important decat castigul si nici despre performanta antenei privind radiatia.
Vorbeste in special de NVIS, considerand bucla pozitionata orizontal, caz in care se stie ca influenta pamantului este semnificativa.
In ce conditii a masurat castigul antenei "industriale avand capacitor in vid" pentru a o compara cu rezultatele teoretice? Uita sa specifice...
Apoi trece la antenele E_H care nici pe mine nu m-au convins (cel putin deocamdata)...
Spune ca a considerat ca performantele antenelor ML sunt cele asteptate (?!?!), cateva procente (din ce????), comparabile cu o antena spic auto (de ce lungime?). Pe ce baza? "Teoria dezvoltata acum 60 s-a dovedit corecta si simularile facute acum au confirmat experimentul" (care experiment??)
Articolul este scris intr-un mod cu totul neprofesionist, asta in cazul in care nu a fost "prelucrat" de cineva prin omisiuni intentionate.
Experimentele sunt nesemnificative si de cele mai multe ori nerelevante. Imi aduce aminte de sceneta cu castravetele...:-)
Daca urmaresti comentariile mele, nu am comparat nici o clipa antena ML cu un dipol sau alt tip de antena de dimensiuni mari. Am facut o simpla comparatie intre doua antene ML (cea portabila si una mai apropiata de idealul din teorie). Este foarte adevarat ca un dipol in 40m pus la inaltimea corecta (oare cati dintgre noi isi permit asta) este superior oricarui ML.
Tot ce am afirmat s-a bazat exclusiv pe experienta mea prectica. Le recomand celor sceptici sa incerce si se pot convinge singuri.
Cu prietenie,
Dan YO3GGX
Postat de Florin Cretu - YO8CRZ la 2012-05-08 07:38:51 (ora Romaniei)
Ok, cateva precizari sunt necesare. Materialul din link-ul dat de mine nu a fost destinat unei publicatii scrise ci unei prezentari pentru membrii unui radioclub. Nu a fost destinat consumului public si de asta nu se poate nici macar accesa in mod direct. De aici si tonul mai spumos si lipsa unor informatii (care au fost probabil adresate oral). Jack Belrose a scris nenumarate articole (tonul celor publicate fiind cu totul altul) si este un profesionist de clasa. Recomand cu caldura citirea a tot ceea ce a scris Jack (si a scris mult in ultimii 50 de ani!!!), si sunt convins ca retinerile vor dispare. Si acolo sunt si raspunsurile la nedumeririle enuntate. Personal, nu sunt de acord cu modul in care trateaza impedanta de iesire in amplificatoare de putere, (si el si Walter Maxwell) insa pentru mine asta nu e decat un lucru secundar in raport cu restul. Revenind insa la tema ML, si randamentele de 90% prezise de Mike Underhill (de fapt, de asta am dat link-ul cu pricina), cred ca trebuie spus ca de un numar bun de ani (2006 ?), nici o publicatie profesionala si nici Radcom (revista RSGB) nu a mai publicat articolele acestuia. Din cauza asta le publica pe un website oarecare...si Jack Belrose –VE2CV nu este decat unul dintre cei care intr-un fel sau altul, i-a spus ca « a luat-o pe aratura ». Ar fi minunat daca un ML ar putea ajunge la 90% eficienta asa cum pretinde Mr. Underhill. Problemele de spatiu si pentru mine si pentru multi alti radioamatori din zonele urbane ar dispare (as putea opera in 160m !!!!), DX-peditiile nu ar trebui sa mai care piloni si antene ce ocupa mult spatiu... firmele comerciale care produc asemenea antene abia ar astepta sa creasca specificatiile ...si pretul, hi,hi. Din pacate, realitatea e alta. Fireste, sunt multe situatii in care un ML este un compromis mai mult decat acceptabil si pierderea la emisie a 1-2 puncte S nu e o problema (asta a fost diferenta masurata de mine fata de dipol in 40m). Nu am nici o problema cu asta. Am insa o problema cu randamentul fantasmagoric de 90%, pretins de Mr. Underhill... 73
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-08 09:55:07 (ora Romaniei)
Imi cer scuze pentru mesajul anterior... din greseala am copiat si primul meu raspuns. Rog moderatorul sa-l stearga. Iata mesajul corect:
Buna Florin,
Cu siguranta antenele ML nu ating performantele unor antene de mari dimensiuni, de calitate si corect montate. Cred ca nimeni nu se asteapta la asta.
Cu toate astea nu pot fi de acord cu afirmatia din articol ca un ML se comporta identic cu o antena verticala de mici dimensiuni. Am facut teste comparative intre
acest ML portabil si o antena verticala Sirio MegaWatt 4000 modificata prin indepartarea bobinei la masa si montarea unui tuner Elecraft T1 la baza ei. Testele le-am
facut cu 5W. Daca in banda de 10m diferenta este mai putin sesizabila, in 40m antena ML se comporta cu mult mai bine.
Legat de eficienta, daca ar fi doar de cateva procente asa cum prezice teoria pentru o antena de 1m in banda de 40m, aceasta ar fi inutilizabila.
Din punctul meu de vedere, dezavantajul major pe care il prezinta (in comparatie cu alte antene de dimensiuni reduse) este disconfortul creat de necesitatea re-
acordului la fiecare schimbare de frecventa, chiar si de ordinul kilohertz-ilor. De aceea, un sistem automat de tuning ar creste interesul pentru astfel de antene.
Sunt de acord cu tine si asta am remarcat si eu, ca diferenta fata de antena Windom pe care o am montata la WebSDR-ul din Bucuresti este de circa 1 grad S.
Legat de randament, daca este de 1% sau 90%, dar antena ofera performante doar un pic mai mici decat un dipol, atunci chiar nu mai conteaza. In cazul in care este chiar de numai cateva procente, restul ar trebui sa se duca undeva. Unde? Am folosit antena din teava de Cu si CV in vid in 40m cu 100W si nu am sesizat nici o incalzire, nici chiar in punctele cositorite. Cum SWR-ul era foarte apropiat de 1:1 chiar la baza antenei, inseamna ca toata puterea statiei ajungea in antena.
Unde se pierd cei 90%? Cine disipa cei 90W pierduti in antena? Pentru aceasta intrebare nu am gasit inca nici o explicatie teoretica.
Si daca tot vorbim de eficienta antenelor, care este eficienta unui dipol L/2? Dar a unui radiator izotrop folosit ca referinta?
As mai aduce in discutie antenele ML bobinate elicoidal, cu folie de Cu, capabile de puteri de ordinul KW si cu dimensiuni semnificativ mai mici chiar decat o antena
ML standard.
Aici o scurta prezentare si niste teste care mie mi se par destul de concludente:
http://www.youtube.com/watch?v=2YpyLAULKqg Inteleg ca si Richard a luat-o pe aratura, iar filmul este trucat, conform teoriei..:-)
Oare de ce toti adversarii ML se bazeaza numai pe teorie pentru a arata cat de ineficiente sunt aceste antene, in timp ce exista destule dovezi practice ca in
traficul curent, rezultatele obtinute sunt uneori spectaculoase?
As putea trage o concluzie care (poate) ar impaca ambele tabere: eficienta antenei, asa cum este ea definita acum, este total irelevanta pentru traficul de radioamatori..:-)
Cu prietenie,
Dan YO3GGX
Postat de Florin Cretu - YO8CRZ la 2012-05-09 09:25:46 (ora Romaniei)
Dan, sper ca nu am ranit prea tare sentimentele tale vadit pro ML...hi,hi... Voi incepe prin a lamuri intrebarea ta referitoare la eficienta antenelor. Sunt considerate in general doua tipuri de eficienta la antene : eficienta antenei ca structura si eficienta radiatiei. Eficienta structurii este limitata doar de pierderile in materialul din care e facuta antena. Daca sunt folosite trapuri sau bobine de lungire, atunci pierderile acestora se includ in pierderile structurii. Un dipol rezonant la o inaltime de l/2 fata de sol are o eficienta tipica de 98-99%. Ce-a de a doua notiune, eficienta radiatiei antenei, tine cont si de pierderile in sol si se aplica la antenele de unde scurte insa nu si la antenele de microunde unde reflexiile cu solul nu au aceeasi importanta. Se considera atat pierderile din imediata vecinatate a antenei cat si pierderile la distante de zeci de lambda, acolo unde se formeaza lobii de radiatie in urma reflexiei cu solul. Evident, eficienta radiatiei antenei dipol mentionate anterior, va depinde si de tipul de sol si include in mod automat si pierderile in structura. O valoare tipica, pentru un sol mediu, este cca. 