Intreaga activitate a radioamatorilor este evidentiata si consemnata strict si precis in timp adica raportata permanent la datele calendaristice.
Orice QSO este consemnat in documentele statiei cu precizari ale anului, lunii si zilei plus ora cand s-a desfasurat legatura.
Primele precizari intr-un QSL sunt legate de data calendaristica la care se fac referirile tehnice si observatiile calitative ale intercomunicatiei. Planul de activitate al unui club este concretizat in Calendarul competitional si de actiuni, pe care respectivul club il ofera spre stiinta si celorlalte cluburi ca invitatie la participare.
Dar cum spiritul de cunoastere la radioamatori este mereu activ, celor interesati le ofer o mica incursiune in timp legata de interesul omenirii pentru calendar fiindca si Virgiliu spunea: Fugit irreparabile tempus.
Cuvantul romanesc "calendar" a provenit din cuvantul latin "calendarium" , iar Ieronymus, parinte la Bisericii crestine, care a trait intre anii 331-420 din era noastra l-a mentionat in forma grafica "calendarius". Dar, atat forma "calendarium" cat si forma "calendarius" au derivat din cuvantul latin "calenda", iar la romani, prima zi din luna se numea "calenda". Acest cuvant s-a format din verbul latin "cala", cu intelesul de: "a chema" sau "a convoca". Expresia "calare comitii" avea intelesul de "a chema comitiile", adica a convoca adunarea poporului. Verbul latin "cala" a fost adoptat de romani de la greci.
Filosoful Seneca a mentionat cuvantul "calendarium" ca un registru de conturi in care se inregistrau veniturile si cheltuielile unei gospodarii sau institutii. Si tot in "calendarium" se inscriau imprumuturile si dobanzile corespunzatoare. Dar, in perioada cand religia crestina era interzisa in imperiul roman si aderarea la invataturile lui Hristos era pedepsita cu moartea, mai marii Bisericii crestine au infiintat "calendarii" in care inscriau pe martirii omorati pentru credinta lor in invataturile lui Isus. Iar, aceste calendare erau difuzate pentru ca cei inscrisi sa fie praznuiti in biserici.
Primul calendar roman
Pana in zilele noastre, nimeni nu stie unde si cand s-a alcatuit primul calendar din lume. Se stie numai din legenda ca primul calendar roman a fost alcatuit de Romulus, intemeietorul Romei, care a dat acestui oras numele sau.
Romulus a statuat anul de 300 de zile, pe care l-a impartit in zece luni de cate 30 de zile, carora le-a atribuit cate un nume.
Primei luni i-a dat numele" Januarius mensis", adica luna lui Janus. Acesta ar fi fost mai demult regele tinutului "Latium" si dupa moarte a fost zeificat si i s-a ridicat un templu in Forum la Roma. Se spunea despre el ca prezida anul, adica dirija intamplarile bune si rele din cursul anilor. Era reprezentat cu doua fete, care provocau intamplari bune si rele in directiile spre care se indreptau. Templul lui din Forum, era deschis in timp de razboi si inchis in timp de pace.
A doua luna a fost numita "Februaris mensis". Cuvantul "februarius" a derivat din verbul latin"februo" cu intelesul de: a ispasi greselile prin "purificare", iar purificarea consta din rugaciuni, daruri si jertfe la templul zeului respectiv. Si, substantivul plural"februa" insemna tot ce privea purificarea(obiecte si obiceiuri).
A treia luna din an a fost numita:"Martius mensis", adica: luna lui Marte, zeul razboiului la Romani.
A patra luna a fost numita :Aprilis mensis. Numele "Aprilis" s-a format din verbul latin "aperio", care si el s-a format din prepozitia "ad" adaugata la inceputul verbului latin "pario" al carui inteles era: a naste si a produce. Deci, luna Aprilis era luna germinatiei si a productiei.
Luna a cincea din calendarul lui Romulus s-a numit " Majus mensis" , iar, dupa cum s-a mentionat in "Nouveau petit Larousse en couleurs din 1969, "Majus mensis" ar insemna " luna zeitei Maia sau Maja. In mitologia romana, Maia era fiica lui Atlas si a sotiei acestuia, Pleiona. Aceasta era si mama Pleiadelor, nascute din impreunarile ei cu zeul grec Apollon. Erau sapte fete, care disperate de suferintele tatalui lor Atlas, condamnat de Zeus sa sustina pe umerii sai bolta cereasca, s-au omorat si-au fost metamorfozate intr-o constelatie de sapte stele, vizibile bine in emisfera boreala inspre capul taurului. Zeita Maia era mama lui Mercurius, zeul comertului la Romani. Din dictionarul mentionat mai sus reiese ca Majus era un al doilea nume al lui Jupiter, incat nu se stie cui a fost consacrata luna a cincea: zeitei Maia sau lui Jupiter sub numele "Majus".Desi, intr-o lucrare a sa poetul latin Propertius a afirmat ca luna a cincea a fost numita dupa numele lui Jupiter, eu consider ca luna a cincea a fost consacrata zitei Maia, care era mama lui Mercurius, zeul comertului. Si nu este exclus sa se fi luat in considerare ca era fiica lui Atlas.
