Articole > Echipamente si constructii radio     Comentati acest articol    Tipariti

FILTRUL TRECE-BANDA Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP Putina filozofie             Citi poli trebuie sa aibe un filtru trece banda? Care este  limita rezonabil - practic realizabila  in conditii de amator? Putina teorie Bobina si condensatorul sint elementele constitutive ale orcarui joc pentru radioamatori. Intr-o anumita structura, ele se constituie in filtre.  Filtrele, in toata varietatea lor tipologica, sint poate elementele cu cea mai mare diversitate in practica radio-amatoriceasca.   Fig. 01 Filtre cu trei poli – trece sus si trece jos.   Toate aceste filtre se pot executa cu mai multe celule, prin conectarea in serie [cascada] a mai multor celule de baza, de acelasi tip, formate din structura  cu 3 poli. Rezulta astfel un filtru cu 3 sau cu 5, sau cu 7, sau cu 9 poli [ etc ]  Atenuarea teoretica a filtrelor Cebisev in afara benzii de trecere este aratata in Tabelul 1 [dati click pentru vizualizare Tabel 1] [preluat din Bibliografie 1 ].  In aceiasi sursa bibliografica [1] se spune ca pentru realizarile practice, atenuarea maxima pe care putem sa o luam in considerare este cel mult, undeva, pina pe la valoarea de – 60 dB. Un filtru trece sus sau jos cu 7 poli si cu VSWR de 1,1 apare ca fiind maxim de complexitate pentru un raport cost–performanta  acceptabil in conditii de amator.           Pentru filtrele Cebisev din Fig. 1, [trece jos si trece sus] in  Bibliografie [1] ARRL TheRadio Amateur’s Handbook,  se gasesc datele necesare stabilirii valorii inductantelor si capacitatilor necesare, pentru frecventa de taiere, Fc, de 1 MHz.  Aceste valori “normalizate”, se corecteaza functie de datele concrete ale aplicatiei, asa cum se arata in continuare.  Pentru exemplificare, in Tabelul 2 sint extrase valorile normalizate [ 50 Ω intrare si iesire, 7 poli, Fc = 1 MHz.] pentru cele 4 variante de filtru Cebisev. Pentru alte frecvente de taiere Fc decit 1MHz, valorile din Tabelul 2 se impart cu valoarea noii frecvente de taiere alese, exprimate in MHz..  Daca se doreste si o alta impedanta de intrare si iesire in locul valorii de 50 Ω, atunci valorile inductantelor din tabel se inmultesc cu valoarea Zi/50 iar valorile capacitatilor se inmultesc cu 50/Zi, unde Zi este valoarea impedantelor de intrare si iesire din filtru, nou aleasa. In Bibliografie [2] - http://www.zerobeat.net/G4FGQ -   exista un program de calcul pentru filtrele trece sus si trece jos, intitulat  “lpf_hpf.exe”.  Valorile calculate de programe sint apropiate de cele prezentate in Bibliografie [1]. Din combinarea a doua filtre , unul trece sus si unul trece jos, se obtine un filtru trece banda. Aplicatia care ma intereseaza de fapt este filtrul trece banda. Atenuarea semnalului in afara benzii de trecere este functie de numarul de celule ale filtrului. Ma intreb daca afirmatiile din literatura ca atenuarea realizabila, in afara benzii de trecere, este de cel mult   -60dB sint adevarate ? Daca si -60dB este o valoare exagerata, atunci ar fi suficient si un filtru cu 5 poli in locul unuia cu 7 ?! Sau poate chiar unul cu numai trei poli?!   Mi-am propus sa construiesc si sa masor trei filtre trece banda, pentru 7 MHz. cu 3, cu 5 si cu 7 poli.   Valorile atenuarii in afara benzii de trecere vor influenta decizia asupra numarului de poli ai filtrului  pentru conditiile aplicatiei analizate.   Fig. 02 - Filtrul trece banda – configuratie in П   Am ales banda de 7 MHz, pentru ca pe ecartul de frecventa de la 1.5MHz pina la 30 MHz se poate vizualiza bine raspunsul in frecventa, pe sase octave, al filtrelor. [3* Fc in sus si 1/3*Fc, in jos] Pentru calculul elementelor filtrului trece banda, folosesc programul de calcul al lui G4FGQ, intitulat “bandpass1.exe” care se gaseste la adresa din Bibliografie [2].  [filtru cu 3 poli] Rezultatele rularii in programul lui G4FGQ, pentru filtrul cu 3 poli, in configuratie П, cu banda de trecere 7.0 – 7.4 MHz, sint prezentate Tabelul 3 [ Zin = Zout = 50 Ω ] :      Valorile condensatoarelor si ale inductantelor pentru toate cele trei filtre trece banda pe 7 MHz. cu banda de trecere 7.0 – 7.4 MHz pe care vreau sa le analizez ar fi urmatoarele:   3 p C1 L1 C2 L2 C3 L3                   7958 0.06 12.29 39.7 7958 0.06                 5 p C1 L1 C2 L2 C3 L3 C4 L4 C5 L5           7958 0.06 12.29 39.7 15916 0.03 12.29 39.7 7958 0.06         7 p C1 L1 C2 L2 C3 L3 C4 L4 C5 L5 C6 L6 C7 L7   7958 0.06 12.29 39.7 15916 0.03 12.29 39.7 15916 0.03 12.29 39.7 7958 0.06   Se constata ca datorita ingustimii benzii de trecere, valorile L1, L3, L5 si L7 au valori foarte mici. Aceiasi situatie pentru C2, C4, si C6.  Daca se largeste benda de trecere aceste valori se modifica ajungind in limite constructiv acceptabile . Valorile condensatoarelor si inductantelor pentru un filtru trece banda cu largime de banda mai mare, calculate tot cu programul “bandpass1.exe” sint,  tot pentru Zin = Zout = 50 Ω, prezentate in Tabelul 4. In literatura se spune ca daca raportul intre latimea de banda si frecventa centrala este de 0.25 sau mai mare, sint acceptabile piese cu toleranta de 5% . In schema de filtru trece banda cu configuratie П,  valori constructiv acceptabile se obtin si daca se mareste impedanta de intrare si de iesire a filtrului.  Daca totusi impedanta de intrare si iesire necesara este mica, atunci mufele de intrare si iesire se pot cupla pe o priza a bobinei L1 si L3 [sau/si  L5  sau L7]  Radacina patrata din raportul impedantelor este egal cu raportul intre numarul de spire total al bobinei si numarul de spire de la masa pina la priza.   Or fi adevarate toate aceste afirmatii? Filtrul trece banda, asa cum l-am realizat si masurat, pe 7 MHz,. cu frecventele de taiere de  6,3 MHz si de  8,1 MHz. pentru impedanta de 200 Ω, cu 3, 5 sau 7 poli, cu prize la jumatatea bobinelor L1, L3, L5 si L7 pentru adaptarea la 50 Ω, are configuratia si valorile  componentelor redate in Tabelul 5.   Tabel 5  FTB – 7 MHz.[ 6.3 – 8.1 ] – cu 3, 5 si 7 poli – 200 Ω cu priza pentru 50Ω   Amplasarea pe o placa de circuit imprimat a acestor filtre este prezentata schematic in Fig. 3                                                             Fig. 3 Amplasarea pe placa a pieselor filtrelor 3. Partea practica   Filtrele au fost executare pe placa din sticlotextolit simplu placat, asa cum se arata in Fig. 4, Fig. 5 si Fig. 6.   Condensatorii de 14 pF sint realizati prin legarea in paralel a unui condensator de 10 pF lipit pe fata placata, cu un trimer cu aer, cilindric cu deplasare axiala cu capacitatea variabila de la 1 la 15 pF.  Ceilalti condensatori sint realizati fie prin legarea in paralel a mai multor condensatori ficsi, fie prin selectie si masurare   Inductantele sint realizate fie pe toruri din Ferita F4 – miez cu punct alb, fabricatie romaneasca, la AFERO, cu dimensiunile de 16 x 7.7 x 5 mm si 20 x 10 x 10 mm. fie pe carcase cilindrice de 8mm diametru, cu miez reglabil si cu ecran din aluminiu [medii frecvente din televizoarele Rubin] si  pe carcase cilindrice de 9mm diametru, cu miez reglabil fara ecran. [provenienta necunoscuta]                                       Fig. 4 Circuit imprimat – Filtru cu 3 poli Fig. 5 Circuit imprimat – Filtru cu 5 poli Fig. 6 Circuit imprimat – Filtru  cu 7 poli    Din fisele de catalog ale furnizorilor indigeni am retinut ca bobina realizata pe un miez toroidal romanesc, are inductanta  data de relatia                      AL x N² L [μH]   =   ---------                 unde AL = inductanta specifica, exprimata in [nH /  spire²].                       1000 Miezurile din productia indigena, executate din ferita F4, marcate  cu punct alb [Ferite Urziceni, ICCE sau AFERO] pentru 3 – 30 MHz. au urmatoarele inductante specifice date in catalog: Pentru dimensiunea de 20 x 10 x 10 mm,  AL =  100 [Min 83,  Max 123] nH /  spire²]. Pentru dimensiunea de 16 x 7.7 x 5 mm,   AL =    50 [Min 41,  Max   62] nH /  spire²]. Pentru bobinele cu miez cil,  Φ  =  7 mm, cu ecran din Al si pentru acelea cu miez cilindric cu Φ  =  9 mm fara ecran, calculul inductantei l-am facut cu programul “solnoid3.exe” din aceiasi sursa  Bibliografie [2], care ofera datele pentru Lo – inductanta bobinei fara miez, si apoi se calculeaza L = μ Lo stiind care este valoarea lui μ a miezurilor existente. Bobina realizata pe un miez toroidal Amidon T200 - 2, se calculeaza cu relatiile date de furnizor,si prezentate in Fig. 7 Toruri AMIDON  [informativ]   Fig. 7 Toruri AMIDON Dar   cum totdeauna exista diferente mai mari sau mai mici  intre datele de catalog si realitatea inconjuratoare, este bine  ca parametrii magnetici ai torurilor si miezurilor gasite in cutiile cu maimute sa fie masurati. Rezultatele masuratorilor sint in Tabelul 6 urmator   Tabel 6   MIEZ Bobina masurata Inductanta masurata Formula de calcul Valoarea reala Miez  toroidal AFERO 16 x 7.7 x 5 mm   9 spire   4.462 μH     AL x N² L [μH] = ---------       1000 AL = 51.4 Catalog [ 41 – 62 ] Miez  toroidal AFERO  20 x 10 x 10 mm   11 spire   10.74 μH      AL x N² L [μH] = ---------       1000 AL = 89 catalog [ 83 – 123 ] Miez cil,  Φ  =  7 mm, in carcasa din Al  cfm  “solnoid3.exe” : pt 9sp, Lo =  0.31 μH   9. spire l = 15 mm D = 7 mm L = 0.24 Lo = 0.323 μH   L -----  =  μ  Lo     μ  = 1,35   Miez cil,  Φ  =  9 mm,   Fara carcasa cfm  “solnoid3.exe” : pt 8 sp, Lo =  0.37 μH   8 spire   l = 13mm D = 9 mm L = 0.496 Lo =0.32 μH     L -----  =  μ  Lo     μ  = 1,55   Masuratorile au dovedit ca valorile lui AL la torurile romanesti masurate se incadreaza in dispersia valorilor date de catalog  si ca valorile Lo masurate sint foarte apropiate de cele calculate cu programul  “solnoid3.exe” pentru bobinele cilindrice. Inductantele realizate pe tor trebuie insa masurate fiecare in parte. Bobinele executate dupa datele furnizate de programul “solnoid3.exe” pot fi admise ca atare pentru ca inductanta se regleaza fin din miezul bobinelor. Cu clarificarile de mai sus se poate incepe ”realizarea practica” a filtrului din Tabelul 5 de mai sus. Necesarul de materiale este urmatorul:   Capacitati necesare:   - / + 5 % pF Inductante necesare:   + / - 5 % μH 14 pF 6 buc 13.3 / 14.7 0.56 μH 3 buc 0.54 / 0.57 442pF 6 buc 420 / 465   1.12 μH 6 buc 1.06 / 1.17 884 pF 3 buc 840 / 930 35.37 μH 6 buc 33.5 / 37.2   Pentru miezurile disponibile, numarul de spire pentru cele trei tipodimensiuni de inductante  necesare  filtrelor pe 7 MHz, este dat in tabelul 7:   Tabel 7 Inductanta / Nsp.   0.56 μH 1.12 μH Cu priza 35.37 μH Miez  toroidal AFERO 16 x 7.7 x 5 mm     AL x N² L [μH] = ---------       AL = 51.4       1000   N = 3.2   N = 4.65   N = 26.1   N = 26 Miez  toroidal AFERO  20 x 10 x 10 mm     AL x N²  L [μH] = ---------       AL =89       1000   N = 2.5   N = 3.55 N = 20   N = 20 spire Miez cil,  Φ  =  7 mm, in carcasa din Al,    μ =  1.35 programul “solnoid3.exe”   Lo =         0.488 μH   N = 10 L = 9 mm Lo =  1.008 μH N = 20 L = 22mm   * Miez cil,  Φ  =  9 mm,   Fara carcasa    μ =  1.55 programul “solnoid3.exe” Lo =   0.474 μH N = 8 L = 9mm Lo = 1.00 μH N = 14 L = 15   *   Inductantele le-am executat pe carcase cu miez, dupa cum urmeaza:   0.56 μH  se executa cu sinma CuEm cu d = 1 mm diametru, pe carcasa cilindrica cu Φ=9mm, fara ecran,  si va avea 8 spire pe o lungime de 9mm. 1.12 μH se executa cu sinma CuEm cu d = 1 mm diametru, pe carcasa cilindrica cu Φ=7mm, cu ecran, si va avea 20 spire pe o lungime de 22mm, cu priza la jumatate [la spira a 10-a] . 35.37 μH se executa pe tor cu diametrul de 20mm pe care, dupa ce le-am infasurat cu un strat de banda izolatoare pentru protectia izolatiei din email a sirmei  [torurile au muchii ascutite], am bobinat 20 spire, tot cu sirma cu d = 1 mm diametru, distribuite uniform pe toata  circumferinta.               Am bobinat cele 6 toruri cu diametrul de 20 mm. ferita punct alb [F4]  pentru inductantele de 35,37 μH. Inductanta masurata trebuie sa se incadreze in intervalul 33.5 / 37.2 μH. Asa cum am precizat mai sus, fiecare inductanta trebuie masurata si retusata individual. Dupa masurare si refacerea celor care nu se incadrau in parametri, bobinele ‘finalizate’ cu numarul de spire retusat pentru inductanta necesara functie de miez [una doua spire in plus] sint dupa cum urmeaza [in paranteza este inscrisa abaterea fata de valoarea nominala de 35.37 μH]:                                                   36.18 μH, [ + 2.29 % ]                                   35.83 μH, [ + 1.30 % ]                       34,53 μH, [ - 2.37 % ]             35.98 μH, [ + 1.72 % ]           34.35 μH, [ + 2.88 % ]                       33.95μH, [ -  4.01 % ]               Bobinele executate pe miezuri cilindrice nu au ridicat probleme deosebite la executie. Inductanta lor a fost reglata din miezuri, fix pe valoarea necesara. Miezurile sint fixate cu un fir de cauciuc. Capacitatile necesare sint realizate initial pe masa, prin punerea in paralel a mai multor condensatori Valorile masurate sint urmatoarele:   Capacitati necesare:   - / + 5 % pF Valori realizate 14 pF 6 buc 13.3 / 14.7 14 pF,  reglat din trimer   [10pF + trimer] 442pF 6 buc 420 / 465 445,447,440,443,448,444 pF,  [220+ 220+?] 884 pF 3 buc 840 / 930 890pF, 885pF,  884pF,                        Am masurat din nou valoarea capacitatilor dupa lipirea lor pe placa. Am de facut o atentionare asupra condensatoarelor de 14 pF. Am facut perechile de trimeri cu condensatorii ficsi de 10 pF si am reglat trimerii pentru capacitatea totala de 14 pF pe masa, dupa care i-am lipit pe placa de circuit imprimat, am masurat din nou condensatorii si    Surpriza !  Instrumentul arata acum  intre 18 pFsi 24 pF.  Lectie:  atentie la capacitatile parazite mai ales atunci cind se lucreaza cu valori mici !!!  Am scos condensatorii de 10 pF si am reglat trimerii pentru 14 pF masurati pe placa de montaj !!! vezi Fig. 11. Si asupra condensatorilor de 442 pF, realizati din cite doi condensatori de 220pF fiecare, lipiti unul pe fata altul pe spate si asupra condensatorilor de 884 pF, sortati dintr-o gramajoara de condensatori cu mica recuperati, am revenit si i-am refacut din mai multi condensatori lipiti in paralel, pina am ajuns la valorile indicate in tabelul de mai sus si  Fig.13.  Am terminat executia montajului cu lipirea bobinelor masurate inainte de lipire. La acestea nu am facut retusuri dupa lipirea lor pe placa. Placa de test pentru filtre proiectata si asa cum este ea facuta,  are dimensiunile de 87 x 265 mm si se vede in Fig. 8, Fig. 9, Fig.10, Fig. 11, Fig. 12, si Fig. 13,  urmatoare:   Fig. 8 Placa de test 7 MHz – cablajul imprimat [desen] Fig. 9 Placa de test 7 MHz – amplasare piese [desen] Fig, 10 Placa de test 7 MHz – foto cablajul imprimat Fig, 11 Placa de test 7 MHz – condensatorii de 14 pF. Fig, 12 Placa de test 7 MHz – condensatorii masurati inainte si dupa definitivare Fig, 13 Placa de test 7 MHz – foto amplasare piese [ placa gata]   Masuratorile pentru atenuare versus frecventa le-am facut cu analizorul CIA-HF 5012 - 5000  fabricat de “Tempo – a communication company”, pe diagrama Return Loss – Frecventa. Despre termenul Return Loss se poate citi in [Bibliografie 7] sau dati click aici. Trevor S. Bird - Definition and Misuse of Return Loss  O excelenta prezentare a modului de utilizare a unui analizor de impedanta mai modern decit cel utilizat de mine   a facut-o YO4UQ, domnul Cristian Colonati intr-o serie de doua articole care pot fi citite in www.radioamator.ro la adresa   http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=634  si la adresa : http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=658   Standul de masura si diagramele ridicate  sint in figurile urmatoare   Fig. 14  Standul de masura Fig. 14.1 Atenuare vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.3 – 8.1 ]  cu  3 poli. Fig. 14.2 Atenuare vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.3 – 8.1 ]  cu  5 poli. Fig. 14.3 Atenuare vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.3 – 8.1 ]  cu  7 poli. Fig. 14.4 Comparatie  FTB 7 MHz.[ 6.3 – 8.1 ]  cu  3 – 5 – 7 poli.   Dintr-o prima analiza sint tentat sa optez pentru varianta cu 5 poli. Totusi, fiindca am cu ce sa masor, am decis sa analizez aceleasi trei variante de filtre pentru 7 MHz, dar calculate pentru o largime de banda de numai 400 kHz, [6.9 – 7.3 MHz, adica B = 0.06*Fc] si cu impedanta de intrare/iesire de 50Ω, cuplaj direct, fara prize pe bobine.  Valorile inductantelor si ale capacitatilor pentru aceasta varianta de filtru, calculate cu  programul “bandpass1.exe”, sint prezentate in tabelul urmator.   BPF 7 MHZ [6900 – 7300 kHz]      B = 0,06 Fc   3 C1 pF L1μ C2pF L2μH C3 pF L3μ                 P 7957.75 0.06 12.64 39.79 7957.75 0.06                 5 C1 pF L1 C2pF L2μH C3 pF L3μ C4pF L4 μ C5 pF L5μ         P 7957.75 0.06 12.64 39.79 15915.5 0.03 12.64 39.79 7957.75 0.06         7 C1 pF L1 C2pF L2μH C3 pF L3μ C4pF L4 μ C5 pF L5μ C6pF L6 μ C7 pF L7μ p 7957.75 0.06 12.64 39.79 15915.5 0.03 12.64 39.79 15915.5 0.03 12.64 39.79 7957.75 0.06   Pentru aceste noi valori, la torurile deja facute am adaugat 1 - 2 spire si valorile obtinute sint in plaja de toleranta acceptabila [+/- 3 %]. La bobinele executate pe miezuri toroidale, deoarece inductanta se schimba din spira in spira [numere intregi] saltul de inductanta de la 20 la 21 de spire este de cca 3 μH si  pentru o toleranta mai strinsa a valorii inductantelor realizate ar fi trebuit selectate torurile, lucru pe care nu l-am putut face nu prea avind de unde alege,  HI ! Bobinele de 0.03 μH sint fara miez, au 3 spire cu diametrul interior de 6 mm [se bobineaza pe o coada de  burghiu de 5.5 mm] si se fac din sirma de 1.3mm diametru. Bobinele de 0.06 μH sint fara miez, au 4 spire cu diametrul interior de 6.5 mm [se bobineaza pe o coada de  burghiu de 6 mm] si se fac tot din sirma de 1.3mm diametru. Condensatorii i-am refacut dupa aceiasi metoda, prin punerea in paralel a mai multor condensatori,  ca si pentru filtrul facut la inceput. Rezultatul acestei munci se vad in diagramele urmatoare:   Fig. 15  FTB 7 MHz  de banda ingusta [ 6.9 – 7.3] Fig. 15.1 Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.9 – 7.3]  cu  3 poli. Fig. 15.1.1 ZOOM Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.9 – 7.3]  cu  3 poli. Fig. 15.2 Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.9 – 7.3]  cu  5 poli. Fig. 15.2.1 ZOOM Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.9 – 7.3]  cu  5 poli. Fig. 15.3 Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.[ 6.9 – 7.3]  cu  7 poli. Fig. 15.4 Comparatie  intre FTB 7 MHz. [ 6.9 – 7.3]  cu  3 – 5 – 7 poli.   Interesanta este comparatia intre acelasi tip de filtru, de banda larga si de banda ingusta de unde se vede ca cu cit este mai ingusta banda de trecere, cu atit filtrul are flancurile mai abrupte si atenuarea in banda de trecere este mai mica.   Fig. 16.1 Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.  cu  3 poli. Fig. 16.2 Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.  cu  5 poli. Fig. 16.3 Return Loss vs. Frecventa  FTB 7 MHz.  cu  7 poli.   Dupa ce “am vazut” ca un filtru de banda ingusta este mai bun decit unul de banda mai larga, a trebuit sa aleg intre varianta cu 3 poli si cea cu 5 poli. Cele trei filtre inguste au iesit decalate in frecventa !!!  Pentru o aplicatie practica, ele ar fi trebuit retusate si aduse in plaja de frecventa pentru care au fost proiectate, dar pentru scopul propus pentru aceasta lucrare, ele pot fi analizate asa cum au iesit, decalate. Suprapunerea diagramelor se face grafic.  Privind diagramele lor separat  nu se vede o mare diferenta intre ele, [Fig 15.1,  Fig. 15.1.1, Fig. 15.2, si Fig. 15.2.1]. Pentru a compara cele doua diagrame a fost necesara suprapunerea lor asa cum este prezentata in Fig. 17 si concluzia este evidenta.  Filtrul cu 5 celule atenueaza pe flancuri mult mai mult decit cel cu 3 celule [- 23 dB in putere, asa cum am evidentiat in diagrama “RL – F” din Fig. 17]   Fig. 17  TREI sau CINCI ?   Decideti asadar dumneavoastra ce filtru trece banda construiti,  cu 3,  cu 5 sau  cu 7 poli,   larg sau ingust   !!!  Eu am optat pentru varianta cu 5 poli, versiune ingusta pentru un bloc de filtre trece banda pe care il voi folosi la intrarea unui receptor. 5. Acordarea Filtrului             Asadar am terminat constructia unui filtru trece banda, de la 6.9 la 7,3 MHz., in trei variante, cu trei, cu cinci si cu sapte celule. Fiecare piesa afost masaurata inainte de lipirea pe placa de montaj, fiind astfel sigur ca nu am  abateri mari ai parametrilor realizati fata de datele de proiect. Condensatorii cu valori mari ale capacitatii i-am realizat din mai multi condensatori legati in paralel, valoarea finala inscriindu-se intr-o plaja de eroare sub plus sau minus 1,5 %. Trimerii cilindrici  cu aer i-am reglat exact pe valoarea de 12,64 pF.  Inductantele realizate pe toruri au valorea de 39,8 plus - minus 3% iar inductantele mici, de 0.06 si 0,03 μH le-am executat dupa datele furnizate in programul “solnoid3.exe” din Bibliografie [2] si le-am masurat apoi cu LC metrul pe care il am la dispozitie.  Totul era conform proiectului, dar …. Diagramele pentru filtrul de banda larg [6 – 8 MHz], prezentate in figurile  14.1, 14,2 si 14.3  [suprapuse in Fig. 14.4] arata cam asa cum trebuie. Diagramele pentru filtrul de banda ingust insa, pun in evidenta faptul ca fiecare varianta de filtru, [cu3, cu 5 si cu 7 celule ] are o alta banda de trecere,  [vezi figura 15.4 Comparatie FTB ingust] – 5,9MHz,  6,6MHz si 6,9MHz – toate in afara valorii proiectate [6,9 – 7,3 MHz.]  !!! Concluzie: desi analiza pe fiecare filtru in parte poate fi corecta, din punctul de vedere al proiectului, realizarea practica  de pina acum este un fiasco !!!   De ce? Unde am gresit? Daca valorile pieselor, masurate de mai multe ori pe masa de lucru, sint cele care trebuie sa fie, de ce filtrele realizate nu au banda de trecere de 6,9 – 7,3 MHz asa cum au fost proiectate? Am facut o eroare de metoda sau o eroare de sistem? Care este aceasta?   Am privit inca o data schema: Am realizat ca atit condensatoarele cit si bobinele au ori valori foarte mari ori valori foarte mici. Valorile capacitatilor si ale inductantelor din tabelul de valori pentru FTB ingust [6,9 – 7,3 MHz] sint valori care trebuie sa fie prezente efectiv in filtrul asamblat. Valoarea capacitatilor  si inductantelor mari sint influentate nesemnificativ de parametri paraziti ai montajului in timp ce valorile mici [12,96 pF, 0,06 μH si 0.03 μH] pot fi modificate substantial. Cum as putea sa masor valoarea acestor capacitati si inductante mici in filtrele gata asamblate [in situ] ?   Nu am mijloace pentru o masuratoare directa, dar pot face o determinare indirecta a corectitudinii acestor valori in filtrul gata asamblat.  Privind schema proiectata a filtrului FTB ingust, se vede ca toate trei variantele [3, 5, si 7 celule] sint alcatuite din numai trei tipuri de circuite oscilante,  care au propria lor frecventa de rezonanta:   Circuit LC serie               12,64 pF – 39, 79 μH          pentru care  Frez = 7097 kHz. Circuit LC paralel       7957,75 pF –    0.06 μH          pentru care  Frez = 7284 kHz Circuit LC paralel       15915,5 pF –    0,03 μH          pentru care  Frez = 7284 kHz   Daca se masoara frecventa de rezonanta a circuitelor din filtrul montat, se poate afla daca valorile mici ale inductantelor si ale trimerilor sint cele corecte sau cu cit a fost  influentata valoarea de catre  “montaj” !!!  Pentru a masura frecventele de rezonanta, am dezlipit strapul care leaga un capat al trimerului in montaj si am obtinult astfel cite doua circuite, unul serie si unul paralel cu un punct comun, a caror frecventa de rezonanta poate fi masurata tot cu acelasi analizor de impedanta folosit si pina acum. In acest fel se determina frecventa de rezonanta a circuitelor montate pe placa, cu toate influentele montajului. Citirea frecventei de rezonanta se face  cel mai bine pa scala Return Loss. Am constatat cu groaza abateri si de 30 % !!!  Citirile masuratorilor frecventelor de rezonanta a tuturor celor 15 circuite LC sint prezentate in Fig. 18.   Fig. 18 Frecvente de rezonanta obtinute.   Constatind asemenea abateri imense fata de valorile necesare, am inceput Acordarea Filtrului . Am modificat capacitatea trimerilor pentru ca fiecare circuit LC serie [12,64 pF – 39, 79 μH] sa aibe Frez = 7097 kHz si am modificat bobinele mici pentru ca circuitele LC paralel  [7957,75 pF –  0.06 μH  si  15915,5 pF – 0,03 μH]  sa aibe  Frez  =  7284 kHz.  Refacerea bobinelor a fost partea cea mai greu de executat. Bobinele pentru 0,03 μH au in final numai 2 spire bobinate cu sirma de 0,8mm CuEm pe o coada de burghiu de 2mm diametru iar cele pentru 0,06 μH au in final 4 spire bobinate cu sirma de 0,8mm CuEm pe o coada de burghiu de 3mm diametru. Frecventa de rezonanta se ajusteaza fin prin modificarea lungimii bobinei prin comprimarea sau extensia ei. Bobinele pentru 0,03 μH le-am lipit pe dosul placii pentru ca a contat si lungimea firelor de cablaj imprimat, si a fost nevoie de citeva incercari pina am gasit pozitia definitiva in care am putut face acordul pe frecventa de rezonanta necesara. In Figurile de la 19 pina la 33 inclusiv am pastrat raspunsul in frecventa al tuturor  celor 15 circuite LC reacordate pe cele doua frecvente necesare. In final am reconectat cei sase trimeri  la montaj si am ridicat diagramele SWR si Return Loss pentru cele trei filtre Acordate  care sint  Fig. 34 – 3poli  1- SWR si 2- RL , Fig. 35 - 5poli  1- SWR si 2- RL ,  si  Fig. 36 –7poli  1- SWR si 2- RL .  Sinteza pentru SWR si pentru Return Loss  este in Fig. 37 SWR si Fig. 38 Ret. Loss. Fig. 34 – 1-  3poli  -SWR Fig. 34 – 2 - 3poli - RL Fig. 35 – 1 - 5poli  -SWR Fig. 35 -  2 - 5poli  -RL Fig. 36 – 1 - 7poli  -SWR Fig. 36 – 2 - 7poli  -RL Fig. 37 - SWR - comparatie intre filtre Fig. 38 - Return  Loss – comparatie intre filtre   De retinut este faptul ca acolo unde se utilizeaza condensatoare sau bobine de valoare mica, este necesara reacordarea montajului cu toate piesele montate “in situ”.  Filtrele gata "acordate" a caror diagrame au fost analizate mai sus, se vad in Fig. 39 si Fig. 40 urmatoare: Fig. 39 Filtrul acordat, fata cu pise Fig.40 Filtrul acordat, fata placata Despre o tentativa de uniformizare a atenuarii in banda de trecere, poate intr-un alt articol. BIBLIOGRAFIE: 1. ARRL The Radio Amateur’s Handbook, RF and AF Filters [Ed 1981 Cap 6 , Ed 2006 Cap 12] 2. http://www.zerobeat.net/G4FGQ 3. Cataloage Ferite Urziceni, ICCE, AFERO [ pag 1 , pag 2 ] 4. Bob Wolbert, K6XX FT-1000MP Automatic Band Selection Interface, http://www.va3cr.net/mods/Material/Automatic%20MP%20band%20selector%20interface%20k6xx.pdf 5. Toruri AMIDON - Dimensiuni, Al, Preturi. [ https://www.amidoncorp.com/items/26 ] 6. Colonati, Cristian YO4UQ, http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=634 si aici : http://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=658 7. Trevor S. Bird - Definition and Misuse of Return Loss http://ieeeaps.org/aps_trans/docs/ReturnLossAPMag_09.pdf 8. Etc. [ LC metru - manual de utilizare , Toruri ICCE pag 1, pag2 ] Gheorghe Andrei Radulescu YO4AUP Articol aparut la 10-4-2011 26504 Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (24)
Postat de Safriuc V - YO5PEZ la 2011-04-10 10:11:14 (ora Romaniei) O lectie de profesionalism.
