Ciprian Sufitchi N2YO

Ciprian Sufitchi N2YO - Astazi este 21 mai 2011, este ora 2 pm si ma aflu in fata d-nei Kay Craigie N3KN, presedintele ARRL. In primul rand va multumesc ca ati raspuns invitatiei mele pentru acest interviu.

Kay Craigie N3KN - Eu va multumesc, placerea este de partea mea.

"Este sarcina mea, ca Presedinte, sa coordonez in interesul radioamatorilor"

N2YO - In trecut am avut o serie de interviuri cu Dave Sumner, K1ZZ in calitatea sa executiva din cadrul ARRL, insa niciodata nu am discutat cu Presedintele ARRL. Prima mea intrebare este: aveti o activitate bogata in functii de conducere in ARRL. In ce fel atributiile pe care le aveti sunt diferite fata de cele pe care le-ati avut pana acum si ce va incanta cel mai mult in functia actuala de Presedinte?

N3KN - Exista cateva diferente. In primul rand calatoresc mai mult participand la conventii radioamatoricesti in Statele Unite, calatoresc mai des fata de atunci cand am fost Vicepresedinte sau Director, deci am ocazia sa vizitez multe zone geografice si sa ma intalnesc cu radioamatorii de acolo. De asemenea, acum am ocazia sa fac si calatorii internationale, de pilda voi merge la Tokio Hamfare in luna august, aceasta fiind prima mea vizita in Asia. Acum doi ani am fost pentru prima data la Friedrichshafen in Germania la targul de acolo. A fost o experienta interesanta, in special prin aceea ca am avut ocazia sa intalnesc reprezentanti ai mai multor societati de radioamatorism nationale, cele mai multe din ele din Europa.

N2YO - Ati fost vreodata in Romania?

N3KN - Nu, nu am fost niciodata in Romania. Revenind la intrebare, aceasta este una din cele mai importante diferente - mai multe delasari si ocazia de a intalni radioamatori de pe intinsul Statelor Unite, dar si din intreaga lume. O alta diferenta este aceea ca in calitatea mea de Presedinte al ARRL ma aflu la conducerea echipei din Washington, deci este responsabilitatea mea sa coordonez activitatile ARRL privitoare la relatia cu entitatile guvernamentale ale SUA, atat cu FCC (N.R. Federal Communication Commision, autoritatea de telecomunicatii din SUA), in domeniul reglementarilor, cat si cu Congresul Statelor Unite, pentru ca din cand in cand legislatia care se voteaza in Congres poate avea efect si asupra radioamatorismului, unori un efect pozitiv, alteori nu. Asadar este sarcina mea, ca Presedinte, sa coordonez aceste activitati pentru ca ele sa aiba un deznodamant favorabil in interesul radioamatorilor. Deci acestea sunt cele doua diferente majore intre a fi Vicepresedinte si Presedinte al ARRL.

K3KN si N2YO

"Urmaresc ca politica ARRL sa fie dusa la indeplinire"

N2YO - Care este rolul cel mai important pe care Presedintele ARRL in joaca in viata organizatiei?

N3KN - In cadrul activitatilor de zi cu zi ma intalnesc cu membrii Consiliului Director (N.R. Board of Directors), fiind aleasa de catre acestia, este de datoria mea sa imi fac datoria fata de ei cat mai bine, ajutand la obtinerea consensului in asa fel incat deciziile luate sa fie favoarea membrilor ARRL si pentru radioamatorism. Chiar daca in calitatea mea de Presedinte eu nu creez linia politica a ARRL, este sarcina mea sa urmaresc ca politica ARRL sa fie dusa la indeplinire, iar membrii ARRL ma considera responsabila pentru aceasta indatorire, pentru ca sunt Presedintele acestei organizatii. Sunt un voluntar, nu sunt angajat platit de ARRL, si ca si toti ceilalti voluntari fac ceea ce fac pentru ca indragesc radioamatorismul, este o activitate importanta in viata mea si vreau sa ofer radioamatorismului cat mai mult. Este o responsabilitate mare, ARRL fiind o corporatie cu multi membri, iar sarcina mea este sa ma asigur ca membrilor li s-au asigurat serviciile necesare.

N2YO - Mi-am aruncat o privire peste situatia financiara a ARRL pe anul 2009 se observa o imbunatatire semnificativa fata de anul 2008. Stiu ca nu erati Presedinte in acea perioada, insa aveti vreo explicatie pentru aceasta revenire financiara a ARRL?

N3KN - Economia Statelor Unite isi revine. Dupa cum se stie, economia SUA in 2008 nu era prea infloritoare, in 2009 a fost un pic mai bine, iar in 2010 din nou un pic mai bine, asadar economia in intreaga tara s-a imbunatatit. Prin urmare si radioamatorii autorizati simt ca pot sa-si permita sa faca unele cheltuilei pe alte lucruri decat cele de nevoie imediata pentru familie - echipamente radio, participari la evenimente radioamatoricesti, bunuri si servicii ARRL, vor ramane in continuare membri ai asociatiei noastre. Un lucru important pe care il facem in ultimii zece ani este ca incurajam radioamatorii cu posibilitati financiare sa faca donatii in afara taxelor de membru. Cand economia merge bine, acestia sunt in mai buna masura sa doneze un pic mai mult. Deci imbunatatirea economiei a jucat rolul cel mai important. Ne-am straduit din rasputeri sa controlam cheltuielile si sa ne asiguram ca fiecare dolar este cheltuit in mod judicios, ca banii din venituri sunt cheltuiti cumpatat.

"Cand situatia economica este proasta radioamatorismul nu o duce bine. Totusi..."

N2YO - Intr-adevar se observa cum cheltuielile in 2009 sunt mai mici decat cele din 2008 in timp ce veniturile sunt mai mari. Se observa efortul de optimizare a cheltuielilor, un lucru foarte bun dupa parerea mea. Deci dv. sunteti de parere ca imbunatirea situatiei economice a fost elementul cel mai important...

N3KN - Asa se pare. Se spune in general ca atunci cand situatia economica este proasta radioamatorismul nu o duce bine. Totusi desi in acele perioade lumea nu prea pleaca in concedii sau vacante, nu calatoreste, nu face cheltuieli care nu sunt necesare, radioamatorii stau acasa si opereaza in benzile radio, ceea ce este mult mai ieftin. Deci din anumite puncte de vedere o situatie economica nu prea grozava poate fi un lucru bun pentru radioamatorism. Totusi in 2008 economia a fost atat de precara, de aceea cred ca populatia a trebuit sa devina mult mai atenta, ca familiile au asigurate nevoile de zi cu zi, ca nu o sa-si piarda casele. Putem vedea si aici la Dayton, in acest an particiantii au venit in numar mai mare, par sa fie mai fericiti, se plimba de colo-colo cu sacose in care presupun ca au pus ceva ce au cumarat, cred ca parerea tuturor este ca exista speranta ca vom trece de aceasta criza economica si ne vom bucura de acest hobby din nou, vom petrece timpul liber mai mult in compania radioamatorismului, vom experimenta mai mult, ceea ce e bine.

N2YO - Referitor la membrii ARRL, stiti in acest moment cu aproximatie numarul acestora?

N3KN - Avem cu aproximatie 160000 de membri.

"Avem o indelungata traditie de suport pentru comunicatii la dezastre"

N2YO - La o populatie de 307 milioane de locuitori, desi exista membri si in afara Statelor Unite, totusi putem aproxima ca exista un radioamator la fiecare 2000 de locuitori. Acesta este un raport foarte bun, comparativ cu alte tari. Intrebarea mea este - care sunt factorii care mentin acest raport intre numarul de radioamatori si populatie? Este vorba de politica FCC de a autoriza mai multi radioamatori, sau poate asociatiile de radioamatori, printre care si ARRL sunt mai prietenoase si promoveaza acest hobby?