80%. Eficienta antenei este deci calculata in raport cu aceeasi antena, dar fara pierderi. Deci nu in raport cu alt tip de antena. Ce inseamna o eficienta de 1% ? Inseamna pierderea a 20dB din semnal. Nu e o problema atunci cand scazi de la S9+20 la S9, insa este o problema daca esti la S4. Acum ca am lamurit aspectul asta, sa discutam si despre incalzirea antenei. Am testat si eu un ML cu 500W si dupa cateva minute teava de Cu 1/2" era calda. Diametrul ML~2m si inaltimea de la sol de cca. 1m. Am folosit un Gama Match pentru adaptare si acest tip de adaptare introduce o asimetrie ce duce la aparitia unui curent de mod comun in coaxial cu valoare considerabila (25% din curentul principal), lucru confirmat prin masuratoare cu o sonda de RF. Deci coaxialul radiaza, in versiunea de adaptare folosita de mine, asa incat a trebuit sa pun un numar de ferite pe coaxial la punctul de alimentare. Daca te uiti cu atentie la metoda de adpatare folosita de Mr. Underhill, vei veda ca foloseste un mod de alimentare cat se poate de asimetric. Cred ca de fapt este intentionat, pentru a mari radiatia coaxialului... Nu ar fi singura antena la care partea principala a radiatiei provine de la coaxial si nu de la antena (vezi antena E-H). Asa cum am spus, am testat si eu o antena ML in banda de 7MHz si in cele cateva sute de QSO-uri facute am reusit si cateva DX-uri...Am facut nu unul ci zeci de teste comparative cu un dipol si cu exceptia situatiei cand corespondentul venea in lungul dipolului, cand rezultatele au fost mixte, in rest am avut 1-2 puncte S diferenta in favoarea dipolului. Aceleasi rezultate le-au obtinut multi altii care le-au testat. Si asta este exact ceea ce spune si teoria. Este indiscutabil o antena care functioneaza si care-si are locul ei bine definit. Din pacate in urma testelor facute acum 4 ani am distrus din greseala condensatorul meu variabil in vid...si nu a fost ieftin...
Antena ML bobinata elicoidal din filmuletul de pe Youtube ? Ei bine, daca este atat de buna incat merge mai bine decat un dublet de 2.8 lambda lungime- dupa cum arata autorul, inseamna ca antena viitorului a fost descoperita si comenzile au inceput deja sa curga...hi,hi. Stii cum arata diagrama de radiatie la o antena cu lungime mai mare de lambda ? Lobii de radiatie sunt multiplii, fragmentati si cu nuluri de 10-20dB intre ei. Traficul cu o antena de genul asta e ca la loterie. Nici ca putea gasi o antena mai nepotrivita pentru a face comparatia. Macar a fost onest omul si a spus nu doar ca este un dublet ci si lungimea antenei.
Si pentru ca vorbim de eficiente reduse, cu exact 30 de ani in urma am facut un numar de QSO-uri, folosind un numar de 4 becuri de 100W in paralel pe care le foloseam pe post de sarcina artificiala…Am inceput cu statii locale, din curiozitate, si am fost auzit cu oarecare efort chiar si la Bacau…hi,hi. Eficienta becurilor mele… sub 0.1% ! In materie de eficienta totul este relativ, depinde cu ce compari si ce asteptari ai, pentru ca aparent chiar si un bec merge... .Cred ca m-am intins prea mult si mi-am promis sa nu mai scriu articole anul asta…hi,hi. 73
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-09 10:42:20 (ora Romaniei)
Buna Florin,
Faptul ca sunt Pro ML nu inseamna ca sunt contra altor tipuri de antene, dar recunosc ca ma atrag preponderent cele compacte...:-)
In QTH-ul de baza am un dipol asimetric de tipul Carolina Windom (pentru 80-6m) dar din pacate este "blocat" pentru WebSDR si rar il mai folosesc in trafic.
In plus, cu toate ca am incercat sa-l realizez cat mai ingrijit, nu sunt multumit de comportamentul lui la emisie in benzile superioare (> 14MHz).
Cum este exclus sa indind coarda cu "asociatia" si sa mai instalez o alta antena filara, trebuie sa ma reorientez spre variante mult mai compacte.
Nu sunt un expert in antene si de aceea ma bazez mai mult pe experiente practice.
