TEHNOLOGII SI RETELE DE COMUNICATII DE MARE CAPACITATE ÎN BENZILE ALOCATE SERVICILUI DE AMATOR DE 2,4 GHz SI 5,7GHz
Retele Multimedia de Mare Viteza (RMMV) partea 1-a
Cristian Colonati YO4UQ
Scurta introducere
O prezentare oficiala si detaliata a acestei tehnologii a fost facuta în premiera de catre autor cu ocazia Simpozionului National al Radioamatorilor - BRASOV 22-24 August 2003. Preocuparile profesionale legate de proiectarea, realizarea si functionarea unor retele de comunicatii performante în tehnologii digitale moderne in medii de transmisii radio, fibra optica sau fir, a facut posibila conexarea domeniilor de utilizare publica cu cele alocate serviciului de amator si în consecinta promovarea unor solutii, tehnologii si echipamente care sa îmbunatateasca performantele si sa ridice standardul preocuparilor radioamatorilor.
Într-un viitor nu prea îndepartat retelele de comunicatii de banda larga, de mare capacitate vor revolutiona lumea si preocuparile comunitatilor de radioamatori. Noile tehnologii nu vin sa înlocuiasca preocuparile clasice din radioamatorism ci adauga noi valente acestei activitati si posibilitati de experimentari, actiuni si aplicatii deosebite.
În recunostinta sa fata de contributia inestimabila adusa de radioamatori în dezvoltarea comunicatiilor, comunitatea mondiala a rezervat, pentru folosire exclusiva sau partajata, portiuni din spectrul de radio frecventa (aceasta resursa limitata pentru care se duc negocieri laborioase) care sa permita experimentarea si traficul liber între persoane.
Sa ne aducem aminte ca pe masura ce tehnologiile au evoluat si au devenit accesibile, cu sisteme de comunicatii din ce în ce mai evoluate, benzile cu frecvente ridicate de 50 MHz, 144 MHz si 432 MHz au devenit azi banale iar 1250 MHz a devenit clasica. Peste aceasta valoare a frecventei, în benzile alocate serviciului de amator de 2,4 MHz, 5,7 MHz si 10 MHz, mijloacele simple ale majoritatii radioamatorilor pentru a realiza constructii, masuratori si reglaje nu mai sunt suficiente. Aparatura de laborator devine inacesibila si deja se produce migratia în zona echipamentelor industriale.
La aceste frecvente, largimile de banda deosebit de generoase, de ordinul zecilor si sutelor de MHz, evolutia exploziva a comunicatiilor digitale, prelucrarea DSP, tehnologiile radio cu spectru împrastiat, sistemele de modulatie extrem de performante, miniaturizarea, scaderea dramatica a puterilor la sute sau chiar zeci de mW, folosirea eficienta a spectrului, s.a. pun la îndemâna utilizatorilor de toate categoriile, inclusiv a radioamatorilor, resurse de comunicatii extrem de performante.
În segmentele de banda alocate serviciului de amator, de la undele foarte lungi (130 kHz) si pâna la 250 GHz, fiecare îsi poate alege locul si modul de lucru preferat în marea diversitate oferita de un “hobby” care poate aduce un plus de competenta, relaxare si dece nu... multi, multi prieteni ale uneia dintre cele mai generoase comunitati - radioamatorii.
Daca acest nou segment va va interesa cu atât mai bine. Nu facem altceva decât sa va aducem la cunostinta un nou domeniu, o noua posibilitate de a explora cu ingeniozitate si pricepere universul “RADIO”.
Asa cum vom prezenta în continuare, resursele disponibile vor asigura o dezvoltare extrem de bogata de APLICATII! Dipolul Calculatoare & Software pe de o parte, împreuna cu sistemele de Comunicatii digitale de banda larga de cealalta parte, pot conduce la aplicatii extrem de interesante si utile comunitîtii de radioamatori. Nu vom aminti decât câteva: video legaturi, video supraveghere, comanda si operarea statiilor HF de mare putere de la distanta, chat-uri multimedia (video, audio si scris simultan), conexiune la Internet la tarife extrem de accesibile, clustere Dx, retele de urgenta locale, s,a. Nici aspectele pure de radio nu vor fi neglijate: antene directive cu mare cîstig, retranslatoare pasive, receptia prin reflexie, pot constitui preocupari perfect accesibile în acest domeniu.
Am încercat aceasta scurta introducere pentru a justifica o evolutie absolut naturala a cresterii performantelor comunicationale globale odata cu crestrea frcventei si a largimilor de banda alocate. Trecem din era analogica în era digitala!