N3KN - Eu cred ca toate acestea la un loc. Pentru ca radioamatorismul sa o duca bine, avem nevoie de un set rational si progresist de regulamente care sa vina din partea FCC. FCC a avut in ultimul deceniu o serie de modificari privind cerintele pentru obtinerea autorizatiei, dorite de radioamatori, lucru care face radioamatorismul mai accesibil catre persoane care altfel nu ar fi fost in masura sa treaca anumite examene. De asemenea sunt de parere ca ARRL, dar si alte organizatii locale au transmis eficient catre public mesaje, de ce radioamatorismul este interesant, de ce este distractiv, de ce publicul modern american poate fi interesat in acest hobby si de ce este bun pentru comunitate. In tara noastra avem o traditie indelungata de a organiza retele de telecomunicatii de radioamatori pentru dezastre, ceea ce nu se intampla in toate tarile. In unele tari radioamatorismul este o activitate mai degraba radio, in alte tari o activitate mai mult de sport. Avem si aceste aspecte aici in Statele Unite, dar avem si aceasta indelungata traditie de suport pentru comunicatii la dezastre. Din nefericire, cele intamplate in acesta tara in ultimii 10-12 ani au adus radioamatorismul in atentia opiniei publice - uraganul Katrina de pilda, sau atacurile teroriste din 2001, si alte dezastre teribile. Astfel populatia a devenit constienta de existenta radioamatorismului poate pentru prima data si a dorit sa fie parte din aceasta pentru a sprijini concetatenii americani pe timpul dezastrelor intentionate sau accidentale cu satisfacerea nevoilor de telecomunicatii. De asemenea o data cu dezvoltarea internetului putem comunica cu publicul prin intermediul acestuia intr-un mod mult mai eficient, mai ieftin, exista foarte multe site-uri web, deci este usor sa contactezi publicul neavizat.

"Este posibil ca populatia de radioamatori in realitate sa descreasca, dar este greu de spus"

N2YO - Referitor la intrebarea anterioara, ce se intampla cu numarul de radioamatori, este in crestere, descrestere, este constant?

N3KN - Este dificil de spus. Stim de exemplu ca anul trecut aproximativ au fost emise 29000 de noi licente de radioamatori. Cu un an in urma numarul a fost de 30000. Acestea sunt numere destul de consistente referitoare la cei care patrund in lumea radioamatorismului si suntem incantati de acest lucru. Pe de alta parte, un numar necunoscut de persoane care devin neinteresate in radiomatorism continua sa aiba autorizatii si indicative, dar sunt inactive. Sunt unii a caror autorizatie expira, de asemenea, pentru ca media de varsta este ridicata, multi radioamatori trec in nefiinta. Aceste informatii nu se reflecta imediat in statistici pentru ca autorizatiile sunt valabile 10 ani, dupa care trebuie sa mai treaca 2 ani pentru ca autorizatiile sa dispara din baza de date a FCC. Prin urmare sunt necesari cativa ani buni pana cand cineva care isi pierde interesul in radioamatorism sau moare, sa fie raportat numeric. Este asadar posibil, daca am putea compara numarul noilor radioamatori cu cel al radioamatorilor care dispar, ca populatia de radioamatori in realitate sa descreasca, dar este greu de spus. Ne incurajeaza numarul celor care devin radioamatori, acest lucru indicand ca acest hobby este interesant pentru alti 29000-30000 americani in fiecare an.

N2YO - Aveti informatii demografice despre membrii ARRL, care este varsta medie?

N3KN - Nu stim.

N2YO - Nu culegeti informatii despre varsta?

N3KN - Nu. Daca membrii decid sa ne furnizeze data nasterii, avem aceasta informatie, insa foarte multi prefera sa fie discreti, temandu-se de furtul de identitate.