Se folosesc tot felul de termeni care mie recunosc ca mie nu imi sunt prea clari. Am cateva intrebari si poate vei putea sa ma lamuresti deoarece nu am gasit (inca) un raspuns.
Ce semnificatie are "eficienta structurii"? Ce valoare practica are ea pentru noi? Cum se manifesta concret in trafic o antena cu eficienta "structurii" de 99% fata de una cu eficienta de sa zicem 20%?
Montarea unui dipol in 160/80 si chiar 40m la L/2 de sol este un vis pentru majoritatea dintre noi. Ce eficienta a "structurii" are de exemplu un dipol pentru 80m situat la 6m de sol, o valoare mult mai apropiata de posibilitatile noastre? Dar montat in inverted V cu mijlocul la 10m sa spunem si capetele la 2m?
Sa trecem la eficienta care conteaza in opinia mea, cea de radiatie. Aici dupa cum spui intervin pierderile in sol, care cresc semnificativ la antenele filare montate la mica inaltime.
Un ML vertical poate fi pozitionat la 1 diametru de pamant fara a-i reduce semnificativ eficienta de radiatie.
Testele comparative facute de tine nu contrazic cu nimic ceea ce am afirmat anterior. Un ML este cu 1-2 grade S sub un dipol (ideal). Nu am experimentat adaptare cu gamma match ci numai cu ferita (buna pentru o banda mai mica) si cu bucla.
Legat de ML-ul elicoidal, mai interesanta mi se pare comparatia cu unul standard mult mai mare ca diametru, performantele fiind similare.
Nu e tocmai simplu de construit unul de 2m daca vrei sa acoperi cu ceva eficienta benzile de 80 si 160m.
As fi interesat sa aflu detalii privind experienta ta (cu siguranta mult mai bogata ca a mea) legata de alte tipuri de antene compacte. Nu sunt taliban, ci deschis pentru orice alte sugestii..:-)
Cu prietenie,
Dan YO3GGX
Postat de Florin Cretu - YO8CRZ la 2012-05-10 08:26:07 (ora Romaniei)
Dan, problema antenelor este universala. Nici eu nu fac exceptie, si de aceea am testat nenumarate antene. Pentru benzile superioare folosesc un minibeam care in opinia unora nu ar trebui sa functioneze...sau nici macar sa existe...insa asta ramane pe alta data...hi,hi... In 40m folosesc un gen de dipol, insa datorita zgomotului sunt nevoit sa folosesc doua antene separate pentru receptie si un compensator fazic pentru zgomot. In 80m folosesc pilonul de la beam pe post de vertical si aceleasi antene de receptie. Testele comparative sunt esentiale cand experimentezi antene si nu ai un poligon special amenajat... Notiunile de eficienta antenei si eficienta radiatiei antenei cred ca au fost introduse odata cu programul de simulare a antenelor NEC, pentru a permite identificarea mai usoara surselor de pierdere. Eficienta radiatiei, include si eficienta antenei (a structurii radiante in general daca sunt mai multe elemente). Este foarte adevarat ca in final ceea ce conteaza este eficienta radiatiei, care include toate pierderile. NEC2 si derivatele (4NEC2), precum si mai noul NEC4, afiseaza cele doua valori si este foarte usor de vazut spre exemplu cum eficienta radiatiei se degradeaza rapid pe masura ce distanta antenei fata de sol scade. Pierderile devin masive cand pamintul se afla in zona de camp reactiv a antenei. Nu am avut timp sa introduc in simulator datele pentru inverted-ul tau, insa eficienta antenei ramane la 98-99%, in timp ce eficienta radiatiei scade probabil la 30-40% ( dependenta de tipul de sol) capetele fiind la doar 2m de sol. Dipolul la 6m ar trebui sa aiba o eficienta ceva mai buna insa, insa nu voi risca un numar aici. O antena ML aproape de sol, are toate sansele sa functioneze cel putin ca dipolul pentru 80 , la doar 6m de sol. Daca nu ai incercat inca 4NEC2, cred ca e o buna metoda pentru a invata lucruri noi despre antene si comportamentul acestora. Chiar daca in materie de simulare sunt si destule capcane, efortul merita. 73
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-10 09:08:07 (ora Romaniei)
Buna Florin,
Sunt de acord cu tot ce ai spus.
Faptul ca nu am posibilitatea sa montez o antena filara la o inaltime acceptabila si nici sa imi construiesc alt fel de antene mari si complexe, m-a determinat sa ma indrept catre cele compacte, in special ML. Din pacate, cel putin deocamdata, rezultatele obtinute in banda de 80m sunt mult sub asteptari, dar nu ma las...:-)
Nu am incercat inca aplicatiile xNECy pentru ca am avut o retinere privind rezultatele obtinute comparativ cu cele practice, dar cred ca imediat ce voi avea putin timp la dispozitie o voi face.
Cu prietenie,
Dan YO3GGX
Postat de Adrian - YO6SSW la 2012-05-11 08:51:37 (ora Romaniei)
Salutare Dan si felicitari pentru constructie!
Spuneai ca antena a fost initial creata in scopul de-a o prezenta la radioclub? M-ar interesa posibilitatea achizitionarii unui kit sau participarea la un group-buy daca mai sunt persoane interesate.
Toate bune,
Adrian YO6SSW
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-11 16:40:12 (ora Romaniei)
Buna Adrian,
Nu imi aduc aminte sa fi spus asa ceva, mai ales ca nu sunt (deocamdata) membrul nici unui radioclub...:-)
As putea face o prezentare intr-unul din viitoarele "simpozioane" YO, daca va exista interes si timpul imi va permite. Din pacate in afara de suport tehnic si moral nu pot oferi altceva, din nou din lipsa aproape cu desavarsire a timpului disponibil pentru acest hobby.
Sper ca totusi documentele pe care le-am publicat pana acum cat si cele care le mai am in lucru sa fie de folos comunitatii. Atunci cand voi constata contrariul ma voi opri...:-)
Cu prietenie. Dan YO3GGX
Postat de Adrian - YO6SSW la 2012-05-16 08:20:06 (ora Romaniei)
Cum locatia nu imi permite sa "arunc un fir intr-un copac", am experimentat atat mag loop cat si verticala scurta (buddistick) mentionata de Delfi intr-un post anterior. Nu am facut masuratori ale eficientei insa zonele lucrate cu ML contin printre altele W1, JT7, JA, lucrate cu 5-100W. O fi avand ML dezavantaje insa reprezinta un compromis pentru locatiile fara posibilitate de ancorare a unei antene "adevarate". Felicitari pentru articol!
Dane, nu te lasa atins de critici distructive. Articolul prezinta detalii valoroare
Postat de Adrian - YO6SSW la 2012-05-16 08:21:46 (ora Romaniei)
Articolul prezinta detalii valoroase ale implementarii mecanice. 73 si toate bune!
Postat de Dan - YO3GGX la 2012-05-16 09:29:18 (ora Romaniei)
Buna Adrian.
Sunt multe persoane pe care le respect si ale caror critici ma pun pe ganduri, dar si persoane "pitoresti", ale caror cuvinte ma amuza si care daca nu au nimic interesant a spune isi arata muschii pentru a compensa alte ... lipsuri.:-)
Poti da mai multe detalii privind constructia si instalarea ML-ul folosit de tine? In ce benzi ai reusit sa lucrezi statiile respective si la ce ore?
Pentru mine, cel putin pana acum, cu 5W, cele mai mari distante au fost Australia si America de Nord, cu antena in interiorul balconului inchis si cu jaluzele metalice trase, in WSPR. In PSK si SSB deocamdata am lucrat doar Europa, Orientul Mijlociu, cateva locatii din Atlantic si Rusia Asiatica.
Din pacate nu am avut timp sa lucrez cu ML-ul, in special la orele propice pentru DX-uri, folosindu-l sporadic, mai mult de la Breaza.
In rest, multumesc pentru aproecieri.
Cu prietenie,
Dan YO3GGX
Postat de Adrian - YO6SSW la 2012-05-20 08:50:31 (ora Romaniei)
Buna Dan. ML-ul pe care l-am folosit in 2005 a fost creat din teava de cupru si avea forma octogonala. Contactele au fost in CW in benzile de 20m si 15m. Asia se lucra preponderent in intervalul 22:00 - 02:00 CFR, dupa care incepea sa se deschida o cale catre America de Nord.
Scrieti un mic comentariu la acest articol!
Opinia dumneavoastra va aparea dupa postare sub articolul "Antenă portabilă tip Buclă Magnetică (Magnetic Loop)" Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului.
Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin
(fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul
de a posta comentarii.