Postat de Costel - YO8BND la 2011-04-10 18:16:58 (ora Romaniei) ...excelenta lucrare, insa in practica radioamatorilor valorile cu atatea cifre dupa virgule la capacitati si impendante nu le vad rostul; tabelele cu valori pot fi orientative, niciodata un utilizator nu va avea aceleasi conditii nde laborator si componente de la acelasi fabricant, din experienta va pot spune ca am folosit pt. filtre tabele orientative si am facut FTB-urile doar cu un generator si un osciloscop, combinand elementele pt a obtine o curba cat mai abrupta,daca L si C erau usor modificate pt un Q cat mai mare, miezurile dadeau bataie de cap nefiind la calitatea ceruta. Acelasi procedeu l-am folosit la corectarea purtatoarei la filtrele rusesti emf pt. obtinerea unui spectru cat mai placut urechii....la acea vreme curbele de raspuns le-am scos pe hartie punct cu punct, neavand calculator si imprimanta. Stima si consideratie pt. tema, Cosel,yo8bnd.
Postat de Miki - YO5AJR (yo5ajr) la 2011-04-10 20:18:15 (ora Romaniei) Exceptional, prezentarea teoriei si imbinat organic cu prectica. Ma intreb daca exista receptor care nu ar mai putea fi imbunatatit pentru scopurile noastre mai ales in marile concursuri. Cele aici expuse dar si altele ar trebui sa dea de gandit serios celor ce vor sa ajunga la performanta in conteste. Ce am face fara acesti tehnicieni minutiosi si pragmatici? Multumim YO4AUP. YO5AJR Miki
Postat de Emil - YO7LUO la 2011-04-10 21:13:38 (ora Romaniei) Mie nu-mi intra deloc chestia asta cu inductante de zeci de nH si capacitati de ordinul nanofarazilor folosite in unde scurte. Chiar realizate, sint curios ce stabilitate mecanica si cu temperatura au in timp. Stiu ca programele de analiza a filtrelor propun asemenea optiuni dar personal le consider numai ca variante teoretice in conditii ideale ( adica nerealizabile dpdv practic).
Postat de EMIL DRAGUT - YO4ED la 2011-04-10 23:37:38 (ora Romaniei) I-mi plac articolele tehnice si bine documentate, felicitari, doresc sa mai fac cunoscut, cele mai prfectionate, precise sau bine studiate si executate filtre de intrare ,de radioamatori pe care le-am intilnit pina acum pe internet sint la adresa /www.xs4all.nl/~martein/pa3ake/hmode/, si totodata cel mai perfectionat receptor IP3= 50db la pa3ake.Martein un tinar amator a descoperit chiar defectiuni de proiectare si constructie la ultimile DDS-uri ale celebrei firme Analog Digital
Postat de Marian - YO9FMP la 2011-04-11 01:40:24 (ora Romaniei) Matlab si ajungi la aceleasi rezultate.
Postat de Cezar - YO3FHM la 2011-04-11 01:49:52 (ora Romaniei) Buna dimineata! As vrea ca mai intai sa adresez felicitari autorului pentru rabdarea cu care s-a straduit sa masoare componentele filtrelor testate si pentru timpul acordat masuratorilor ulterioare. Exista totusi un "dar", pe care il voi aduce in discutie, sub precizarea *clara* ca nu doresc ca cele mentionate sa fie interpretate altfel decat strict tehnic. Notiunea de "return loss" ("reflection loss") se refera la pierderile in putere determinate de aparitia unei probleme intre sursa de semnal si sarcina, in linia de transmisie. "Problema" poate fi cauzata de o dezadaptare cu sarcina, inclusiv prin introducerea unei componente noi in lantul sursa-sarcina. In cazul filtrului trece-banda, analiza RL-ului ajuta la stabilirea gradului de adaptare pe intrare, dar e nevoie sa mentionez ca RL-ul in sine nu ofera informatii asupra caracteristicii de transfer a filtrului. Am vrut sa mentionez in mod expres acest lucru, intrucat am observat ca graficele postate de autor se bazeaza pe informatia de RL capturata de analizor, dar nu pot oferi detalii concrete despre caracteristica de transfer reala, lucru care ne intereseaza in mod direct. Pentru a ilustra si justifica afirmatiile de mai sus, am simulat filtrul cu 5 celule cu valorile date de autor in Tabelul 5, folosind LTSpice. Rezultatele pot fi vizualizate in figura de aici: http://www.linuxhorizon.ro/test/simulari_diverse/filtre_yo4aup/FTB-5poli-YO4AUP.bmp Mentionez ca fiind o ora tarzie, n-am avut timp sa calculez si sa introduc in simulare si Q-urile elementelor reactive, pentru a putea apropia simularea cat mai mult de realitate. Dupa cum se poate observa, banda filtrului (la 3dB si in conditii ideale!) este de ... 1.37MHz (intre 6.5 si 7.9 MHz), cu neuniformitati de aprox. 7dB . Daca vom privi doar "cocoasa" din jurul frecventei centrale, atunci putem observa ca aceasta seamana cu cea a unui FTB clasic insuficient reglat, aflat in stare de cuplaj subcritic, cu banda de 247KHz (la 3dB fata de f0=7.140MHz). Daca as fi introdus si Q-urile elementelor reactive, cel mai probabil e ca s-ar fi obtinut valori mai proaste ale caracteristicii de transfer a filtrului. Asadar, doresc sa atrag atentia inca odata asupra faptului ca RL (Return Loss) ofera o imagine asupra adaptarii in intrare a FTB, dar nu poate oferi date concrete despre forma (caracteristica) filtrului. Cu deosebit respect - Cezar Vener, YO3FHM
Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2011-04-11 09:52:11 (ora Romaniei) Draga Andrei, esti printre putinii care incearca sa "modernizeze" modul de a privi...radio-amatorismul.Te felicit pentru tot ce realizezi. Cezar, a punctat cateva probleme.Recomand si RFSim 99( http://electroschematics.com/wp-content/uploads/2008/12/rf-sim-99.zip ) unde se poate face si o simulare MonteCarlo (si in LTSpice se poate) sau NUHertz( http://www.filter-solutions.com/ ). Ambele sunt gratuite si merita incercate. Succes!si salutari , sau in telegrafie:73!
Postat de Gheorghe Andrei Radulescu - YO4AUP la 2011-04-11 12:17:34 (ora Romaniei) Dragi prieteni radioamatori si ne-radioamatori. Trebuie sa fac o profesiune de credinta: eu nu sint radioamator profesionist. Eu sint amator radioamator. Internetul este plin de teorie, si foarte buna si mai putin buna, depinde ce alegi. Partea mai complicata este practica. Tot ceea ce am scris in articolele tehnice publicate aici sau aiurea, descrie numai ceea ce am facut. Am facut, am masurat si am vazut. Am scris toate astea pentru a impartasi si altor amatori experientele mele in a face, a masusura [cu o aparatura modesta de laborator], si in a vedea pe monitorul unui calculator rezultatele stradaniei mele. Vreau sa arat ca se poate si ca mi-a trebuit numai putin curaj si multa rabdare pentru a reusi. Dar cel mai important lucru este sa arat ca se poate !!! Sper din toata inima sa fi reusit. 73! Andreim yo4aup.
