![]() |
![]() |
|
Muzeul National Cotroceni
Nini: Cand s-a deschis Muzeul National Cotroceni pentru a putea fi vizitat de marele public?
D-na Ciubotaru: Incepand cu 12 iulie 1991, prin hotarare guvernamentala, in aripa veche a Palatului Cotroceni functionează Muzeul National Cotroceni, deschis publicului vizitator la 27 decembrie 1991.
Nini: Puteti sa-mi povestiti cate ceva despre istoria Palatului Cotroceni pana sa devina muzeu?
D-na Ciubotaru: Muzeul National Cotroceni este o institutie de cultura axata pe reflectarea istoricului ansamblului medieval si modern de la Cotroceni, pe evolutia si transformarile sale, survenite de-a lungul timpului.
Nini: Ce mari personalitati ale istoriei romanilor sunt legate de acest loc?
D-na Ciubotaru: Cladirile manastirii, precum si casele domnesti de la Cotroceni aveau sa fie locuite de-a lungul anilor, de o serie de mari domnitori din istoria Tarii Romanesti: Constantin Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, Alexandu Ipsilante, Alexandru Moruzi si Ion Gheorghe Caragea.
Nini: Cand se poate spune ca a inceput epoca moderna a ansamblului?
D-na Ciubotaru: Inceputul epocii moderne a fost marcat in anul 1821 de asezarea pe platoul Cotrocenilor a taberei lui Tudor Vladimirescu.
Nini: Ce legatura a avut Revolutia de la 1848 cu acest ansamblu?
D-na Ciubotaru: In anul revolutionar 1848, oastea otomana condusa de Fuad-Efendi a ocupat manastirea Cotroceni. Acestia au venit ca sa inabuse revolutia infaptuita de indraznetii pasoptisti. Aici au fost arestati si inchisi unii dintre capii revolutiei, printre care Nicolae Balcescu, fratii Golesti, Dimitrie Bolintineanu. Domnia lui Barbu Stirbey (1849-1853) s-a dovedit benefica zonei, domnitorul facand din casele domnesti resedinta sa de vara.
Nini: Ce a insemnat Alexandru Ioan Cuza pentru ansamblul Cotroceni?
D-na Ciubotaru: Un moment de referinta din istoria secolului al XIX-lea l-a constituit domnia lui Alexandru Ioan Cuza, resedinta domneasca de la Cotroceni devenind in 1862 cadrul discutiilor si deciziilor care au marcat domnia reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza. Aici, marele Cuza, va trai insa si zile de mare tensiune dupa detronare, inainte de a fi si el alungat din tara, pe care a slujit-o cu atata devotament si patriotism si pe care, ca si marele Balcescu, nu avea s-o mai revada niciodata.
Nini: Ce a insemnat regalitatea in istoria acestui ansamblu?
D-na Ciubotaru: Istoria regalitatii din Romania este legata si de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen folosind din iunie 1866 casele domnesti. Palatul Cotroceni a fost construit incepand din 1893, cand guvernul a deschis un credit de 1.700.000 lei pentru daramarea vechilor case domnesti si constrirea unui palat in folosinta mostenitorilor Coroanei, principele Ferdinand si principesa Maria, ca resedinta oficiala, lucrarile fiind incredintate arhitectului francez Paul Gottereau. Arhitectul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originala care il individualiza, fiecare interior încercand sa recompuna din punct de vedere decorativ, un stil supus rigorilor istoriste. Desi palatul regal de la Cotroceni nu a fost construit din initiativa reginei Maria, a fost decorat dupa gusturile sale, fiind resedinta cea mai importanta de la Bucuresti.
Nini: Cand a devenit Palat al Pionierilor?
D-na Ciubotaru: Intre anii 1949-1976, Palatul Cotroceni si-a schimbat destinatia, devenind Palatul Pionierilor. Cutremurul de la 4 martie 1977 a avariat acest ansamblu arhitectonic. In urma lui, conducerea politica de atunci a decis restaurarea si utilizarea palatului ca spatiu de inalta reprezentare. Lucrarile de restaurare, refacere si completare au inceput la 27 decembrie 1977, fiind incredintate Institutului de proiectare si executie Carpati. Lucrarile de restaurare au durat 10 ani.
Nini: Ce se poate vizita in clipa de fata?
D-na Ciubotaru: Actualmente in cadrul muzeului pot fi vizitate cuhnia (bucataria) manastirii Cotroceni, trapeza (sala de mese) si cateva chilii, ca si pivnita mare a caselor domnesti, spatii reprezentative pentru tehnica de constructie si pentru arhitectura romaneasca de la sfarsitul secolului al XVII-lea.
Nini: Ce alte evenimente mai au loc aici?
D-na Ciubotaru: Astazi, Muzeul National Cotroceni, este o institutie culturala de prim rang, in peisajul cultural al Bucurestiului, unde au loc importante evenimente culturale: expozitii, concerte, lansari de carte, dezbateri si simpozioane, toate purtand pecetea stradaniei unui colectiv animat de dorinta de a pune in valoare o zestre culturala natională de exceptie.
Si pe aceasta cale doresc sa-i multumesc doamnei Adina Rentea, Director Muzeul National Cotroceni si doamnei Stefania Ciubotaru, Muzeograf, Relatii Publice. Doresc sa le multumesc din suflet acestor doua Doamne fara de care acest interviu cat si minunatul album cu fotografii nu ar fi existat.
M-am gandit ca pentru cei care vor citi aceste randuri si vor dori sa viziteze acest muzeu, sa le vin in ajutor cu toate indicatiile necesare.
Muzeul National Cotroceni poate fi vizitat pe baza de programare la numarul de telefon 0213173107 şi pe e-mail la adresa: vizitare@muzeulcotroceni.ro (cu cel putin o zi inainte, luni-joi intre orele 9.30-16.00, vineri intre orele 9.30-13.00)
Vizitarea Muzeului National Cotroceni se face doar cu ghidaj de specialitate in limbile romana, engleza, franceza, italiana, rusa, de marti pana duminica (inclusiv), intre orele 9.30-17.30 (16.30 ora de intrare a ultimului grup). Programul de vizitare al expozitiilor este de 9.30-17.00.
Biserica Cotroceni se viziteaza de marti pana duminica, acces gratuit in programul de vizitare al muzeului. Biserica fostei manastiri Cotroceni se vizitează la sfarsitul turului de muzeu, iar pentru persoanele care doresc să viziteze doar biserica se vor forma grupuri de 10 persoane la poarta muzeului.
Tarife de vizitare:
Un album ocazionat de acest articol se gaseste la qsl.ro.
Articol aparut la 22-11-2011 6840 Inapoi la inceputul articolului |
La acest articol nu se (mai) primesc comentarii.
Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact