Personal m-am implicat în arbitrarea electronică a competiţiilor radio de cca 30 de ani. Prima încercare am făcut-o în 1982, la competiţiile UUS, unde avantajul evaluării pe calculator apărea la calculul corect al distanţei pe baza trigonometriei sferice iar logurile participanţilor, nefiind foarte numeroşi, puteau fi preluate manual. Softul era realizat integral de mine în FORTRAN 4+ şi mă foloseam de un FELIX 256 cu cartele perforate.

            Pe atunci am propus oficial la FRR o competiţie, poate că unii îşi mai amintesc de numele ei, se numea „GAUDEAMUS”, în care operatorii din mediul universitar acordau multiplicator, arbitrarea urma să se facă integral electronic, dar iniţiativa a fost respinsă deşi s-a discutat aproape un an pe marginea ei inclusiv la QTC-uri, singura posibilitate media de atunci. După 1993 am reluat problema folosind calculatoarele Cub-Z sau din generaţia 286---586 cu introducerea manuală a datelor din fişele tip FRR, softul era elaborat în Borland Pascal sau Visual Basic. Am finalizat fără probleme (în afară de timpul consumat cu introucerea manuală apoi verificarea corectitudinii datelor) ediţii ale Cupei Brăilei plus un CN US SSB (la solicitarea YO4ATW care ştia ce făcusem la Cupa Brăilei iar el trebuia să finalizeze arbitrarea) şi am prezentat un material pe 10 pagini legat de acest lucru la simpozionul naţional desfăşurat la Galaţi în 26 august 2000, unde am distribuit fiecărui participant câte un exemplar al referatului meu (aproape 100 de exemplare). Au apărut apoi probleme legate de (in)disponibilitatea unor voluntari care să  „ciugulească” la preluarea datelor de pe hârtie, ceea ce a întârziat iniţiativa până acum cîţiva ani când, generalizarea logurilor electronice şi la noi, a facilitat reluarea problemei.

 

            Dar, înainte de a trece la detalii tehnico-organizatorice, doresc o clarificare semantică: este corectă folosirea noţiunii de „arbitrare” şi derivatele sale, precum „arbitru” sau altele? Conform DEX, „a arbitra” inseamnă fie a soluţiona un litigiu în calitate de arbitru, fie a conduce desfăşurarea unei competiţii sportive. Din păcate, niciuna din cele două definiţii nu sunt aplicabile la destul de multe competiţii sportive, ceea ce a generat inventarea de expresii noi sau atribuire de înţelesuri noi expresiilor existente. De exemplu, la box, există un arbitru de ring care conduce competiţia în raport cu regulamentele dar mai există şi arbitri judecători care decid câştigătorul. La atletism, canotaj şi altele asemănătoare arbitrul nu conduce competiţia ci decide clasificarea fiecărui participant după ce s-a terminat proba, de multe ori folosind imagini înregistrate în timpul competiţiei. La înot punctarea concurenţilor se face electronic iar arbitrii nu fac altceva decât să omologheze rezultatele. La sporturile cu balonul rotund sau oval arbitrii conduc desfăşurarea competiţiei sportive, validează acţiunile ce se transformă în puncte, dar clasificarea este decisă de regulamente şi rezultatul final poate contrazice uneori rezultatul din teren. Iată că există arbitri judecători, arbitri principali şi secundari, aceştia fie conduc competiţia, fie decid sau validează clasamentul participanţilor. Cum stau lucrurile în cazul competiţiilor de radioamator din eter? Arbitrul sau arbitrii nu pot conduce competiţia. Nu rămâne decât ca arbitrilor să le revină rolul de a stabili clasamentul. Din acest punct de vedere, o definiţie corectă ar fi „evaluator”, „judecător” sau, ca la box ori gimnastică, „arbitru judecător” ca să respectăm autoritatea DEX, singurul competent în materie de lexic, ce recunoaşte şi explică noţiunea de „arbitru judecător”. În conformitate cu DEX şi practicile sportive, dacă arbitrul conduce o competiţie sportivă, înseamnă că poate interveni în desfăşurarea acesteia (la sporturile cu balonul rotund sau oval ori al box se spune chiar că arbitrul face parte din joc) şi are posibilitatea de a influenţa mai mult sau mai puţin rezultatul competiţiei, ceea ce se şi întâmplă la orice partidă. La atletism, canotaj, înot, radio, arbitrii nu pot înterveni în derularea competiţiei dar decid rezultatul final. Şi pentru că această ultimă situaţie ne priveşte şi pe noi, îmi propun să adâncesc acest domeniu. Pentru a nu mai reveni asupra definiţiilor, propun să convenim că la competiţiile radio există arbitri, ei hotărăsc rezultatele şi clasamentul. Poate că pe viitor vor fi numiţi „evaluatori”, „arbitrii judecători” sau altfel, dar este clar la ce anume mă refer în cele ce urmează.

 

            Revenind la detaliile anunţate, după 2005 am elaborat softuri în medii de programare mai noi, ale căror fişiere executabile pot fi operabile pe orice sistem în funcţiune azi, de la windows la linux, inculsiv home vista. Aplicat la competiţiile Cupa Brăilei, ulterior extins şi la alte competiţii din YO, softul funcţionează astfel: preia înscrierile din formatul electronic, verifică în totalitate, complex şi încrucişat fiecare legătură a fiecărui participant cu ce se găseşte la corespondent, evaluează erorile, punctează fiecare legătură, calculează multiplicatorii, rezultatele pe etape şi scorul final, toate în conformitate cu regulamentul competiţiei. Mai apare aici şi o surpriză, o voi detalia ceva mai la târziu. Programând alte regulamente (ocupă mai puţin de un sfert din programul integral şi este sub formă de subrutine specifice fiecărui regulament), softul poate arbitra şi alte competiţii. Aşadar evaluarea se face complet electronic şi cu aceeaşi măsură la toţi concurenţii. După ce arbitrii desemnaţi verifică rezultatele (în ce mod, voi explica mai târziu, deocamdată ocolesc acest detaliu) şi omologhează finalizarea competiţiei printr-un proces-verbal, fiecare participant primeşte lista tuturor participanţilor cu rezultatele fiecăruia (puncte pe legătură, pe etape, multiplicatori pe etape, rezultat final), clasamentul categoriei sale de participare, lista participanţilor care nu au trimis log şi o copie completă a propriului log, cu evidenţierea tuturor erorilor şi punctelor acordate la fiecare QSO, se va prezenta detaliat mai jos. Acolo unde erorile proveneau din deosebiri între înscrierea de la respectivul participant şi partenerul de QSO, sub rândul cu datele respectivului QSO se scrie şi rândul cu datele QSO-ului aşa cum apare la corespondent. În acest mod oricine poate să-şi verifice corectitudinea punctajului acordat în concurs, fără să mai bănuiască vreo eroare in randul organizatorilor şi, dacă are nemulţumiri, nu se mai luptă cu organizatorii ci cu partenerii cu care nu s-a potrivit la înscrisuri, cu cei care nu au expediat log sau chiar cu el dacă vede că nu a respectat regulamentul (legături repetate, regula celor 5 minute etc). Când foloseam calculatoare din seria x86 reultatele se multiplicau pe hârtie pentru fiecare participant şi se expediau pe adresele RCJ de care aparţinea, acum se expediază automat, prin E-Mail la adresa de unde a fost expediat logul în format electronic sau se afişează pe saitul organizatorilor.

            Iată şi surpriza promisă mai sus. Personal am elaborat foarte multe softuri de cercetare experimentală, unde trebuiau prelucrate mii de date supuse la tot felul de erori. În tehnica prelucrării datelor experimentale există o sumedenie de algoritmi ce vizează corelanţa lor, depistează erorile care nu respectă anumite reguli de distribuţie statistică şi le elimină sau le evidenţiază separat şi multe altele. Este aici o întreagă tehnică a analizei formale, a logicii bi- sau multivalente, a analizei valorilor, destul de greu de înţeles la o simplă lecturare, dar cu efecte foarte surprinzătoare. Ca să mă fac înţeles, voi arăta cât de uşor este să separi minciuna de eroare. Azi, mulţi din cei ce încearcă să câştige minţind, atunci când sunt prinşi se dezvinovăţesc cu seninătate prin aceea că ... au fost în eroare şi chiar se dau sentinţe blânde confundându-se minciuna cu eroarea. Cunosc zeci de administratori de asociaţii de proprietari care au băgat mâna în banii proprietarilor şi au scăpat chiar fără nicio amendă obţinînd verdict că a fost o eroare, iar paguba se suportă de proprietari, nu ştiu de ce erorile nu se mai impută. Deci, de multe ori această scuză se acceptă iar infractorul scapă doar cu o admonestare făcută cu degetul. Analizând logic fenomenul, constatăm simplu că minciuna se opune adevărului, iar eroarea se opune realităţii. Şi cum realitatea este greu de cunoscut (este principala preocupare a omenirii de când există ea), adevărul se poate cunoaşte mult mai uşor, deci minciuna este cel mai uşor de dovedit. Modelând acest formalism în scheme logice, niciun infractor nu va mai scăpa. Şi dispun de algoritmi ce  depistează fraudele comise de participanti, prin simplul motiv că sunt în contradicţie cu unele adevăruri cunoscute, cum ar fi regulamentul de concurs sau logurile individuale. Numai că la Cupa Brăilei, cu o miză nesemnificativă, nu am depistat astfel de fraude, deşi softul este realizat să le depisteze. Arbitrul electronic creat de mine poate testa şi dacă există loguri fantomă (adică loguri care au singurele legături valide numai între ele plus un număr redus de 1-3 parteneri din afara grupului lor) iar acestea fiind nereale, este clar că e vorba de minciună şi nu de eroare, detalii aprofundate voi da numai în particular, nu arăt aici public cum se depistează fraudele iar cei interesaţi să prindă ceva idei. Importantă este însă concluzia: eroarea se penalizează punctual iar minciuna (faptă antisocială) se pedepseşte pe ansamblul acţiunii din care face parte (acţiune nulă şi neavenită), ceea ce schimbă fundamental rezultatele.    

            Am promis că voi explica cum validează arbitrii rezultatul final. Pentru asta pot face cum cred ei de cuviinţă şi funcţie de interesul pentru birocraţie, fie nefăcând nimic în afară de ce anume face softul, fie verificând toate legăturile şi a modului cum au fost evaluate, fie verificând numai legăturile cu erori, fie verificând prin sondaj, fie verificând una sau câteva legături deoarece calculatorul nu poate da soluţii diferite la aceeaşi problemă. De bază rămâne însă reacţia participanţilor. Dacă la un număr de ediţii succesive arbitrate electronic nu se manifestă reclamaţii, înseamnă că softul funcţionează bine şi, fiind omologat ca atare în unele competiţii, înseamnă că şi produsele sale vor fi validate. În toată această perioadă în care am folosit arbitrarea electronică nu am avut nicio reclamaţie, am avut însă o singură problemă, minoră în fapt şi nu din vina mea, dar cu consecinţe extrem de dezagreabile mai ales pentru mine, o voi arăta mai jos, în rest toate mesajele primite au fost numai de apreciere. Şi, stârnit de această problemă, am purces la scrierea celor de faţă.