N2YO - FCC cere furnizarea datei de nastere?

K3KN - Nu. Acum multi ani FCC impunea obtinerea acestei informatii, dar au incetat aceasta solicitare, fac un efort sa-mi amintesc cand... nu-mi amintesc.

N2YO - Nu exista o limita minima de varsta pentru autorizare?

K3KN - Nu exista o varsta minima.

"ARRL lucreaza intens pentru a gasi modalitati de a atrage tinerii spre acest hobby"

N2YO - Puteti totusi estima, aveti o opinie personala privitoare la varsta medie a radioamatorilor in ARRL?

K3KN - Este foarte greu de spus. Stim foarte bine ca media de varsta a populatiei in general este in crestere, apoi ne putem uita in jurul nostru la Hamvention si vedem destul de multe persoana in varsta.

N2YO - Exista si in Romania temerea ca media de varsta a radioamatorilor este prea ridicata...

K3KN - Intr-adevar, acesta este un fapt real in multe tari, in unele tari devenind problema inainte ca aceasta sa apara si in Statele Unite, dar stim ca este sau va fi o problema si SUA, daca nu este acum, va fi cu siguranta in cativa ani. De aceea ARRL lucreaza intens pentru a gasi modalitati de a atrage tinerii spre acest hobby. Facem acest lucru prin ajutarea profesorilor care folosesc radiocomunicatiile in orele de curs pentru a initia elevii in electronica si asa mai departe. Asadar vreo sa atragem nu doar copiii, dar si studentii din invatamantul superior care sunt interesati in intr-o cariera din domeniul tehnic in care radioamatorismul s-ar potrivi intr-un mod armonios.

N2YO - Aveti o situatie privitoare la ponderea claselor de autorizare printre membrii ARRL?

K3KN - Din punct de vedere istoric radioamatorii care obtin clasa "general", adica in momentul in care dobandesc privilegii pentru undele scurte, devin interesati in apartenenta la ARRL. Referitor la radioamatorii proaspat autorizati, am avut intotdeauna probleme in a le explica beneficiile organizatiei noastre nationale. Cautam metode noi de a transmite mai eficient mesajul nostru catre ei. Se pare insa ca doar cand radioamatorii avanseaza de la stadiul de incepator la urmatorul, abia atunci dintr-o data pentru acestia are sens sa se afilieze la ARRL, in plus fata de radioclubul local.

"Cred ca sunt 9 sau 10 ani de cand cotizatia anuala la ARRL este neschimbata"

N2YO - Care sunt pentru ARRL cele mai importante surse de venituri si care sunt principalele cheltuieli?

K3KN - Avem in principiu patru surse de venit. Prima este cotizatia de membru. Incercam sa mentinem cotizatia sa fie cat mai redusa pentru ca stim ca radioamatorii nu au suficient de multi bani pentru asemenea cheltuieli si vrem ca dam posibilitatea oricui sa se alature ARRL. Cotizatia anuala reprezinta principala sursa de venit. A doua sursa este din vanzarea de publicatii si alte produse - carti, brosuri, tricouri, lucruri de acest gen. A treia este venitul obtinut din publicitate. Vindem reclame in publicatii si pe site-ul nostru web. Cea de-a patra sursa este constituita din donatiile voluntare primite de la acei membri care sunt in masura sa dea un pic mai multi bani decat prin cotizatia anuala. Apreciem foarte mult aceste donatii si incurajam aceste practici. In mod special in ultimii zece ani avem un program foarte bine organizat prin care cautam aceste donatii si incurajam membrii sa ofere un pic mai mult daca pot si am avut succes cu acest program. Datorita acestor donatii a fost posibil sa evitam cresterea cotizatiei de membru in ultimii ani si acesta e un lucru foarte bun. Cred ca sunt 9 sau 10 ani de cand cotizatia anuala la ARRL este neschimbata. Aceasta e o perioada foarte lunga. Daca putem sa asiguram acelasi nivel al calitatii serviciilor fara sa fim nevoiti sa marim nivelul cotizatiei, fara indoiala ca asa vom face.