Lunii a sasea i s-a dat ca nume de baza numeralul ordinal "sextus"(al saselea), care-i indica pozitia sau ordinea in an; iar in locul terminatiei "us" i s-a adaugat sufixul "ilis", incat s-a format cuvantul "sextilis", care a fost atribuit ca nume lunii a sasea.
Lunile care au urmat dupa luna a sasea au fost numite de asemeni cu numeralul ordinal de baza, care le indica ordinea in an, iar acestuia i s-a adaugat sufixul "ber". Numele lunii a saptea s-a format din numeralul ordinal "septem", caruia i s-a adaugat sufixul "ber", formandu-se aastfel substantivul "september", cu forma genitivala"septembris".
Numele lunii a opta s-a format din numeralul ordinal "octo", caruia i s-a adaugat sufixul "ber", obtinandu-se astfel: "october", a carui forma genitivala "octobris" a fost atribuita ca nume lunii respective.
Tot asemeni s-a format si numele lunii a noua. Numeralului ordinal "novem" i s-a adaugat sufixul "ber" obtinandu-se forma "november", a carui forma genitivala a fost atribuita ca nume lunii a noua.
La fel s-a format si numele lunii a zecea. Numeralului ordinal "decem’ i s-a adaugat sufixul "ber", formandu-se asfel "december", a carui forma genitivala "decembris" a fost atribuita ca nume lunii a zecea.
Modificarile lui Numa Pompilius
Numa Pompilius, al doilea rege legendar al Romei ar fi oranduit religia romanilor si totodata s-a considerat in drept sa se ocupe si de calendar. Iar, ca poporul sa-l asculte a raspandit zvonul ca nimfa Egeria, sfatutoarea lui, l-a chemat intr-o grota si i-a dat indrumarile necesare ca sa puna in ordine credinta romanilo in zei. Totodata, i-a spus sa se ocupe si de calendar, Eu nu stiu cum s-a ocupat Numa de credinta romanilor in zei, dar, in ce priveste calendarul, el sa statornicit anul de 365 de zile, cum a aflat de la astronomi si a impartit anul in 12 luni, dintre care 5 luni cu 31 zile si 7 luni cu 30 zile. Si, s-ar parea ca Numa Pompilius a reglementat munca si odihna in sens biblic, oranduind 6 zile lucratoare si o zi de odihna, pe care Iudeii o numisera "Sabat", cuvant care la iudei insemna" Ziua Domnului".
Numele zilelor saptamanii
| A cata zi | Numele latin | In romana |
|---|
| Intaia | Lunae dies | Ziua lunii |
| a 2-a | Martis dies | Ziua lui Marte |
| a 3-a | Mercurii dies | Ziua zeului Mercur |
| a 4-a | Jovis dies | Ziua lui Jovis |
| a 5-a | Veneris dies | Ziua Venerei |
| a 6-a | Sabbati dies | Ziua Sabatului |
| a 7-a | Dominica dies | Ziua Domnului |
Initial Romanii au adorat luna ca pe un zeu barbat. De altfel, si alte popoare au avut cultul lunii.
Jovis este forma genitivala a numelui Jupiter, dar Ennius din Calabria, Priscianus din Cezareea si Terentius Varro au folosit forma Jovis la cazul nominativ. Deci, dupa acestia, Ziua a patra a fost consacrata lui Jupiter.
Cuvantul "sabbatum"(sabat) este ziua de odihna la evrei. "Sabba" inseamna "Domnul" in sens de divinitate, iar "sabbatum" inseamna in ebraica : "ziua Domnului". Romanii au adoptat-o in forma "sambata", fara ideea de divinitate. S-ar parea ca ziua a sasea a avut nume latin, care mai tarziu a fost inlocuit de "sabbati dies".
Dominica dies se traduce: Ziua Domnului. Ea a fost impusa de imparatul Constantin cel Mare la Conciliul de la Niceea, ca zi de odihna pentru crestini.
Calendarul lui Julius Caesar
In anul 708 de la intemeierea Romei, cu 46 de ani inainte de era noastra, Julius Caesar, care era pe atunci conducatorul imperiului roman, s-a hotarat sa reformeze calendarul roman si-n acest scop l-a chemat pe astronomul Sosigenes din Alexandria si i-a cerut sa alcatuiasca un calendar care sa fie in acord cu mersul soarelui. Sosigenes a acceptat propunerea si a alcatuit calendarul asa cum i l-a cerut Caesar.
Sosigenes a pornnit de la premisa ca anul are 365 de zile si ceva, iar acest ceva este cam un sfert din zi, incat intr-un grup de patru ani, trei ani are fiecare cate 365 de zile , iar al patrulea an va avea 366 de zile. Avand doi de sase in numarul care indica totalitatea zilelor, al patrulea an va putea fi numit : bi-sextus.
Totodata, acestui an i se va adauga o zi in plus. Si fiindca calendarul lui Numa Pompilius avea numai 28 de zile, s-a hotarat ca ziua in plus sa se adauge la luna februarie ca a 29-a zi. Tot atunci, luna a sasea, care de la Numa Pompilius s-a numit "sextilis mensis" a fost numita "Junius mensis". In Larousse s-a stipulat ca aceasta luna a fost consacrata Junanei, sotia lui Jupiter, mai marele zeilor romani.
Eu as crede ca luna a sasea din calendarul lui Caesar a fost consacrata lui Junius Brutus, care in anul 509 inainte de era noastra, printr-o revolutie a pus capat regalitatii si a instaurat republica romana. El a si fost primul consul, adica primul conducator al republicii.
Luna a saptea a fost consacrata lui Julius Caesar cu numele "Julius mensis", iar calendarul a fost numit "julianus".
Redau numele lunilor din calendarul iulian si numarul de zile din fiecare luna:
Januarius 31 Majus 31 Septembris 30
Februarius 28 Junius 30 Octobris 31
Martius 31 Julius 31 Novembris 30
Aprilis 30 Augustus 31 Decembris 31
Calendarul iulian a fost adoptat de crestini in conciliul egumenic de la Niceea prezidat de imparatul roman Constantin cel Mare in anul 325 si-n decursul secolelor, acest calendar s-a mentinut in toate tarile neolatine: Italia, Spania si Portugalia, Franta si-n celelalte parti dezmembrate din imperiul roman, cum este Romania, ba chiar si-n tari care n-au fost in imperiul roman, cum sunt: Marea Britanie, Germania si Rusia europeana.
Calendarul gregorian
Calendarul alcatuit de astronomul Sosigenes din dispozitia lui Julius Caesar a fost depasit si-n decursul secolelor, diferenta a dus la o intarziere care in anul 1582 a ajuns la 10 zile. Iar, pentru a ajunge la timpul real, papa Grigore al 13-lea a dispus ca dupa joi 4 octombrie 1582 sa urmeze imediat 15 octombrie 1582. A fost creat astfel "calendarul gregorian". Acesta a fost adoptat de Biserica romano-catolica si de tarile apusene ale Europei: Franta, Spania, Portugalia, Italia, Anglia, Olanda, Belgia, Germania, Austria,Ungaria, Danemarca, Suedia si Norvegia, precum si tarile baltice: Estonia si Letonia. De asemeni, stilul gregorian a fost adoptat de cele trei Americi( de nord, centrala si de sud); dar tarile din rasaritul Europei(Rusia, Romania, Bulgaria, Serbia) dependente intrucatva de Patriarhia din Constantinopol, nu l-au adoptat. Patriarhii ortodocsi sustineau ca la conciliul de la Niceea din anul 325, convocat de imparatul Constantin cel Mare, cand s-a aprobat calendarul iulian s-a proferat o afurisenie impotriva acelora care vor incerca sa schimbe acest calendar.
Romania a adoptat stilul gregorian dupa 1918 pentru a pune capat unei situatii necorespunzatoare. In vechiul regat era in vigoare stilul iulian, iar, in provinciile care au fost in Austro-Ungaria, unii romani erau catolici, altii erau Uniti. Si erau si ortodocsi. De aceea, la 1 aprilie 1919, prin lege, Romania a adoptat stilul gregorian pentru toata tara. Iar, la 1 octombrie 1924, in timpul pastoriei patriarhului Miron Cristea, s-a dispus aplicarea stilului gregorian in toate bisericile din tara.
Asa ca reperele in timp, folosite si de noi radioamatorii, sunt rezultatul unor exceptionale studii astronomice si vointa administrativa.
Reperele in activitatea noastra sunt mentionate si precizate in Calendarul Gregorian.
- Ilie Mihaescu YO3CO
-