            Arbitrarea electronică trebuie efectuată furnizând calculatorului numai date în format electronic. Există logul Cabrillo, dar există şi participanţi care mai trimit loguri scrise de mână, în format *.doc sau excel. Logurile scrise de mână se transpun în format Cabrillo de către voluntari, constat că chiar la marile competiţii, gen YO DX HF, se face recomandarea să se trimită chiar şi loguri pe hârtie, ele vor fi transpuse de cineva în Cabrillo. Cele în format *.doc sau excell pot fi convertite de calculator în format txt de tip Cabrillo, am folosit asemenea conversii, deşi cam întortocheate. Dar, din toate punctele de vedere, juridic, sportiv, radioamatoricesc, preluarea de către altcineva de pe hârtie constitue o abatere şi constat că se manifestă foarte multă înţelegere pentru ea. Răspunderea pentru datele cu care cineva intră în concurs revine integral participantului, până la prelucrarea lor de către organizatori. La preluarea de pe hârtie, făcută de voluntari, se poate altera un caracter, este greu de verificat acest lucru. Hiram Percy Maxim, W1AW, spune în hexalogul său că radioamatorul este progresist, o dovedeşte istoria de peste două generaţii în care indivizi departe de profesia de radio-electronist practică cu succes radioamatorismul. Deci, utilizarea tehnicii de calcul de către radioamatori, devine o necesitate şi o obligaţie impusă de colectivitate când radioamatorul intră în confruntări publice, chiar dacă pentru el personal acest lucru pare să rămână lipsit de importanţă. Şi ca să nu fiu prea răutăcios cu cei ce mai continuă să participe la competiţii cu loguri scrise de mână, propun ca, pentru aceştia, regulamentele de concurs să prevadă renunţarea la orice contestaţie, despăgubire sau reparaţie cauzată de greşeli de preluare de pe fişele scrise pe hârtie, deşi erorile de preluare afectează şi pe cei cu care s-au aflat în QSO. Am primit multe informaţii despre imposibilitatea a cca 40%-50% dintre radioamatorii români activi de a avea acces la formatul Cabrillo. Şi cum varianta cu log pe hârtie trebuie va trebui să dispară pentru că aşa o cere stadiul tehnic actual, mai întrevăd o soluţie pentru aceştia. Toţi sunt membri ai unui club oficial, unde plătesc cotizaţie, unii primesc reviste, deci au o cât de mică relaţie cu clubul din moment ce participă la competiţii. În cazul acestora problema logului Cabrillo se poate rezolva în club, ori prin simplu ajutor colegial, ori ca sarcină regulamentară ce se poate introduce în toate regulamentele de concurs, mai ales dacă aceste regulamente vor menţine prevederea că au voie să participe numai radioamatorii afiliaţi FRR prin cluburi. În felul acesta se implică şi cluburile în derularea în cele mai bune condiţii a competiţiilor.  

            Scriam mai sus că am suferit o singură întâmplare neplăcută la arbitrarea electronică de când mă ocup eu de ea. Nu dau nume, cine se simte vizat se poate prezenta singur, dar faptele sunt reale. La una din ediţiile Cupei Brăilei, unul dintre participanţi a trimis logul pe hârtie, dar tipărit de calculator din fişier *.doc, deci nu era străin de operarea calculatorului. Dacă ar fi trimis fisierul *.doc această întâmplare nu s-ar fi mai produs, eu puteam face conversia în Cabrillo, dar am avut numai de formatul pe hârtie. La preluarea manuală cineva a produs o confuzie între V şi W. La trimiterea rezultatelor, cum am arătat mai sus, concurentul a depistat eroarea şi a reclamat-o, l-a ajutat mult faptul că a primit acea copie a logului unde se evidenţiau erorile. Am corectat eroarea deoarece, atâta timp cât în regulamente se permite şi expedierea de loguri pe hârtie chiar dacă arbitrarea se face electronic, eroarea aparţinea (pe nedrept, zic eu) organizatorilor. Consecinţa reparării erorii a fost că s-au produs dramatice (şi extrem de neplăcute) schimbări în partea de sus a clasamentului. Era vorba, deci, de un radioamator de performanţă! De aceea, cel puţin la Cupa Brăilei, am iniţiat regula de a nu se mai accepta loguri pe hârtie decât cu renunţarea la orice pretenţii în caz de eroare la preluare.

            Ce am observat din acesată practică destul de lungă, dar puţin mediatizată din motive ce nu le mai aduc deocamdată în discuţie şi nici nu-mi aparţin, este că şi în cazul logurilor Cabrillo există extrem de multe variante în circulaţie la noi. Am cercetat structura logurilor Cabrillo versiunea 2 şi 3 folosite la mai mute competiţii din care amintesc aici DARC Worked All Europe şi CQ WPX Contest. Eu însumi am elaborat şi folosesc un editor de log Cabrillo conform acestor versiuni. Aceste loguri utilizează pentru liniile cu legături radio 81 de caractere (sau câmpuri, inclusiv spaţiul) repartizate pe cuvinte, înţelegând prin cuvânt un grup de caractere separate prin cel puţin un spaţiu. Aceste cuvinte sunt: grupul “QSO:” în câmpurile 1-4, frecvenţa în câmpurile 6-10, modul de lucru (CW sau PH) în câmpurile 12-13, data (yyyy-mm-dd) în câmpurile 15-24, timpul (hhmm) în câmpurile 26-29, indicativul propriu în câmpurile 31-43 (există şi o versiune oficială redusă a logului Cabrillo cu indicativul scris pe 10 caractere), RST propriu în câmpurile 45-47, controlul propriu în câmpurile 49-54, indicativul partenerului în câmpurile 56-68 (sau versiunea scurtă, pe 10 caractere), RST partener în câmpurile 70-72, controlul partener în câmpurile 74-79, în câmpul 81 se scrie o cifră (0 sau 1) când se folosesc mai multe emiţătoare şi trebuie precizat cu care din ele s-a făcut legătura respectivă. Se vede din enumerarea de mai sus că între cuvinte există un spaţiu. Ce este surprinzător este faptul că la noi se folosesc foarte multe versiuni între care apar abateri, nu mereu aceleaşi. Ca abateri mai des întâlnite prezint

            -cuplarea câmpurilor din RST cu controlul de trei cifre generând un singur cuvânt de 2(3)+3=5(6) caractere în loc de două cuvinte a câte 2(3) respectiv 3 caractere

            -separarea celor şase câmpuri pentru controlul propriuzis (cele trei cifre la noi, plus judeţul şi mai rămâne un spaţiu) în două două cuvinte în loc de unul.

            Şi, ca şi cum cele şase câmpuri pentru control nu ar fi fost suficiente, uneori se mai introduce un câmp în plus pentru zonele (judeţele, provinciile) din trei caractere (noi folosim 2 carctere) ce se ataşează controlului. Dacă această regulă de înscriere a datelor ar fi la toţi la fel, nu ar fi prea grav. Se mai obişnuieşte şi editarea de loguri din care lipseşte înscrierea judeţului propriu, producând un efect de forma lipsei unui cuvânt. Iată mai jos doar câteva exemple, prin comparaţie cu versiunea Cabrillo 3, după care lucreaza şi editorul YO4BKM pentru loguri Cabrillo.

 

            -Logul Cabrillo 3

 

         1         2         3         4         5         6         7         8

123456789012345678901234567890123456789012345678901234567890123456789012345678901

**** ***** ** ********** **** ************* *** ****** ************* *** ****** *

QSO:  3500 PH 2010-05-24 1622 YO0xxx/P      59  485 BZ YO1yyy/MM     59  358 CT 1 

     BANDA MO YYYY-MM-DD HHMM OWN CALL      RST CONTRL PARTNER CALL  RST CONTRL T

 

       -Ce am primit eu, la Cupa Brăilei:

QSO:  3500 PH 2010-05-24 1502 YONXXX        59  537 CS  YO5GHA        59  642 AB

QSO:  3500 PH 2010-05-24 1615 YONXXX        59  244     YO6PEG        59  974 SB     QSO: 3500 PH 2010-05-24 1501 YONXXX       59 335  YO7BEM        59  953  AG         QSO:  3500 CW 2010-05-24 1501 YONXXX        599 463 BR  YO4ASD        599 461 GL     QSO:  3500 PH 2010-05-24 1500 YONXXX        59  553 AB  YO9FGY        59  953 BZ     QSO: 3500  PH 2010-05-24 1500 YONXXX        59 654 HR   YO3UA         59 375 BU      QSO: 3500  PH 2010-05-24 1506 YONXXX        59 775 DJ   YO8KRR        59 461 SV      QSO:  3500 PH 2010-05-24 1501 YONXXX        59  856     YO4GNJ        59  451 BR     QSO:  3500 PH 2010-05-24 1528 YONXX         59  974 PH  YO4AH         59  534 BR    

QSO:  3500 PH 2010-05-24 1507 YO4XX         59  468 CT YO4GNJ        59  563 BR

 