N2YO - Care sunt cele mai semnificative cheltuieli ale organizatiei?

K3KN - Dave K1ZZ ar fi intr-o masura mai mare decat maine sa va raspunda cu exactitate la intrebare. Cheltuim destul de mult pentru furnizarea de servicii membrilor ARRL, activitatile de radio-sport, multe dintre acestea neaducandu-ne niciun fel de venit. Concursrurile, de pilda nu ne pot furniza bani in niciun fel, dar membrii le indragesc foarte mult. Avem de asemenea activitatile de voluntariat, in care membrii se poti implica in activitati pentru comunicatii de urgenta, publicitate in interesul radioamatorismului, asistenta tehnica colegilor de hobby. Niciunul din aceste programe nu aduce bani, dar dedicam resurse importante acestor activitati. Cheltuim de asemenea pentru sustinerea activitatii de radioamator in fata Congresului american si a autoritatii nationale de comunicatii, FCC. De asemenea cooperam cu IARU si cu societatile de radioamatori din intreaga lume si trimitem membri in delegatii la tot felul de intalniri internationale, ceea ce fireste costa bani. De aceea veniturile obtinute se cheltuie in totalitate pe activitati de radioamatorism. Avem un nucleu foarte mic de angajati platiti.

N2YO - Mai sunt si revistele ARRL printre care si QST...

K3KN - Da, am omis revista QST. Bineintele, vindem publicitate prin intermediul acestei reviste, ceea ce ne ajuta sa recuperam din aceste cheltuieli. Pentru multi membri, acesta este cel mai important beneficiu al apartenentei de ARRL.

"Efortul cel mai important este sa mentinem nivelul serviciilor la valorile asteptate de membri"

N2YO - Cum reusiti sa reduceti cheltuielile, pastrand acelasi standard ridicat pentru serviciile oferite membrilor?

K3KN - Aceasta este o intrebare foarte buna. Aceasta problema ne preocupa in permanenta. Suntem norocosi ca avem sute si sute de voluntari in intreaga tara care ofera cu generozitate din timpul si experienta lor pentru radioamatorism prin intermediul ARRL. Continuam sa cautam noi surse de venituri, dar suntem constienti ca fiecare nou program sau serviciu pe care ne-ar place sa-l oferim trebuie sa rezolve urmatoarele probleme: cat ne va costa, si cum vom fi in masura sa platim. Nu mai este asa cum era odinioara: "iata o idee buna, haideti sa o facem", dupa care o data ce ne-am hotart sa o realizam, sa constatam ca nu avem cum sa platim ca sa o punem in practica. Acum trebuie sa cumpatam cu minutiozitate si sa intelegem ca vom avea de platit, trebuind sa planificam aceste cheltuieli. In permanenta reevaluam programe si servicii. Daca acestea devin mai putin atractive, suntem nevoiti sa le reducem. Efortul cel mai important este sa mentinem nivelul serviciilor la valorile asteptate de membri, realizand ca avem o suma determinata de dolari in contul de la banca. Uneori trebuie luate decizii foarte dificile.

N2YO - ARRL primeste bani si de la stat?

K3KN - Nu primim niciun ban de la stat.

"ARRL nu ar putea fi ceea ce este fara acesti voluntari"

N2YO - Care din functiile de conducere din ARRL sunt salarizate?

K3KN - Avem aproximativ 100 de persoane care lucreaza la sediul central al ARRL in Newington CT. Cei mai multi sunt angajati cu norma intreaga, dar avem si cativa cu jumatate de norma. Avem de asemenea o serie de persoane care lucreaza pentru noi pe baza de contract. Acestia nu se afla la sediul central, ci in alte locuri, dar avem contracte cu ei pentru efectuarea de diverse servicii. Avand in vedere ceea ce suntem in stare sa facem, productivitatea angajatilor nostri este impresionanta. Avem angajate persoane foarte talentate, care lucreaza din greu. Mi-as dori sa platim salarii mai mari, pe masura efortului depus. Dar personalul actual este mult redus fata de cand am fost numita in functie. Prin urmare avem din ce in ce mai putini angajati platiti, care muncesc din ce in ce mai mult, acest lucru indicand devotamentul lor. Comitetul director, ales de membrii ARRL, decide politica organizatiei si este format din 15 directori care sunt voluntari. Eu sunt presedinte, sunt voluntar, am doi vicepresedinti, si acestia sunt tot voluntari, facem ceea ce facem pentru ca asa vrem noi. ARRL nu ar putea fi ceea ce este fara acesti voluntari gata sa doneze din timpul lor. Eu personal, de pilda, am unele cheltuieli necesare pentru a participa la acest eveniment in Dayton. Aceste cheltuieli mi se deconteaza de catre ARRL, insa nu primesc un salariu.

"Ni s-a spus sa mergem sa ne plangem la Congres. Si asta facem de multi, multi ani"

N2YO - Comunitatea de radioamatori din Romania este ingrijorata de legislatia actuala in vigoare care nu este tocmai prietenoasa cu instalarea de antene. Ce face la ora actuala ARRL pentru a sprijini radioamatorii americani in aceasta problema?

K3KN - Problema ne preocupa de ceva timp. Cea mai dificila problema in aceasta tara este legata de restrictiile pe care se obliga proprietarul sa le respecte cand cumpara o proprietate, care in general spun: "nu sunt permise antene". Este foarte dificil la aceasta ora sa cumperi o casa noua in Statele Unite care sa nu aiba asemenea restrictii. Aceasta pentru ca membrii comunitatii locale se tem ca prezenta antenelor ar putea reduce valoarea proprietatilor. Printre restrictiile in discutie se numara o serie de prevederi ridicole, de pilda ce culoare ai voie sa-ti vopsesti casa, daca ai voie sa pui jucarii pentru copii pe peluza din fata casei, daca ai dreptul sa parchezi o rulota in fata casei. Deseori printre lucrurile care nu ti se permite sa le faci se numara si montarea unei antene. Aceste restrictii legale sunt legate de proprietate si nu exista nici un mijloc de a le inlatura. Legile Statelor Unite sunt in multe privinte descendente ale vechilor legi "Common Law" ale Angliei. Restrictiile sunt transmise de la un proprietar la altul. Chiar daca as cumpara o casa de la cineva si nu mi-ar place una dintre aceste restrictii, nu as putea sa o inlatur. Pentru ca aceasta problema este atat de larg raspandita cu noile proprietati construite in aceasta tara, noi o consideram o problema foarte serioasa. Este dificil sa te lupti cu ea pentru ca este parte dintr-o lege veche de 1000 de ani, iar FCC a refuzat sa actioneze impotriva ei. Am incercat inital sa implicam FCC si sa-l determintam sa emita o lege care sa inlature aceste restrictii, dar nu a fost posibil. Ni s-a spus sa mergem sa ne plangem la Congres. Si asta facem de multi, multi ani. La aceasta ora avem o initiativa legislativa introdusa in Congres care prevede efectuarea unui studiu care sa determine factorii care fac dificila interventia radioamatorilor in caz de dezastre naturale. Unul din factorii care credem noi ca va fi identificat de acest studiu este legat de restrictiile pentru antene. Speram ca aceasta va spune Congresului ca trebuie sa faca ceva pentru ca acestor cetateni generosi sa le fie permis sa faca un efort voluntar prin a avea statii radio acasa si antene eficiente necesare pentru a comunica in cazul dezastrelor. Prin urmare aceasta a fost indicatia primita, sa insistam pe langa Congres si aveam acum aceasta legislatie in Congres, si actionam pentru a o sprijini.

N2YO - Cat de departe a ajuns aceasta lege sa fie votata?

K3KN - Legea la care m-am referit se afla la aceasta ora in Senatul Statelor Unite. Colaboram cu o serie din senatorii care sprijina aceasta lege. Luam foarte in serios restrictiile impuse pentru instalarea antenelor si avem un oarecare succes cu legile impuse de autoritatile locale. FCC ne-a ajutat in aceasta privinta acum cativa ani. Asadar daca restrictia este impusa de comunitatea locala, putem sa incercam sa gasim o solutie si am castigat cazuri importante. Am reusit sa avem legi la nivel de stat care dau dreptul radioamatorilor de a avea antene (N.R. - In Statele Unite "statul" este diviziunea administrativa echivalenta cu "judetul" in Romania. De pilda Texas, Virginia, California sunt state). Totusi restrictiile legate de proprietate sunt mult, mult mai dificil de rezolvat.

"In situatiile de urgenta ARRL se implica intr-un mod foarte extins"

N2YO - Unul din rolurile pe care le are radioamatorismul in Statele Unite este sa fie de folos in situatii de urgenta. Cum se implica ARRL in aceasta privinta?

K3KN - Intr-un mod foarte extins, pentru ca acesta este felul in care a pornit organizatia noastra - sa retlansateze mesaje inca de pe vrema cand radioamatorismul era foarte primitiv, sa transmita mesaje de la o statie, la alta statie, apoi la alta si asa mai departe, in cazul unor dezastre pentru a cere ajutorul necesar. In prezent aceasta este una din principalele lucruri pe care le promovam, aceasta fiind partea serioasa a activitatii de radioamatorism. In mod normal radioamatorismul este pentru recreere, pentru constructii si experimente, dar latura dedicata comunicatiilor de urgenta este cea prin care explicam publicului de ce avem nevoie de spectrul radio pe care il utilizam, in ce fel suntem utili societatii. ARRL sponsorizeaza un numar de programe prin intermediul carora membrii pot actiona ca voluntari pentru a se organiza la nivel local si de stat pentru a facilita comunicatii de urgenta. Avem in ARRL un manager pentru pregatirea situatiilor de urgenta care asista voluntarii si ii ajuta sa se coordoneze. Astfel cand se petrec dezastre naturale cum au fost tornadele din sud acum cateva saptamani, persoanele ARRL de la sediul central au fost in masura sa asiste voluntarii din aceste state afectate pentru a primi echipamentele radio care le-a fost livrate, pentru ca in acele zone totul fusese distrus, inclusiv aparatura radio. Am fost asadar capabili sa coordonam transportul aparaturii pentru aceste zone in asa fel incat operatorii sa poate sa reapara in emisie si sa-si indeplineasca responsabilitatile pentru comunicatii. Este o latura foarte importanta din ceea ce facem, anume coordonarea voluntarilor din fiecare stat si jurisdictie locala.

"Generatia tanara este idealista, ei doresc sincer sa ajute"

N2YO - Prin ce mijloace atrage ARRL generatia tanara catre acest hobby si catre organizatie?

K3KN - Le spunem tinerilor ca daca devin radioamatori ei nu vor deveni doar utilizatori pasivi, simpli consumatori ai tehnologiei moderne, ci vor intelege cum functioneaza, ceea ce este fascinant. Poti sa construiesti echipamente de comunicatii cu eforturi proprii. Speram ca acest mesaj sa-i faca interesati de cunostintele pe care le vor dobandi, ca vor putea sa-si ajute comunitatea si asa mai departe. Sunt lucruri pe care tinerii le pot face. Nu solicitam copiilor sa actioneze in zone periculoase, dar exista modalitati in care acestia pot invata sa ajute in situatii de urgenta. Generatia tanara este idealista, ei doresc sincer sa ajute, deci atat facandu-i interesati in fascinatia comunicatiilor si tehnologiilor moderne, implicandu-i in activitati cu propriile lor maini, cat si implicandu-i la un nivel corespunzator in comunicatii in situatii de dezastre credem ca ii putem atrage si face curiosi.

