Nini Vasilescu YO3CCC

YO3CCC: Data si locul nasterii?

YO2MHF: M-am nascut la Salonta in judetul Bihor, in anul nationalizarilor, la 12 aprilie 1948.

YO3CCC: Cum ati aflat despre undele radio?

YO2MHF: Despre undele radio am aflat in 1956. Mereu am fost atras de conductoarele de bobinaj, de diverse piese, mai ales de cele electrice. Ma impresiona complexitatea acestor repere si reprezentau pentru mine lucruri foarte enigmatice. Era o adevarată sarbatoare cand gaseam o bucata de conductor de bobinaj emailat sau piese cu suruburi pentru care nu aveam nici o explicatie asupra functionalitatii. Pe masura ce avansam cu studiile am inceput sa apreciez din ce in ce mai mult solutiile tehnice reprezentand materializarea unor concepte din teoria electricitatii. Cum, facultatea ma perfectiona in domeniul curentilor tari (electroenergetica) m-am indepartat oarecum de prima dragoste, radioul, dar m-am si intors repede atunci cand am devenit lector la Universitatea Populara din Arad unde ani la rand am predat radio-electronica.

YO3CCC: Dar despre radioamatori?

YO2MHF: Despre radioamatori am aflat mult mai tarziu in timpul studiilor la Institutul Politehnic Traian Vuia din Timisoara, Facultatea de Electrotehnica. Printre colegi am avut si radioamatori dar pe atunci interesul meu era orientat spre automatizari, electronica si calculatoare electronice.

YO3CCC: Cand ati devenit radioamator?

YO2MHF: Am devenit radioamator la data de 17.12.2007 si nu am trecut prin faza de radioamator receptor, azi avand autorizatie clasa a II-a.

YO3CCC: De la inceput ati avut indicativul YO2MHF?

YO2MHF: De la inceput am avut indicativul YO2MHF, suna cam lung dar nefiind contest man nu prea are importanta. Oricum consider ca este ne la locul lui uzurparea unor indicative scurte de la radioamatori SK si nu prea inteleg lupta unor radioamatori pentru indicative speciale.

YO3CCC: Cu ce aparatura ati debutat ca radioamator?

YO2MHF: Am aparatura de incepator acceptabila pentru a experimenta si a invata trafic. Este vorba despre un three band VX-7R si un all band FT897D.

YO3CCC: Ce antene aveti in dotare?

YO2MHF: Cu antenele nu stau prea bine. Lucrez cu un FD-4 care acopera cam tot, mai am un 6-BTV, o verticala multi band si un Yagi cu 4 elemente pentru 2 m/ 70 cm. Legaturile cele mai departate de pana acum au fost facute cu Brazilia si insula Martinica.

YO3CCC: Stiti telegrafie s-au lucrati numai in fonie?

YO2MHF: In armata am fost repartizat la atelierul de depanare pentru statii radio dar am obtinut si calificarea de telegrafist clasa a III-a insa, insa lucrez doar in fonie, deocamdata.

YO3CCC: Participati in concursuri?

YO2MHF: Doar ocazional si doar in concursurile scurte.

YO3CCC: Care au fost primii radioamatori cu care ati intrat in contact?

YO2MHF: Primii radioamatori pe care i-am cunoscut au fost: Wagner Ioan YO2AVM, Stelian Tanase YO2BBT, Szegedi Stefan YO2BZ iar cel care m-a impins sa ma prezint la examen a fost George YO2MAB.

YO3CCC: Cum a inceput pasiunea pentru colectionatul aparatelor de radio vechi?

YO2MHF: Am sacrificat cateva receptoare pe altarul stiintei desfacandu-le ca sa vedem de ce si cum functioneaza iar mai apoi ca sa vedem de ce nu mai functioneaza. Odata, am primit de la unul dintre cursanti un radioreceptor in carcasa de bachelita neagra cu doua tuburi electronice. Era extrem de compact, toate erau la locurile lor si functiona perfect. Era celebrul radioreceptor interbelic german, DKE 38. Acesta a fost primul meu radioreceptor, capul de serie din colecţia mea, care se mai poate mandri si cu versiunea maghiara. Prin anii 1980, unul dintre colegii de serviciu (am lucrat ca testing engineer la Institul de Cercetari si Proiectari pentru Vagoane Arad) a parasit tara si cunoscandu-mi pasiunea, mi-a lasat ca amintire un minunat Philips 638A, o bijuterie tehnica din domeniu. Au urmat apoi multe tipuri de radioreceptoare, diverse marci de la diferiti producatori, singura limitare in achizitionarea lor s-a dovedit a fi spaţiul necesar.

YO3CCC: Cum s-a nascut Asociatia Pro Radio Antic?

YO2MHF: Pe masura extinderii s-au inmultit si problemele legate de restaurare, procurare de piese si documentatii. Am cautat sa intru in legatura cu alti colectionari si depanatori pentru a ne ajuta reciproc. Vazand dificultatea de a-i gasi, apoi constatand neincrederea cu care eram tratat, m-au determinat sa organizez o asociatie care sa faciliteze schimbul de informatii si care sa promoveze importanta pastrarii patrimoniului tehnic ca fiind parte a mostenirii culturale. Am fost surprins cand am constatat ca in tara nu exista nici macar un Muzeu al Radioului desi am avut o industrie radioelectronica consistenta. Exista la Iasi o sectiune a Muzeului Tehnic dedicata iregistrarii sunetului in cadrul careia sunt expuse si radioreceptoare. Necesitatea realizarii unor muzee tehnice a industriilor nationale ar fi o decizie importanta a Guvernului. Pentru economia nationala, o asemenea decizie centrala si/sau locala ar avea efecte economice imediate prin includerea acestora în circuitul turistic international pentru promovarea patrimoniului tehnic, un turism la moda în Europa. Pe diverse forumuri de socializare am gasit informatii despre intentia de formare a unei asemenea asociatii, inca din anul 2003, dar numai la nivelul de, hai sa facem. Doar atat.

YO3CCC: In ce an ati inregistrat Asociatia?

YO2MHF: In 2006, in urma unor discutii preliminare s-a cristalizat ce si cum sa facem, apoi in 2007 am inregistrat juridic prima Asociatie a Colectionarilor de Aparate de Radio, Pro Radio Antic cu sediul in Arad.
Pentru promovarea asociatiei, a misiunii sale, am reusit sa construiesc o pagina de web dedicata. Pagina cu adresa www.proradioantic.ro a fost conceputa ca o platforma libera de comunicare, ca o baza de date si sursa de informare.

YO3CCC: Ce contine, mai exact?

YO2MHF: Structura paginii este simpla, dar spectaculoasa prin colectiile numeroase expuse acolo. Exista o sectiune dedicata producatorilor romani, fiecare cu o mica sectiune de istorie tehnica. O sectiune de diverse articole tehnice ajuta colectionarii sa se documenteze despre istoricul productiei de radioreceptoare dar si trucuri pentru restaurarea lor. Dupa trei ani de functionare a paginii exista deja, mai bine de 600 de (vizitatori) membri simpatizanti inscrisi, din care, circa 10% sunt colectionari adevarati, care detin mii de radioreceptoare din productia indigena dar si aparatura provenita de la alti producatori. Site-ul a fost vizitat de circa 40.000 de vizitatori din apropae 80 de tari.

YO3CCC: Ce contin aceste colectii?

YO2MHF: In colectiile prezentate, exista adevarate comori (raritati), cum ar fi radioreceptorul Admira Minor fabricat de A.F.A. Arad, cu repere indigene (http://www.proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=8245), sau primul radioreceptor asamblat la Fabrica Radio Popular, Record S49U pe baza unei licente rusesti (http://www.proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=5663), sau primul radioreceptor tranzistorizat Solistor, din perioada de tranzitie a fabricatiei de la Radio Popular la Uzinele Electronica, asamblat pe baza unei licente de la Clarville, Franta, precum si alte curiozitati cum ar fi cel mai batran radioreceptor Orpheus (http://www.proradioantic.ro/index.php?x=item&id_p=5032); s-ar putea continua dar va las sa-i descoperiti dumneavoastra pe colectionarii si colectiile lor.

YO3CCC: In afara de aparate de radio, ce mai contin aceste colectii?

YO2MHF: Amintesc inca doua mari colectii tematice, una despre istoria casetofonului (http://www.proradioantic.ro/index.php?x=profil&id=73) si o colectie deosebita despre tuburi electronice (http://www.proradioantic.ro/index.php?x=profil&id=105).

Paralel cu managementul administrativ, impreuna si cu alti membrii din tara am organizat si organizam diverse expozitii pentru a marca evenimente mai importante din istoria radioelectronicii nationale.

YO3CCC: Puteti sa da-ti cateva exemple de asemenea expozitii?

YO2MHF: Expozitii interesante au fost organizate la Sibiu, Cluj, Arad, Timisoara, Pecica, Pitesti, Bucuresti, Miercurea-Ciuc, evenimente la care de fiecare data s-a accentuat o aniversare mai importanta din vasta istorie a radiotehnicii autohtone.
Cateva exemple sugestive:
-80 de ani de radio si radiofonie în Romania 1928-2008. De la radioul cu galena la radioul internet. Arad, 8 mai-18 mai 2008.
-80 de ani de radiofonie romaneasca 1928-2008. De la radioul cu galena la radioul internet. Bucuresti, 24 octombrie-10 noiembrie 2008.
-60 de ani de la fabricarea primului radioreceptor la Fabrica Radio Popular. De la radio la MP3. Bucuresti, 1 iulie-15 iulie 2009.
Cu ocazia acestor expozitii am editat afise, pliante si cataloage cuprinzand date despre materialele expuse si informatii concentrate despre evenimentul aniversar.

YO3CCC: Acum o sa va pun o intrebare care ma framanta de cand v-am vazut colectia de care dispuneti. Unde tineti depozitate aparatele din colectie? Aveti un spatiu (expozitie permanenta) sau le tineti depozitate acasa si le expuneti numai cand participati la o expozitie?

YO2MHF: Aparatele sunt tinute in trei locuri diferite. In apartamentul de la bloc am vreo 40 aparate si cam asta este si limita de toleranta a sotiei vis-a-vis de acest hobby. Apoi, tin cateva aparate intr-un garaj, iar majoritatea lor, cam 80 de radioreceptoare sunt depozitate la o ruda in podul casei.

YO3CCC: La unele aparate de radio pe langa reconditionarea partii electrice (electronice) le trebuie restaurata si cutia de lemn. Cum de va pricepeti la asa ceva? De unde ati invatat?

YO2MHF: Restaurarea partii de lemn o pot face doar limitat, toata operatiunea reducand-se la curatire si completari minore. Inlocuirea furnirului distrus sau refacerea cutiei, operatie foarte delicata, este externalizata la colegi care se pricep sa faca lucrul acesta.

YO3CCC: Ce puteti sa-mi povestiti despre brosura: 1929-2009, 80 de ani de Radioamatorism Aradean?

YO2MHF: Brosura 1929-2009, 80 de ani de Radioamatorism Aradean, este o lucrare demna de semnalat datorita faptului ca, din cate stiu eu, nici un radioclub nu si-a asumat inca un asemenea proiect. In contextul respectarii traditiei si sfatul unui proverb chinezesc (chinezii sunt cam la moda in aceasta perioada; Hi!): Invata sa construiesti viitorul pornind de la trecut. De aceea m-am gandit ca este bine de stiut si de respectat ceea ce au facut inaintasii tai. Cautand in diverse arhive ca sa ma documentez despre istoria radiotehnica a Aradului am dat si peste documentul de infiintare al Asociatiunii Radioamatorilor din Arad din anul 1929. Acest document mi-a dat ideea sa demarez proiectul realizarii acelei brosuri. Cu ajutorul lui YO2MBG care conducea QTC-ul local de atunci am lansat o invitatie radioamatorilor ca sa ne puna la dispozitie memoriile lor scrise sau diverse documente. Astfel, pana la termenul programat, au sosit pe site-ul pus la dispozitie de YO2MBG, mai multe scrieri. De aici pana la finalizare a fost doar un pas, ce-i drept cam mare, pentru ca a trebuit sa reeditez toate textele, imaginile, etc., ca sa fie apte pentru a fi tiparite. In lucrare, este precizat faptul ca ea a fost facuta cu sprijinul: Asociatiei Pro Radio Antic, Radioclubul Judetean Arad actualul Club Sportiv Radioclub Admira si S.C. Superplast S.A. Arad la care sunt co-proprietar. Brosura este o noutate absoluta chiar in spectrul F.R.R.

YO3CCC: Ce puteti sa-mi spuneti despre revista pe care o editati?

YO2MHF: Asociatia, cu contributia colectionarilor, editeaza si o revista, Pro Radio Antic, cu aparitie bianuala cu tematica axata pe istoria radiotehnicii cu prezentarea unor modele de radioreceptoare dar si aspecte legate de restaure.
Mai trebuie sa amintesc si despre o serie de CD-uri in lucru, fiecare continand informatii concentrate despre radioreceptoarele fabricate la intreprinderile romanesti.

YO3CCC: Cum va descurcati cu tiparirea revistei?

YO2MHF: S-ar putea face mult mai mult si ar trebui sa se faca, pentru ca generatiile de elevi si studenti sa aiba la dispozitie un instrument extrem de util de invatare, muzeul interactiv, dar din pacate, bugetul care consta numai din cotizatia membrilor si donatii, de multe ori nu este de ajuns nici pentru tiparirea revistei. Folosesc acest prilej pentru a sensibiliza cititorii, radioamatorii, pe cei carora nu le este indiferent daca aceasta traditie tehnica este sau nu documentata si pastrata, sa sprijine actiunea Asociatiei Pro Radio Antic prin donatii, redirectionarea cotei de 2% din impozite sau cu aparate de radio de epoca, documente si carti vechi. De asemenea, sunt binevenite informatii legate de evenimente locale care privesc tematica Asociatiei si ele vor fi publicate pe site-ul Pro Radio Antic.

Mai multe poze ocazionate de acest interviu se gasesc in albumul de la qsl.ro.

Nini Vasilescu YO3CCC

Articol aparut la 9-9-2011

9017