            Concluzia este una singură: toti cei de sus au folosit editoare de loguri consacrate, dar versiuni diferite, din care numai unele corespund formatului versiunii Cabrillo 3 sau cerute la marile competitii străine, în exemplul de mai sus ultima înscriere este corectă. La Cupa Brailei a trebuit sa elaborez un soft care să le converteasca la un format unic. Rog pe oricine să compare descrierea de mai sus a originalului Cabrillo cu ce folosesc ei personal şi să tragă concluziile, dar să şi evalueze calitatea editoarelor de log folosite la noi pentru care autorii lor nu s-au străduit să înţeleagă originalul logului Cabrillo producând confuzii. Şi, vorbind ca un avizat în domeniu, nu înţeleg cum de a fost posibilă folosirea acestui ghiveci de loguri la arbitrările electronice (mai direct spus, au fost arbitrările efectiv electronice?) ale competiţiilor la care, foarte multe loguri fie ar fi fost respinse de calculator deoarece nu corespund câmpurile, fie ar fi fost acceptate dar fără a calcula punctejele din cauza erorilor de preluare a datelor. Dacă arbitrările ar fi fost integral electronice, arbitrarea crează uşor un fişier cu rezultatul arbitrării, fişier ce devine accesibil participanţilor. Am constatat că numai cca 10% din loguri au fost conform cu originnalul iar restul, am spus deja. Aşa că în acest talmeş-balmeş de câmpuri şi poziţii cu greu se mai poate descurca un soft oricât de perfect ar fi el. Am arătat că la Cupa Brăilei am fost nevoit să realizez un soft care să convertească toată harababura la acelaşi numitor (nu-mi cereţi amănunte cum, pot spune că este foarte migălos în exploatare, este vorba în final de o restaurare care nu alterează originalul şi nu oricine ar avea răbdarea să-l folosească, mă îndoiesc că ar fi fost folosit la alte competiţii, ca dovadă cer să mi se arate fişierele cu rezultatele arbitrării) iar rezultatele obţinute de mine arată că nu s-a produs nicio greşeală. Iată un extras cu rezultatul arbitrării mele care, calitativ, o consider cel puţin la egalitate (poate chiar mai bună prin observaţiile mult mai detaliate) cu softurile străine la care apelează uneori FRR (de ex. DL5MHR pentru YO DX HF):

 

 Logul arbitrat al statiei YONXXX Operator YYYYYYY ZZZZZZZZ Categoria A la Cupa Brailei 2010

 Puncte= 32 in etapa 1;  50 in etapa 2;

 Multip=  9 in etapa 1;  12 in etapa 2; Times New Roman

 Scorul=  888 puncte

                                                                       observatii  puncte

                                                                       1234567890

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1502 YONXXX  59  537 CS   YO5GHA  59  642 AB  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1505 YONXXX  59  642 CS   YO7LSI  59  752 MH  x--000----  0.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1513 YONXXX  59  752 CS   YO9AGI  59  737 DB  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1515 YONXXX  59  737 CS   YO6KNE  59  468 HR  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1516 YONXXX  59  468 CS   YO7HBY  59  955 VL  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1519 YONXXX  59  955 CS   YP2GEO  59  971 HD  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1521 YONXXX  59  971 CS   YO3APJ  59  931 PH  ---000----  0.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1523 YONXXX  59  931 CS   YO5CBN  59  654 AB  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1524 YONXXX  59  654 CS   YO6PIR  59  451 MS  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1527 YONXXX  59  451 CS   YO2LXD  59  657 AR  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1530 YONXXX  59  657 CS   YO8KRR  59  961 SV  ---000----  2.00

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1531 YONXXX  59  961 CS   YO9IGQ  59  451 PH  ---021----  0.00

  !! 3500 PH  2010-05-24 1533 YO9IGQ  59  451 PH   YONXXX  59  451 CJ  Asa este la YO9IGQ  

QSO: 3500 PH  2010-05-24 1532 YONXXX  59  451 CS   YO6PEG  59  775 SB  ---000----  2.00

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1536 YONXXX  599 775 CS   YO4SI   599 331 CT  ---000----  4.00

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1537 YONXXX  599 331 CS   YO3APJ  599 337 BU  ---002----  0.00

  !! 3500 CW  2010-05-24 1537 YO3APJ  599 337 PH   YONXXX  599 331 CS  Asa este la YO3APJ

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1539 YONXXX  599 337 CS   YO6KNE  599 085 HR  ---000----  4.00

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1541 YONXXX  599 085 CS   YO9OC/P 599 331 PH  --x000----  0.00

  !! 3500 CW  2010-05-24 1541 YO9OC   599 331 PH   YONXXX  599 085 CS  Asa este la YO9OC/P

  !! 3500 PH  2010-05-24 1607 YO9OC   59  911 PH   YONXXX  59  472 CS  Asa este la YO9OC/P

  !! 3500 CW  2010-05-24 1636 YO9OC   599 424 PH   YONXXX  599 374 CS  Asa este la YO9OC/P

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1543 YONXXX  599 331 CS   YO4BEX  599 375 BR  ---000----  8.00

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1548 YONXXX  599 375 CS   YO3JV   599 347 BU  x--000----  0.00

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1550 YONXXX  599 347 CS   YO9AGI  599 331 DB  ---000----  4.00

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1551 YONXXX  599 331 CS   YO5PBF  599 403 MM  ---000----  4.00

QSO: 3500 CW  2010-05-24 1555 YONXXX  599 403 CS   YO4ASD  599 657 GL  ---000----  4.00

---etc-----etc-----etc-----------------------------------------------------------------

Legenda la observatii:

1=lipsa log; 2=indicativul propriu nu apare la corespondent; 3=eroare data si timp sau indicativ incomplet la partener; 4=numar erori la grupul RS(T); 5=numar erori la numar control; 6=numar erori la zona; 7=eroare la formare numar control; 8=legatura dubla; 9=eroare la regula celor 5 minute; 0=rezerva;

semnul - arata lipsa erorii, semnul x arata prezenta ei

la eroarea 3 (data si timp sau indicativ incomplet) sunt inscrise toate legaturile care apar la corespondent.

 

            Am arătat doar ce probleme apar în zona cu legături a logului. Cel puţin la fel de diversificat este şi haederul. Am primit loguri care aveau haederul alcătuit de la un singur rand (propriul indicativ) până la 22 de rânduri, ca la versiunea Cabrillo 3. Nu înţeleg de ce FRR sau organizatorii de competiţii nu impun un format unic al logurilor. Am impresia că doar “se adaptează” la Cabrillo dar nu folosesc Cabrillo ci fac ori confruntare manuală ori, folosind două calculatoare, compară vizual logurile analizate. Mulţumesc pe această cale colegilor de club YO4AH-Boris, YO4XZ-Nicu, YO4GNJ-Marian care m-au susţinut (şi, câteodată, împins cu forţa) la finalizarea fiecărei ediţii a cupei. Le sunt îndatorat că m-au pus să sap în acest ogor arid pentru care, în viitor, comunitatea noastră le va fi recunoscătoare că au putut fi lămurite aceste lucruri şi că s-a format o experienţă. Iar experienţa adunată până acum este destul de favorabilă dacă ţinem cont că a fost numai o singură greşeală care nu a avut legătură cu tehnica de arbitrare propriuzisă ci a arătat ce se întâmplă dacă participanţii nu respectă nişte reguli accesibile.

            Pentru ca rezultatul unei competiţii radio să fie corect şi să nu producă reclamaţii fie ca urmare a unei evaluări greşite din partea arbitrilor, fie din necunoaşterea complexului de date ce au dus la emiterea rezultatului, sunt necesare numai două cerinţe: fiecare participant să cunoască modul în care a fost evaluată participarea sa şi toţi participanţii să fie convinşi că acelaşi mod de evaluare s-a aplicat la toţi. Aceste cerinţe pot constitui principiile pe baza cărora trebuie să se elaboreze şi să funcţioneze regulamentele de concurs, dispunem de forţa tehnică şi spirituală pentru a le satisface, mai trebuie ca fiecare din noi să vrea acest lucru.

            Au fost făcute afirmaţii că avem prea multe competiţii. Personal nu cred că este binevenită o reducere a lor prin măsuri administrative. Ştim cu toţii că există standarde de evaluare a firmelor, a spitalelor, a unităţilor şcolare etc, de ce nu am implementa standarde şi pentru competiţiile noastre? Aceste standarde ar impune o clasificare valorică a competiţiilor, eventual pe grupe valorice, cu promovare sau retrogadare în fiecare an.  Iar la atribuirea de titluri sportive trebuie să se ia în considerare şi valoarea competiţiei respective. Teoretic ar putea apare chiar posibilitatea ca o competiţie locală dar excelent organizată să fie mai valoroasă decât o competiţie naţională organizată rudimentar, rolul competiţiilor constă şi în întrecerea dintre ele. Şi, în astfel de condiţii, radioamatorii ar fi atraşi de competiţiile cele mai valoroase, în mod natural, nu prin măsuri arbitrare. Ca bază pentru o acţiune de evaluare a competiţiilor propun ca orice competiţie să îndeplinească o serie de condiţii subordonate câtorva principii. Propun ca principii generale următoarele:

               1. Participarea la competiţiile de mică anvergură antrenează radioamatorul pentru participarea la competiţiile de mare anvergură.

               2. Într-o competiţie oricine poate greşi, greşelile fac parte din competiţie, sunt individuale şi se penalizează individual.

               3. Participanţii au dreptul să cunoască în cele mai mici amănunte modul în care a fost evaluată prestaţia oricui în cadrul competiţiei.

               4. În conţinutul prestaţiei oricărui participant la o competiţie nu trebuie să intervină nimeni altcineva decât participantul şi numai în momentele reglementate.           

            Conform principiilor de mai sus ar trebui ca regulamentele de concurs să prevadă, în afară de detalile tehnice şi organizatorice, elemente precum:

            1. Modul de evaluare şi punctare a concurenţilor (electronic total, manual total, manual prin sondaj, manual pentru cei cu punctajul cel mai mare etc), întru respectarea principiilor 1, 2 şi 3.

            2. Precizarea că răspunderea pentru log şi conţinutul acestuia revine în totalitate participanţilor întru respectarea principiilor 1, 2 şi 4.

            3. În cazul logurilor electronice organizatorii vor prezenta concret editorul de log (nume, versiune, eventual un link, dacă sunt mai multe versiuni toate trebuie să fie compatibile între ele ca format) precum şi formatul (template) pentru înscrisurile din log întru respectarea principiului 1 şi 4.

            4. Organizatorii care acceptă loguri pe hârtie nu vor mai avea dreptul să arbitreze electronic sau să prezinte rezultatele ca fiind obţinute prin arbitrare electronică chiar dacă dispun de soft, întru respectarea principiului 4.

            5. Modul de aducere la cunoştinţă a evaluării participanţilor (numai rezultatul final sau se arată evaluarea fiecărei legături, motivarea fiecărei depunctări etc), întru respectarea principiilor 2 şi 3.

            În încheiere mai arăt că maniera de arbitrare folosită de mine la Cupa Brăilei, aşa cum am arătat-o mai sus, mi-a fost solicitată în ultimii trei ani de persoane aflate şi acum pe poziţii importante în CA al FRR pentru a fi folosită la diferite competiţii naţionale (CN US, CN UUS) dar am renunţat de fiecare înainte de rezultatul final (m-am retras pe parcursul fiecărei solicitări) datorită tratării mele cu neserozitate (ca să fiu extrem de reţinut în aprecieri şi ca să nu dăunez radioamatorismului) din partea acestor persoane. După ce, de fiecare dată, am consumat timp pentru a pune la punct un soft care să nu mă facă de ruşine, am constatat tărăgănări la finalizarea arbitrării, nerespectarea condiţiilor puse de mine, acceptate şi promise fără rezerve de cei ce m-au solicitat (de exemplu să se anunţe din vreme că fişierele cu logurile electronice vor avea un format unic care să fie clar precizat şi pe care sa-l propun eu ş.a.), lucruri incompatibile cu spiritul sportiv sau cu înţelegerile iniţiale, a lipsit acel „gentleman's agreement” care trebuia să fie respectat în primul rând de cei ce mi-au solicitat acest lucru, eu nu am tras de mânecă pe nimeni şi nici nu sunt decăzut din drepturi pentru ca cineva, cu atât mai mult persoană oficială, să mă trateze cu dispreţ punând mai presus alte interese sau nepăsarea faţă de munca mea. Ori, o reuşită în reformarea unui sistem generator de controverse şi furturi, presupune în primul rând seriozitate, care mie nu mi-a lipsit, poate şi din motivul că activitatea de software este o pasiune pentru mine şi nu aş fi vrut să am nici măcar impresia că cineva se serveşte de mine pentru a gira cine ştie ce mistere necunoscute mie sau să compromită munca mea. S-a văzut că folosind un soft şi arbitru străin (DL5MHR) au ieşit în evidenţă fraude însemnate, să nu fie posibil acest lucru şi cu un un arbitru român? Nu d.p.d.v. tehnic, ci al tentaţiei nesănătoase de a trata „româneşte” cu un softist român, ceea ce s-a încercat cu mine în trei rânduri dar fără succes, sigur că nici cu DL5MHR nu ar fi ţinut „negocierea”, de aceea a apărut ce am văzut cu toţii. Şi să te ferească Cel de Sus să loveşti exact în pasiunea omului!