N2YO - Cum transmiteti aceste mesaje cate copii?

K3KN - O facem prin intermediul unor programe speciale oferind asistenta profesorilor care folosesc radiocomunicatii in clasele de curs intr-un mod adecvat, in cadrul materiilor de stiinte sau matematica, tehnologia comunicatiilor. Radioamatorismul se mai poate folosi cand se invata limbile straine, geografie, exista multe feluri in care radioamatorismul se poate impleti in orele de curs pe diverse subiecte de studiu, nu doar la stiinta si tehnologie, dar de asemenea in limbi straine si geografie, facand astfel aceste lectii mai interesante pentru cei tineri. Putem spune ca profesorii au avut succes. Avem si programe care ajuta profesorii sa faca ceste lucruri, exista institutii care se ofera sa-i pregateasca. Colaboram cu cluburile, avem cluburi afiliate la unele institutii de invatamant superior, care incurajeaza studiul, in special in domenii tehnice, dar nu numai si astfel tinerii sa inteleaga faptul ca radioamatorismul este un lucru interesant pe care cei tineri il pot practica. Avem de asemenea intelegeri cu cercetasii din Statele Unite si speram sa dezvoltam modalitati pentru cercetasi sa stie ca exista radioamatorismul. Acesta nu e un lucru nou, avem o asemenea colaborare de ceva timp, dar in cele din urma am reusit sa punem pe hartie aceasta intelegere astfel incat devine o obligatie pentru ambele parti si asfel vom reusi sa introducem comunicatiile fara fir catre cei tineri prin organizatiile de cercetasi.

"Una din cele mai mari dificultati va fi cresterea numarului de membri"

N2YO - Iata si ultima intrebare: unde vedeti ARRL peste cinci ani? Care vor fi in opinia dv. obstacolele pe care le veti intampina in viitorul apropiat?

K3KN - Evident, una din cele mai mari dificultati va fi cresterea numarului de membri, apoi cresterea numarului de radioamatori din cadrul populatiei, colaborarea mai stransa cu cluburile locale de radioamatori, caci acestea sunt cele care organizeaza cursurile necesare in vederea autorizarii, sunt cele care realizeaza efectiv examinarea. O alta problema este mentinerea programelor de voluntariat active, pentru ca pe masura ce populatia imbatraneste, va deveni din ce in ce mai dificil sa desfasoare activitati voluntare, radioamatorii nu vor mai dori sa strabata drumuri lungi ca sa actioneze cu comunicatii de urgenta. De aceea pastrarea populatiei care desfasoara voluntariat numeroasa si activa reprezinta o problema cu care ne vom confrunta. De asemenea, pe masura ce structura populatiei de radioamatori se modifica, trebuie sa ne asiguram ca planificam din punct de vedere financiar si sa facem ceea ce trebuie cu banii care ii avem la dispozitie. Nu avem sume mari de bani pe care sa-i cheltuim pe publicitate sau pe tot delul de programe, va trebui sa facem o serie de decizii dificile, dar sper si intelepte legate despre felul in care folosim resursele aflate la dispozitie - sa sporim resursele, dar sa le folosim cu chibzuinta pentru a ne asigura ca radioamatorismul in aceasta tara continua sa aiba succes.

De la stanga: Sandu YO3ND, Costel KG6NK, Ciprian N2YO, Kay K3KN, Daniel VE3GNO si Costel N9CC

N2YO - Va multumesc.

K3KN - Eu va multumesc, mi-a facut placere acest interviu. Va rog sa transmiteti cele mai calde salutari catre toti radioamatorii din Romania cu care de altfel sper sa ma intalnesc pe calea undelor.

Ciprian Sufitchi N2YO

Articol aparut la 12-1-2012

7880