1. Alocare.
1.1. Serviciul de amator are o alocare de banda (legal în Europa si în România) în frecventele de 2,4 GHz si 5,7 GHz dupa cum urmeaza:
2300 - 2400 MHz secundar, aplicatii de amator, standard de reglementare EN 301 783.
2400 - 2450 MHz principal, aplicatii de amator, standard de reglementare EN 301 783 si
5650 - 5830 MHz, de asemeni 5830 - 5850 MHz.
1.2. Pentru utilizari industriale, medicale si stiintifice, asa numitele benzi ISM - Industrial, Scientific and Medical Band - libere la utilizare sau alocare restrictiva, si fara taxare (vezi cuptoarele cu microunde, hi!) sunt alocate:
2400 - 2483,5 MHz - ISM si 5725 - 5875 MHz ISM
1.3. Note importante:
Exista suprapuneri între benzile alocate serviciului de amator si benzile ISM (fig. alaturata).
În ambele benzi ISM din 2,4 si 5,7 GHz (libere la utilizare si scutite de taxe) s-a dezvoltat o structura de echipamente de comunicatii extrem de performanta, cu sute de fabicanti.
Echipamentele de comunicatii pot fi utilizate de serviciul de amator în segmentul de frecvente alocat, pentru experimentari si dezvoltari de aplicatii.
Suprapunerea în banda de 2400 MHz este de 50 MHz între 2400 si 2450 MHz iar în banda de 5700 este între 5725 MHz si 5830MHz adica de 105 MHz.
Functionarea echipamentelor este reglementata de standardele IEEE 802.11, 802.11b, 802.11b+, 802.11a, 802.11g. pentru a fi compatibile între ele indiferent cine le fabrica. Fiecare din standarde specifica: tehnologia - DSSS, FHSS, OFDM, precum si vitezele de lucru, sistemele de modulatie, nivelurile de putere admise, largimile de banda, etc.
1.4. În România, MCTI - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (www.mcti.ro) reglementeaza la capitolul de legislatie în vigoare “Tabelul National al Atribuirii Benzilor de Frecvente” în concordanta si armonizat în totalitate cu reglementarile Europene si în subsidiar aloca în mod legal portiunile de banda care pot fi utilizate de catre serviciul de amator.
1.5. Primele concluzii foarte importante:
Benzile serviciului de amator de 2,4 si 5,7 GHz sunt legal alocate în Romania.
Exista portiuni de banda în care serviciul de amator se suprapune cu benzile ISM (free band)
Pentru benzile ISM este o adevarata explozie de comunicatii realizate cu cele mai avansate tehnologii de radiocomunicatii digitale si la debite impresionanante de la 1 Mbps la 108 Mbps. Preturile, pentru cele mai putin sofisticate din punct de vedere software, sunt rezonabile si accesibile.
PUTEM si TREBUIE sa folosim aceasta IMENSA oportunuitate pentru cresterea performantelor, modernizarea si diversificarea preocuparilor în acest minunat hobby care se numeste “radioamatorism”.
2. Ce si cum putem face?
2.1. La aceste capacitati de comunicatii, în retelele orasenesti, radioamatorii pot lucra cu aplicatii de transmisiuni de date, voce si video, separate sau simultane. Pentru început nu este nevoie sa inventam nimic, astfel de aplicatii deja exista sub forma unor programe free sau share. În spatele transceiverelor, de pâna la 100 mW pentru Tx si sensibilitati de -98 dB pentru Rx, stau întotdeauna calculatoare cu interfata de retea de tip placa NIC Ethernet sau port USB, sau chiar fara acestea în cazul în care transceiverul nu este separat ci este chiar o placa de calculator model PCI. În acest ultim caz este nevoie si de un driver software care adapteaza placa la bus-ul PC-ului. Punem placa în calculator, instalam driverul software si putem sa emitem în reteaua LAN - WAN al carui membru suntem, prin setarea corespunzatoare a parametrilor de Network din Control Panel > Settings.
Asa cum am mai spus, putem transmite date: fisiere text, imagini statice, programe, etc. dar putem lucra si “live” cu aplicatii de voce - VoIP - Voice over IP, asa cum sunt cele din EchoLink, e-QSO, etc. sau aplicatii de video-conferinta sau “chat” cum sunt cele din Windows: NetMeeting. Se pot transmite în interiorul retelei, între ham-partenerii LAN-ului, chiar filme digitale sau imagini luate de o video camera. Viteza în interiorul retelei este maxima si depinde numai de corelatia distanta - flux iar aplicatiile nu depind decât de software-ul care sta ca aplicatie pe calculatorul PC.
Una din cele mai importante aplicatii si care poate justifica pe deplin constructia unei astfel de retele este partajarea unui flux Internet (cumparat de la un ISP - Internet Service Provider local) si distributia catre întreaga retea a radioamatorilor dintr-o localitate. Din punct de vedere legal distributia trebuie sa se faca “non profit” acoperindu-se numai cheltuielile legate de fluxul Internet si alte costuri de energie, prin contributia tuturor radioamatorilor autorizati abonati ai retelei. În caz contrar se intra în regimul economic de impozite, taxe, autorizatii, etc. etc. care nu-s deloc placute.
În acest fel din ce în ce mai multi radioamatori pot avea acces, din propriul amplasament, la imensele resurse de informare tehnica si legate de activitatea radioamatorilor din lume.
2.2. Domeniul cu cea mai mare sansa de a fi abordat imediat este cel al benzii de 2,4 GHz. Nu ne vom ocupa în continuare decât de acesta banda unde experienta este deja foarte mare iar echipamentele sunt cele mai iftine. De aici nu vom ataca decât nivelul cel mai mic si cel mai simplu, cel al standardului 802.11b în tehnologia DSSS.
În banda comuna, a serviciului de amator si cea de ISM, adica între 2400 si 2450 MHz dispunem de 6 canale de largime 22 MHz (±11 MHz) cu frecventele centrale de:
| canal1 |
canal2 |
canal3 |
canal4 |
canal5 |
canal6 |
| 2412 MHz |
2417 MHz |
2422 MHz |
2427 MHz |
2432 MHz |
2437 MHz |
Numai canalele 1 si 6 sunt total disjuncte între ele restul au un grad de suprapunere. Pentru o retea este suficient un singur canal de largime 22 MHz. Fara nici un fel de interferente, în aceiasi suprafata (oras), pentru serviciul de amator pot functiona numai 2 canale, 1 si 6. Putem însa sa ne interferam cu un canal ISM deja utilizat. Nu este nici o nenorocire… comunicatiile merg în continuare, au mecanisme de corectie de erori, dar debitele se micsoreaza putin la ambii utilizatori ai canalului. Structura benzii ISM si pentru primele 6 canale din banda de amator este prezentata în figura alaturata.
3. Tehnologiile radio utilizate
Banda de 2,4 GHz este dominata de emisiunile radio cu spectru împrastiat - spread spectrum.
Sunt dominante trei tehnologii astfel:
DSSS - Direct Sequence Spread Spectrum, cu debite de 1; 2; 5,5; 11 Mbps functie de distanta dintre puncte si atenuarea canalului
FHSS - Frequency Hoping Spread Spectrum, cu debite de 1, 2 si 3 Mbps deasemeni functie de distanta si atenuare
OFDM - Ortogonal Frequecy Division Multiplex cu debite de la 2 la 12 Mbps
Deoarece tehnologia DSSS este cea mai raspândita si cea mai ieftina vom insista cu câteva date asupra ei:
Functioneaza la fel de bine în 2,4 si 5,7 GHz si exista chiar CIP-uri dual band. Sistemul are câte 14 canale ISM în ambele benzi, fiecare de largime 22 MHz
Standardul 802.11b atinge un maxim de debit de 11 Mbps iar 802.11b+, cu un sistem de modulatie perfectionat, atinge 22 Mbps
Puterile sunt limitate pentru Europa si se încadreaza de la cca 30 mW la 100 mW, cel mai des fiind fabricate echipamente de 17 dBm adica 50 mW pe o sarcina de 50 ohmi
Sensibilitatile tipice la receptie (difera totusi functie de producator) sunt:
(minus) - 82 dBm pentru un debit de 11 Mbps
(minus) - 87 dBm pentru un debit de 5,5 Mbps
(minus) - 91 dBm pentru un debit de 2 Mbps
(minus) - 94 dBm pentru un debit de 1 Mbps
Ca elemente pasive, antenele omnidirectionale au câstiguri între 2 si 10 dBi, iar antenele directionale se situeaza de regula între 12 si 24 dBi
Cablurile coaxiale de 50 ohmi sunt cu pierderi mici la 2400 MHz de 4 - 6 dB pentru 30 m (100 foot)
Formula de calcul pentru a determina atenuarea pe un anumit traseu, pentru a vedea daca ne încadram în limita sensibilitatii la receptie, se calculeaza cu formula:
At = Pe - Ac1 +Ga1 - Ad + Ga2 - Ac2 care trebuie sa fie mai mare decât sensibilitatea la receptie Rx2
Unde pe un exemplu concret avem:
Pe = 17 dBm (50mW) puterea la emisie
Ac1 = - 3 dB atenuarea lungimii de cablu coaxial la emisie
Ga1 = + 18 dBi câstigul antenei 1
Ad = - [105 + 21log(D)] este formula de calcul pentru atenuarea din traseul aerian, unde D este distanta dintre puncte; iar pentru o distanta de 3 km de exemplu se calculeaza un Ad = - 115 dB
Ga2 = + 2 dBi câstigul antenei 2, omnidirectionala din punctul de acces, asa cum vom vedea.
Ac2 = - 3 dB atenuarea cablului coaxial 2
rezulta: At = 17 - 3 + 18 -115 + 2 - 3 = - 84 dBm, valoare care se compara cu sensibilitate la receptie:
- 87 dBm < At = - 84 dBm < - 82 dBm si care ne asigura un debit între puncte de 5,5 Mbps.
ATENTIUNE! Tehnologia si fenomenele de propagare presupun vizibilitate directa între punctele de conexiune situatie în care se tine seama de obstacole dar si de curbura pamântului. Practic se ating distante de pâna la 10 km.
4. Structura retelei
O retea metropolitana (orasenesca) functionând în tehnologie DSSS în 2,4 GHz poate avea doua topologii:
o legatura punct la punct între doi parteneri, care însa nu prezinta decât un interes particular si de testare si prezinta de fapt un caz particular al structurii generale
o structura punct la multipunct, într-o configuratie stelara, având un numar mai mare de SU - Statii Utilizator si un AP - Punct de Acces functionând ca un distribuitor inteligent al pachetelor digitale ce vin de la SU-uri si legând practic utilizatorii între ei.
Aceasta este configuratia cea mai convenabila pentru comunitatile de radioamatori dintr-o localitate.
Punctele de acces (AP) si statiile utilizator (SU) sunt de fapt transceivere (RxTx) functionând conform protocolului standard specific IEEE 802.11b pentru transmisiuni digitale în 2,4 GHz.
AP-ul trebuie sa aiba vizibilitate directa cu toate SU-urile, deci trebuie instalat pe cea mai semnificativa înaltime din teritoriul aservit. Sunt prezentate doua configuratii tipice:
a. Când AP-ul functioneaza numai ca distribuitor de pachete între statiile din retea fara sa aiba atasat nici un utilizator cu PC (AP izolat).
b. Când AP-ul functioneaza în comun cu un utilizator, PC atasat, pe înaltimea semnificativa din teritoriu, ca de exemplu un radioamator care locuieste într-un bloc înalt si gazduieste si AP-ul.
5. Structura hardware pentru AP si SU
5.1. O configuratie hardware pentru un amplasament AP se compune din:
echipamentul AccessPoint + alimentarea de 220Vca/5Vcc, 2,4A
cablu coaxial adaptor între mufa transceiverului, de regula tip SMA la un conector tip N mama al coaxialului gros
cablu coaxial cu atenuari mici de 4 - 7dB/30m de tip H1000 sau MR-400; se recomanda lungimi mai mici de 15m
cablul coaxial se va mufa cu conectori tip N (mama sau tata) compatibil la îmbinare cu perechea sa de la transceiver sau de la antena
în mod optional (la AP se recomanda) un protector contra descarcarilor atmosferice (surge arrestor)
antena omnidirectionala cu câstig si conector de tip N, pereche cu cel de la coaxialul gros
Daca în spatele AP-ului se pune un calculator PC mai este nevoie de un cablu UTP cu doi conectori RJ45 care sa lege AP-ul de placa de retea (NIC - Network Interface Card) a PC-ului.
5.2. O configuratie hardware pentru un amplasament SU se compune din:
echipamentul SU poate fi achizitionat în 3 variante si anume:
V1 - placa PCI cu transceiverul de 2,4 GHz inclus si care se monteza direct în PC + driverul software
V2 - SU extern conectat la placa de retea a PC-ului, de tip Ethernet 10BaseT
V3 - SU extern conectat la portul USB al PC-ului atunci când acesta are acest port
Prima si a treia varianta se folosesc atunci când cu un cablu coaxial scurt (5-15m) se poate ajunge la antena directiva care are vizibilitate directa cu AP-ul. Varianta a 2-a se foloseste atunci când antena trebuie montata undeva sus pentru a se vedea cu AP-ul si legatura între calculator si SU se poate realiza cu cablu UTP de maxim 90m iar SU-ul se monteaza cât mai aproape de antena cu coaxial cât mai scurt. Schemele de asamblare se vad alaturat. Varianta 1 este cea mai ieftina si cea mai simpla. Protectorul (optional dar cu risc la un eventual traznet) se monteaza direct la conectorul de antena si în continuarea lui vine cablul coaxial.
6. Accesul la Internet
În afara tranzitului de aplicatii de date, voce sau video din interiorul retelei, între SU-uri, una din cele mai importante aplicatii este conexiunea la Internet. Pentru acesta conexiune sunt recomandate urmatoarele configuratii tipice:
6.1. Când legatura la Internet se face în amplasamentul unde se afla AP-ul
6.2. Când legatura la Internet se face din amplasamentul unuia dintre utilizatori. Aceasta configuratie este necesara atunci când în punctul înalt, cu vizibilitate directa, nu este nici un participant la retea si “poarta” de Internet cea mai convenabila se afla în ampasamentul unuia din participanti.
7. Investitia si costurile de exploatare
De la bun început semnalam faptul ca functie de producator - distribuitor si de “renumele” firmei producatoare valoarea echipamentelor poate fi mult diferita. De asemeni valoarea aceluiasi echipament la firmele de distributie din strainatate poate sa fie la jumatate fata de cea practicata în România. Bine înteles, daca sunt cele mai ieftine nu sunt si cele mai performante si perfectionate echipamente. În mod obisnuit echipamentele mai scumpe sunt mai complexe din punct de vedere software, având functiuni suplimentare cum ar fi cele de criptare, retele virtuale, etc., lucruri care nu sunt importante în prima etapa pentru activitatea de radioamator. Voi încerca sa recomand câteva din cele mai ieftine produse care sa satisfaca cu prisosinta debutul în activitatea în banda de 2,4 GHz.
Printre cei mai ieftini distribuitori de echipamente wireless accesibili în tara semnalam:
Ral Computers Bucuresti, www.ral.ro , tel: 021.322.48.30, sales@ral.ro (reprezinta firma ZyXEL)
Mondoplast, str.Gloriei 11, Timisoara, tel 0256.200.355 / Bucuresti sos. Alexandriei 197, tel 021.420.64.10 (firma Planet)
ROMSHOW (YO3CZW) Bucuresti, sos.Colentina 12, CP 34-78, tel 021.2555004 (firma AlliedTelesyn) office@romshow.ro
O structura de evaluare pentru echipamentele de la firma ZyXEL la care am avut preturile pentru echipamente si materiale si s-a putut sa face o apreciere cât mai aproape de realitate este prezentata strict orientativ în tabelul alaturat.
| Cod echipament |
Denumire - caracteristici |
Valoare $ |
| Statie Utilizator |
|
|
| ZyAIR-B300 |
Cartela PCI 11 Mbps, 802.11, conector reverse SMA |
75 |
| WOP-RF-REVSMA |
Cablu RF CFD200 pigtail, 50 ohmi, adaptor reverse SMA la conector N 50 cm |
9 |
| WL-H1000 |
Cablu RF H1000, super low loss, 1,2$/m x 10m |
12 |
| WL-JRM sau JRF |
Conector tip N, tata sau mama sau adaptor mama-mama 2 buc x 2,5$ |
5 |
| WL-AC18 |
Antena directionala 2,4GHz, 18dBi, cablu RG213 1m, conector N tata |
39 |
| |
Total |
140 |
| |
TVA 19% |
27 |
| OPTIONAL |
Total SU |
167 |
| WL-CA24 |
Antena directionala “California Amplifier” pro, câstig 26 dBi, conector N tata |
79 |
| WOP-CR23 |
Surge arrestor Diamond, protectie la fuger |
48 |
| AccesPoint |
|
|
| ZyAIR-B1000 |
AcessPoint 2,4 GHz, IEEE802.11b, interfata FastEthernet, conectori reverse SMA pentru antena externa de câstig ridicat |
129 |
| WOP-RF-REVSMA |
Cablu RF CFD200 pigtail, 50 ohmi, adaptor reverse SMA la conector N 50 cm |
9 |
| WL-H1000 |
Cablu RF H1000, super low loss, 1,2$/m x 10m |
12 |
| WL-JRM sau JRF |
Conector tip N, tata sau mama sau adaptor mama-mama 2 buc x 2,5$ |
5 |
| WL-6/8,5/12 |
Antena omnidirectionala cu câstig de 6dBi/8,5dBi/12dBi (95$, 140$, 155$) la alegere |
95 |
| WOP-CR23 |
Surge arrestor Diamond, protectie la fuger |
48 |
| |
Total |
298 |
| |
TVA 19% |
58 |
| |
Total AP |
356 |
| Conexiunea Intrenet |
|
|
| Cable modem |
De regula furnizat de catre ISP - Internet Service Provider |
54 |
| BroadBand Router |
Model Vigor2000, sau AT-AR220, - idem cu caracteristici permisive pentru VoIP |
102 |
*) Nota: Daca conexiunea se face la unul dintre participanti, la un SU, BroadBand Router-ul se înlocuieste direct cu un Wireless Router iar placa PCI sau echipamentul SU sunt înlocuite de acest router radio.
**) La Ral Computers a aparut echipamentul Entreprise04 cod GL2422AP-1T1 cu 4 moduri de lucru putând sa fie folosit universal: în mod AP, client de AP adica SU, bridge punct la punct adica sa lege 2 statii între ele, si bridge punct la multipunct adica sa transfere în mod transparent de la o retea cablata sau Internet catre reteaua wireless. Este putin mai scump decât o placa PCI (la 110$) dar merita pentru versatilitatea sa.
8. Comentarii si concluzii la partea 1-a
RMMV-urile - Retelele Mutimedia de Mare Viteza pentru comunicatii de date (intranet, Internet), voce si video în folosul comunitatii de radioamatori nu mai reprezinta o problema tehnica, ci numai una de cooperare locala si posibilitati financiare.
Una dintre cele mai mari realizari poate fi accesul la Internet, full-time, în regim non comercial, la costuri extrem de scazute pentru comunitatea locala de radioamatori.
În YO se produc de catre radioamatori, în mod aproape industrial, antene de mare câstig (~18dBi) pentru banda de 2,4 GHz. O astfel de antena a fost prezentata la Brasov, la Simpo 2003, de catre YO5QCT si YO5OZC din Bistrita. Daca asi fi fost arbitru la concursul de creatie le-asi fi dat un premiu!
Din punct de vedere principial, al filozofiei comunicatiilor digitale, sistemul DSSS este similar celui de Packet Radio. Tot pachete, tot adrese, tot protocoale, tot ACK-uri si corectii de erori. Nimic nou sub soare! hi! Diferenta consta în largimea de banda, sistemele de modulatie performante ale canalului radio si al debitului mare care permite comunicatiile multimedia. Puterile sunt infime 50mW (17dBm) la 100mW (20dBm) alimentarile putând fi facute fara probleme de consum.
Se poate începe cu o legatura mai simpla punct la punct.
Cu cât esti mai aproape de AP antena directiva poate fi cu un câstig mai mic deci mai ieftina.
Este recomandabil sa se ceara asistenta tehnica a firmei furnizoare, cel putin la prima punere în functiune. Se poate face o punere în functiune la sol, pe distante scurte si abia dupa ce totul a fost verificat si merge AP-ul si SU-urile vor fi ridiacte la înaltime.
Daca se va considera util si oportun se va continua expunerea cu principalele elemente software, de configurare, a unei astfel de retele IP. Din acest punct de vedere, asistenta unui tânar informatician din zona dvs de interes, care a instalat macar o retea în viata lui va fi binevenita, problemele ne fiind de mare complexitate.
Personal lucrez de 1 an de zile pe o conexiune wireless de acces la Internet, în tehnologie FHSS, cu un bridge la ISP, un AP catarat pe un bloc în centrul orasului (la 1,5 km) si SU-ul în amplasamentul propriu (la 1 km) de unde cobor cu un cablu UTP pâna la placa NIC Ethernet din calculatorul PC. Totul a mers fara nici un fel de probleme din toate punctele de vedere.
Cu rabdare si sacrificii (timp si bani) o astfel de realizare este posibila pentru comunitatile de radioamatori YO.
Pentru informatii suplimentare, comentarii si analize, autorul acestor rânduri va sta la dispozitie la e-mail colonati@ssibr.ro sau la adresa din YO CallBook.
- Cristian Colonati YO4UQ
-
Articol aparut la
24-1-2004
29587
Inapoi la inceputul articolului
|