Postat de 50Ω - (neradioamator) la 2011-04-11 15:06:27 (ora Romaniei) Teoria ca teoria, da' practica ne omoara, este? Acum, pe bune, as fi extrem de curios sa-l rog pe dl. Radulescu sa ne spuna daca a reusit sa masoare largimea de banda a filtrului respectiv. Imi amintesc ca in urma cu vreo 14 ani, incercasem sa reglez un FTB pentru A412, pe care bineinteles, l-am tras pe maxim in mijlocul benzii. Nu cunosteam mare branza despre filtre. Prin 97' cred, dl. Cezar a postat un articol foarte interesant (vad ca mai exista si acum un link pe blogul lui YO6PIR catre articolul respectiv) despre realizarea si acordul FTB-urilor pt A412. Stiu sigur ca dupa ce am urmat sugestiile respective, situatia s-a imbunatatit radical - dar a fost munca, nu gluma. Intre timp, am ajuns sa ma lovesc si de return loss (prin prisma acordului si adaptarii), iar problema ridicata aici mi se pare foarte concreta. In concluzie, domnule Radulescu, ne puteti oferi vreo informatie asupra benzii de trecere efective a FTB-ului construit? Ar fi deosebit de utila, ptr. ca return loss-ul e una, iar banda de trecere e cu totul altceva.
Postat de Emil - YO7LUO la 2011-04-11 15:51:11 (ora Romaniei) Problema este alta aici: programele gen elsie, rfsim si asemenea, sint proiectate ca in cazul filtrelor sa utilizeze inductante cu valori cit mai mici. Asta pentru a avea o rezistenta ohmica proprie cit mai mica -asa se explica circuite compunse din bobine de zeci de nanoHenry si condensatoare de citiva nano in scurte. Pur academic, putem proiecta un circuit oscilant pe 7 mhz compus dintr-un condensator de 22 de micro si o bobina cu inductanta care rezulta din calcule. Programele de simulat filtre nu vor avea nimic impotriva, dar in real life lucrurile vor sta cu totul altfel. Diferenta intre un filtru OK si unul slab poate sta de multe ori in perechile LC alese. Rezultatele vor diferi foarte mult, chiar daca mamematic ne rezulta aceeasi frecventa de rezonanta. Deci alegerea perechilor LC este un lucru extrem de important si un articol despre acest lucru astept eu demult. Apreciez in mod deosebit articolul colegului nostru, foarte documentat de altfel dar am vrut sa subliniez ca exista diferente foarte mari intre un filtru simulat cu valorile LC propuse de program si unul real. De asemenea stiu ca la moda sint acum analizoarele vectoriale, puntii de reflexii si alte cele care genereaza pe ecranul monitorului tot felul de grafice colorate dar sint situatii unde un banal wobbler este mult mai folositor. Am rugamintea ca acest post sa nu se considere sub nici o forma o polemica cu autorul mai ales ca eu nu sint o autoritate in domeniu, am vrut numai sa sublinier un aspec practic al acestei probleme.
Postat de Cezar - YO3FHM la 2011-04-12 15:57:38 (ora Romaniei) @YO7LUO:"programele gen elsie, rfsim si asemenea, sint proiectate ca in cazul filtrelor sa utilizeze inductante cu valori cit mai mici" Nici vorba.Valorile respective rezulta din calculul impus de caracteristicile solicitate filtrului respectiv. Daca s-ar incerca manual,ar rezulta aceleasi valori. Este tipic pentru configuratiile FTB in care se aplica forma standardizata si mai ales valorile pentru Cebasev,Butterworth sau Bessel (pentru ca de fapt, caracteristica de transfer este data de valorile componentelor). @YO7LUO:"Pur academic, putem proiecta un circuit oscilant pe 7 mhz compus dintr-un condensator de 22 de micro si o bobina cu inductanta care rezulta din calcule. Programele de simulat filtre nu vor avea nimic impotriva, dar in real life lucrurile vor sta cu totul altfel. Diferenta intre un filtru OK si unul slab poate sta de multe ori in perechile LC alese. Rezultatele vor diferi foarte mult, chiar daca mamematic ne rezulta aceeasi frecventa de rezonanta." Pur academic, iata cam cum stau lucrurile... Am luat aseara un cond.electrolitic de 1uF/100V si l-am analizat cu impedantmetrul, in domeniul 0.5-110MHz. Am extras informatia de faza si de modul al impedantei, in functie de frecventa de test. Am gasit o rezonanta ( φ=0 grade) la f=1.69MHz, unde |Z|=2.2Ω . Mai departe, aplicand celebra formula a lui Thompson ( L=1/[(2π*fo)² * C] ), se obtine valoarea inductantei parazite a condensatorului, respectiv 8.87nH. ESR-ul condensatorului este chiar valoarea lui |Z| la rezonanta, adica 2.2Ω . Plecand de aici mai departe, am simulat 4 tipuri de circuite LC acordate, simple, atacate de un generator de curent. Fara alte complicatii. Totul se poate vedea in figura de aici: http://www.linuxhorizon.ro/test/simulari_diverse/filtre_yo4aup/ESR+ESL2.jpg Primele doua circuite reprezinta celule LC acordate pe 7.0MHz, cu L=11uH si C=47pF. Adica valori "standard", uzuale. Primul circuit e idealizat, dar in cel de-al doilea circuit, am calculat si adaugat rezistenta serie corespunzatoare bobinei, la f=7Mhz (aprox. 8ohmi). Se vede clar ca s-a largit banda de trecere. NOTA:Cum am calculat Rser? Pornind de la relatia ca, in cazul rezistentei serie, factorul de calitate Q=X/R . Din experienta sutelor de bobine construite, stiu clar ca in conditii de amator obtii greu Q-uri peste 60, asadar am ales Q=60. Cum reactanta inductiva Xl=ω*L=2*π*f*L, rezulta Xl (f=7MHz) = 483.805Ω . De aici, Rser= Xl/Q = 8Ω. Sa revenim la simulare. Urmatoarele doua circuite folosesc valori "teoretice". Pentru a avea o rezonanta la f=7MHz, in conditiile in care folosim un C=1uF, rezulta ca L trebuie sa aiba 496.87pF (formula lui Thompson). Al treilea circuit arata rezonanta la frecventa impusa, in conditiile utilizarii unor componente ideale. DAR ATENTIE! In "real life", asa cum spuneti dvs., lucrurile stau diferit. In sensul in care condensatorul are o inductanta parazita proprie, pe care am determinat-o mai sus. Anume... 8.8nH. 8.8nH = 8800pH !!! E clar ca lumina zilei ca introducand condensatorul, valoarea inductantei totale a circuitului se modifica fraudulos, iar daca veti astepta rezonanta in aceasta situatie... s-ar putea sa trecem in secolul urmator. Nu se poate rezona circuitul cu L=496pH, deoarece componentele parazite sunt prea mari! Dar asta nu e treaba simulatorului s-o spuna celui care il foloseste. Asta trebuie cunoscuta. Iata deci, din ce motive nu se folosesc perechi LC cu valori impinse la extrem. Inchei aici, mentionand clar pentru oricine doreste sa aiba mai multa incredere in calcule, masuratori si simulare: un simulator face ce-i spui. Ce-i bagi, aia scoate. Am un prieten bun care spune "GIGO" = Garbage IN --> Garbage OUT. Cu deosebita stima - Cezar Vener, YO3FHM
Postat de costin - YO3IFY la 2011-04-13 11:31:06 (ora Romaniei) Felicitari! Trebuie sa ne bucuram de faptul ca autorul dupa o prealabila documentare si o realizare practica migaloasa, in mai multe variante, transmite si propune indirect altor radioamatori "patima" experimentarii si realizarilor practice. Benefic este faptul ca mai sunt oameni pasionati, cu realizari proprii, care nu se limiteaza la achizitionarea de "aparatura" de firma. Cu stima, Costin.
Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2011-04-13 11:42:25 (ora Romaniei) Yo7luo si Cezar draga, nu va ambalati.7LUO, mai asculta si parerea altora, uneori rezolva problema.Nu totdeauna ce crezi este si adevarat.Vezi chestia cu rezistenta electrica a bobinelor.Ceva teorie cand discuti despre electronica , nu strica.Succes in Radio-Amatorism.
Postat de Emil - YO7LUO la 2011-04-13 16:34:36 (ora Romaniei) Intotdeauna am ascultat de cei mai priceputi si mai pregatiti ca mine, pus si simplu am expus si eu niste observatii practice. Cu toate astea, de data asta voi face o exceptie si nu voi folosi in banda de 40 m bobine de 30 nH si condensatori de 16nF. In fine, recunosc ca sint urechist si nu am nici un fel de pregatire in domeniu. Rog daca se poate moderatorul sa stearga posturile mele spre a nu deruta pe altii. Cu stima, Emil
Postat de 50Ω - (neradioamator) la 2011-04-13 17:23:55 (ora Romaniei) Hã hã. Treij' dã nanohenri in senviº cu ºaiºpe farazi exp minus nouã ... trage spre ºepte virgulã douãº'ºase megacicli, asa ca nici n-ar fi indicat sa utilizati combinatia asta, cã pormã ne-asculta inspectoratu' in afara benzii de scamatori! ªi de ce ziceti, dom' Emil, cum ca n-aveti pregatire in domeniu, c-am vazut nijte DDS-uri de la dvs. de-am ramas fãr' de adaptare in raza vizuala !
Postat de Emil - YO7LUO la 2011-04-13 18:16:06 (ora Romaniei) La dds-uri ca si la toate constructii recomandate de mine, nu am absolut nici un merit. Toate sint reproduse de pe diverse site-uri, deci meritul este in totalitate al autorilor. Oricum va rog sa nu mai polemizam, articolul contine multe lucruri foarte interesante si putin cunoscute de multa lume, in concluzie vina degenerarii imi apartine in totalitate, ar fi trebuit eu sa-mi vad de treaba!
Postat de 50Ω - (neradioamator) la 2011-04-14 09:25:16 (ora Romaniei) Polemicile isi au si ele rostul lor, atat timp cat pastram un simt al umorului care nu degenereaza in scandal. Ca sa fiu scurt, nu mi se pare ca aveti vreo vina, ptr. simplul fapt ca daca n-ati fi intervenit, cei care au postat mai sus probabil ca n-ar mai fi facut-o si ar fi fost pacat, ptr. ca iata cum apar raspunsuri la intrebari pe care putini indraznesc sa le puna, sau la care nici nu s-au gandit! Lasand la o parte varianta umoristica cu care ati incercat sa puneti capat "polemicii", vreau sa spun tare si raspicat ca nu sta in intentia mea de a acuza pe cineva. Dvs. sunteti radioamator, majoritatea celor care scriu aici sunt radioamatori, iar eu inca nu m-am ostenit sa-mi refac autorizatia, altfel tot din aceasi gasca fac parte. Problema care se pune sta, in opinia mea, cam asa. Nu are importanta ca cei care practicam hobby-ul asta o facem doar din simpla pasiune si amor al artei, sau unii dintre noi sunt si profesionisti intr-un domeniu conex al electronicii. Eu de exemplu, nu sunt. Unii dintre noi au dobandit cunostiinte mai avansate prin studiu. Ceea ce pe mine ma surprinde neplacut e faptul ca multe articole vin fara o baza teoretica si analitica serioasa. Si mai concret. Nu-l va acuza nimeni pe colegul YO4AUP sau pe dvs. pentru unele inadvertente aparute in materialele sau ideile postate, pentru ca nu are sens. Dar forme de polemica precum cele care au aparut la acest articol, sau la altele, mi se par foarte utile. Nu e nici o rusine sa ne recunoastem limitele, daca ni le cunoastem. E de retinut ca ceea ce facem, e pur hobby. Asta nu inseamna totusi ca suntem scutiti de a ne documenta putin inainte de a experimenta ceva care sa devina public, pentru ca daca montajul respectiv e insuficient documentat, experimentul ramane doar cu o valoare pur artistica. Exista principii in RF pe care putini dintre cei care experimenteaza in aceasta zona si le-au insusit corect, sau deloc. Aici vin si mai vreau sa punctez ceva. Doresc sa arat cu degetul spre profesionistii aflati printre randurile noastre, care nu apar pe firmament pentru a incerca sa indrepte erorile aparute in experimentele noastre, ale amatorilor. Pe de alta parte, am purtat multe discutii cu astfel de "oameni de meserie" (cercetatori, profesori, ingineri cu vechime, etc.) care si-au exprimat destul de clar punctul de vedere: - fie s-au straduit sa ia taurul de coarne (prin articole sau interventii la simpozioane, adunari, etc.), dar s-au lovit de atitudinea semidocta a unora care au crezut ca au un cuvant de spus, dar in realitate ceea ce vroiau sa spuna nu se putea justifica dpdv stiintific sau tehnic; ca urmare, oamenii bine-intentionati, si-au vazut de treaba, au parasit scena si ne-au lasat cu ochii in soare; - fie nu au timp, intrucat in ziua de astazi, capitalismul furibund care domina globul la ora actuala, ii impinge sa-si foloseasca cunostiintele pentru a scoate un ban gramada. In vest, cunostiintele sunt mina de aur si din acest motiv, rareori se deschide gura pentru a se posta in mod public chestiuni care duc cu adevarat la esenta problemelor. Ma refer aici la chestiunile profesionale "adevarate", nu la jucariile de gen FTB sau transceivere executate in regim de amator. Parerea mea sincera, fara a dori sa jignesc pe nimeni (mai ales dintre colegii radioamatori) ar fi ca ne-ar prinde foarte bine sa ii identificam pe profesionistii aflati printre randurile noastre, care ar fi dispusi sa isi rupa din timp si sa ne ofere exemple cu valoare reala dpdv didactic, tehnic sau stiintific. Acesti oameni ar trebui incurajati sa demonteze miturile prin care ne pierdem de cele mai multe ori in incercarile noastre experimentale si sa ne ajute sa realizam doua lucruri: - faptul ca in conditii de amatori, nu vom putea niciodata sa realizam ceva "mai bun decat fabrica"; asta pentru ca orice industrias, isi permite sa plateasca o echipa de cercetare care va scoate un produs realizat cu ajutorul unor tehnologii pe care noi nu ni le putem permite, decat daca am face noi insine parte dintr-un astfel de colectiv stiintific si daca am avea acces la niste resurse care sa ne permita o astfel de actiune; - sa ne putem duce la bun sfarsit, in mod corect, montajele si experimentele initiate, putand impartasi in jurul nostru o experienta reala celor care vin in contact cu acest hobby. Altfel, nu le va fi de nici un folos sa construiasca receptoare sincrodina si sa-si inchipuie ca daca vor tranti un NE602 cu un FTB in fata, se vor putea astepta la performante asemanatoare TS-430-ului de pe masa dvs. Sper ca cei care vor fi citit aceste randuri vor fi inteles ca nu din placerea de a polemiza le-am scris, ci pentru a spune unor lucruri pe nume si a incerca sa-i constientizez pe ceilalti colegi de faptul ca daca vor sa invete ceva, renuntarea la orgoliile personale nejustificate reprezinta unul dintre primii pasi care trebuie facuti in aceasta directie. 73 si s-auzim numai de bine! 50Ω
Postat de Florentin - YO9CHO (yo9cho) la 2011-04-15 10:43:06 (ora Romaniei) De aceasta data sunt alaturi de "50Ω" !A punctat perfect realitatea.73!
Postat de Mircea - YO4SI (yo4si) la 2011-04-17 20:52:51 (ora Romaniei) 50 de ohmi ! Aici e buba ! Intrare si iesire pe 50 de ohmi, fara priza pe bobina. Programele calculeaza prompt: L 0,06 sau 0,03 microH si C 8 sau 16 nanoF. Ce factor de calitate, ce largime de banda are un asemenea circuit LC paralel ? Formulele mi se pierd in negura timpului. Dar le "simt" si ma-nfior. De ce nu o fi ales Gelu "priza" pe condensator (divizor capacitiv) ? Salut pe 50 de ohmi (nu-mi iese omega), inspirat pseudonim ! Excelenta "joaca" lui YO4AUP. Felicitari !
Postat de Romi - YO8CAN la 2011-04-24 12:36:37 (ora Romaniei) Multumim lui YO4AUP pentru articol si pentru impartasirea rezultatelor muncii sale, dar...apreciez ca ar fi necesara realizarea si a unei a 2-a parti a acestui material. Astfel, daca in aceasta prima parte ne-a expus de fapt, tocmai cum nu este bine si nici eficient sa abordam proiectarea si punerea la punct in conditii "home made" a unui filtru trece banda de semnal mic (la cele care transfera “putere RF” mai mare, problemele se pun altfel), in urmatoarea parte, a 2-a, sa ne prezinte o abordare bine inspirata si eficienta a acestei probleme, atat la alegerea schemei filtrului, care are o importanta covarsitoare, dar si a unei metode de masurare si reglare care sa conduca la obtinerea unui filtru optimizat, pentru functia pe care urmeaza sa o realizeze. Un punct de pornire a partii a 2-a l-a sugerat chiar D-l Mircea, YO4SI (dar si altii care au postat inainte), evidentiind de fapt un punct slab al abordarii in prezentul articol : preluarea «mura in gura» a unor modele de filtre din niste programe de calculator, metoda de lucru care nu poate lua locul competentei sau experientei, alaturi de folosirea unui principiu si a unei scheme de masura care nu ofera ce este de fapt relevant, pentru un filtru de intrare al unui receptor : return loss-ul nu tine loc de masurarea atenuarii de insertie in banda de trecere, a riplului, a factorul de forma al filtrului etc., asa cum le «vede» etajul de intrare de dupa iesirea acestui filtru. Cei 3 parametri mentionati mai sus «inglobeaza» in rezultate si efectele returnloss-ului, reduse la portul de intrare al etajului ce urmeaza acest filtru, care pentru prelucrarea semnalelor mici, are o importanta secundara si opiniez ca nici nu este absolut necesar sa fie masurat in mod special la o astfel de aplicatie. In general, cand unui criteriu mai putin important i se da o importanta exagerata in anumite conditii, duce la concluzii eronate. Oricum aceasta faza a articolului a dat ocazia exprimarii printre altete si a unor opinii, care nu sunt nici corecte si nici utile activitatii radioamatoricesti: - nu putem face nimic mai bun ca «de fabrica», zis altfel, vrem performanta – nu avem decat sa facem rost de o suma de bani ca sa ne putem cumpara un produs industrial, altfel, ramanem limitati la niste chestii slabe pentru care nici nu merita sa ne preocupam: Home made= neperformanta. Fals. Orice produs industrial e de fapt un compromis intre o investitie (mai mult sau mai putin reusita) atat pentru proiectarea produsului, dar mai mult pentru punerea la punct a productiei de serie, care este si cea mai complicata si costisitoare, dar care nu se pune in cazul realizarii unui prototip, cum este cazul la «home made-uri». In regim homemade e mult mai usor, avand acces pe piata libera la gama de componenta la care in general are acces si producatorul industrial. Este in schimb nevoie de altceva : competenta, experienta care se pot dobandi mai greu, numai dupa multa munca si studiu. "Omul sfinteste locul", nu neaparat posesia unor aparate de masura, neaparat cat mai costisitoare. - solutiile la problemele noastre sa la asteptam, de la «profesionisti»…foarte bine dar …care ?? cei de la Yaesu ? Icom ? hi, hi…ca de la altii (din invatamant, reparatii PC ...hi ! de la noi din YO?) care nu se ocupa efectiv cu proiectele care ne preocupa , ne vor da niste raspunsuri «comode» ca, «oricum nu-l poti face ca de fabrica». Cu alte cuvinte : «la pomul laudat sa nu te duci cu sacul». Opiniez ca o a 2-a parte a articolului este necesara, nu in ultimul rand pentru a nu dezorienta pe cei mai tineri care ar incerca sa abordeze domeniul radiotehnicii aplicate, care numai cu acest articol ar ramane cam «in ceata». Luati ca repere, pentru partea a 2-a, bateria de filtre de la transceiverul PICASTAR de exemplu, sau cel de la transceiverul K2, mult mai simple, gata testate si «la obiect», ambele transceivere, primul 100% homemade, cel de-al doi-lea era si sub forma de kit, asamblabil acasã (HI?!) cu parametri superiori multor transceivere industriale, confirmate in diverse laboratoare sau review-uri . 73, YO8CAN
Postat de Jan - YO7DJF la 2011-04-30 10:34:26 (ora Romaniei) Haideti sa fim seriosi! Procentual, citi dintre radioamatori sunt de profesie electronisti? Si, dintre cei care au un indicativ, citi construiesc ceva? Poate ca cineva a studiat si citi dintre cei care pun minuta proprie pe ceva care lipeste niste componente sunt si teoreticieni... Cert este ca radioamatorismul devine o activitate tot mai complexa, de echipa sau de grup iar informatica si internetul au devenit de neinlocuit in aceasta activitate. Importanta este colaborarea iar acest material nu face nimic altceva decit sa abordeze intr-o maniera proprie, care s-a dorit cit mai explicita, unele aspecte teoretice legate de proiectarea filtrelor de banda. Personal cred ca este un lucru foarte bun atit articolul in sine cit si modul in care au fost abordate lucrurile. Daca ar fi fost altfel nu s-ar fi nascut atitea discuitii. Lucrurile lipsite de valoare sunt ignorate, din cite am observat. Mai ramine un singur lucru de facut: toti cei care au posibilitatea, cunostintele, bunavointa si timpul necesar sa isi detalieze metodele de calcul intr-un articol la fel de bine documentat astfel incit toti cei interesati sa poata alege metoda care li se pare cea mai potrivita pentru dotarea si cunostintele proprii. Altfel, eu si altii mai batrini decit mine vom ramine la acea metoda (excelenta de altfel prin simplitate si rezultate) prezentata de Cezar Verner pe site-ul sau. Sunt si eu de acord ca ar trebui o a doua parte a articolului si, in plus, as spune ca ca polemica se pare ca este constructiva in acest caz. Multa sanatate tuturor,spor la treaba si idei constructive! 73's
Postat de Vlad-Theodor - (neradioamator) la 2012-08-29 09:04:22 (ora Romaniei) Cum pot largi banda unei portabile chinezesti, incredibil de buna in audio si manevrabilitate dar mai "surda" decit alte portabile mai sensibile in receptie. Este vorba de Feidaxin FD-880, o gasiti in situl 409shop sa-i cititi detaliile tehnice. Nu-i prea merge nici squelch-ul, asa l-am primit la cumpararea din China, nu vad nici o modificare de la unu la noua, receptia este la fel de constanta. Vad ca va pricepeti si as accepta o eventuala modificare a cablajului. Sint din Bucuresti.
Postat de Vlad-Theodor - (neradioamator) la 2012-08-29 09:11:04 (ora Romaniei) Poate ma exprim gresit, nu doresc sa-i maresc aria de frecvente ci doar sensibilitatea in receptie. Probabil este doar o problema din squelch.

Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact