Din aceste motive:

1. Condensatoarele de decuplare RF din grile si filamente trebuie sa aibe tensiunea de lucru mai mare de 1200V.
2. Transformatorul de filament are secundarul la o tensiune de -1200V fata de masa, deci izolatia dintre infasurari trebuie facuta sa reziste la aceasta tensiune.
3. Socul RF din circuitul de filament se afla la o tensiune de -1200V fata de sasiu.
4. Infasurarea de excitatie a transformatorului de cuplaj din catod [care este bobinata strins impreuna cu secundarul, si care este la o tensiune de -1200V fata de masa], trebuie sa fie astfel izolata incit sa fie exclusa aparitia tensiunii de -1200V pe mufa de antena a transceiverului.
5. Regulatorul tensiunii de negativare, la care se umbla din cind in cind pentru reglarea curentului de repaus al lampii, se afla si el la -1200V fata de masa si de aceea trebuie protejat accesul la piesele aflate sub tensiune.

Acest mod de alimentare al amplificatorului face inutil TRANSFORMATORUL de INALTA TENSIUNE !!! Se face economie de spatiu si liniarul devine "portabil" [mai usor cu 20 kg ! hi] Pretul care trebuie platit insa este riscul de electrocutare la inalta tensiune care apare pe aproape toate piesele componente ale amplificatorului si implicit costul masurilor de protectie ce trebuiesc luate. Economia realizata prin renuntarea la transformatorul de inalta tensiune este insa si ea substantiala asa ca merita gindit bine asupra adoptarii acestui mod de alimentare a tubului de putere din P.A. Numarul condensatoarelor electrolitice necesare in montaj este mare [ 28 in montajul de fata comparativ cu numai 8 in varianta cu transformator] si costul lor diminueaza economia facuta prin renuntarea la transformator. Dar si fara transformator suna BINE !!!

Masuratorile efectuate pe schema 5 [2C-C-C-C ] au aratat capabilitatea unui redresor cu doua multiplicatoare in serie, sa furnizeze 0,7A la 2,0kV in regim key-down si chiar 1,25A la 1,75 kV in acelasi regim. Valorile masurate atunci pe un singur multiplicator la diferite sarcini sint redate in tabelul urmator:

Schema 5 din articolul despre multiplicatoarele de tensiune:

Fig. 02.1 Masurarea multiplicatorului [ reluare ]

Deoarece masuratorile au aratat ca un redresor echipat cu un multi plus si un multi minus inseriate poate livra peste 2kW in regim key - down, am decis ca pentru un tort de ciocolata " home made " merita sa merg mai departe si fac acest redresor in conditiile impuse de utilizarea lui intr-o statie de radioemisie adevarata.

Inainte de toate am definitivat schema. Redresorul, date fiind dimensiunile si greutatea lui, devine un aparat "portabil", asa ca trebuie sa satisfaca o gama cit mai diversa de pretentii:

1. Tensiune furnizata: 2000V
2. Curent in regim continuu: min. 1A
3. Posibilitatea alimentarii a unui tub sau a doua tuburi.
4. Masurarea tensiunii si a curentilor debitati astfel:

5. Transformatorul pentru filamentele tuburilor si blocurile pentru reglarea tensiunilor de negativare nu fac obiectul proiectului si nu vor fi incluse in cutia redresorului.

Fig. 02.2 Schema electrica a redresorului.

Fig. 02.3 Montajul blocurilor de masura curenti si tensiune

La executia redresorului am inlocuit cite doua diode cu cite o punte redresoare la care am legat cele doua brate in paralel prin legarea impreuna a contactelor de intrarile de curent alternativ in punte. Am folosit punti KBPC50A10M pentru ca nu am avut la dispozitie diode corespunzatoare. Cine are diode si vrea sa le foloseasca, poate sa le monteze fara a face vreo modificare in desenul cablajului imprimat, facind conectarea diodelor in montaj ca in schema electrica a redresorului.

Tema de proiectare este gata, partea experimentala este terminata, schema electrica este definitivata. Urmeaza partea cea mai grea a electronicii: tinichigeria.

Aici recunosc ca am trisat putin. Am folosit o cutie recuperata in totalitate de la un antic frecventmetru de fabricatie I.E.M.I. model E0204 care are dimensiunile de gabarit egale cu 308x108x415 mm. Dat fiind ca dimensiunile cutiei sint foarte apropiate de conditiile din pariu, aceasta abatere a fost acceptata. [hi!] Am demontat cutia si dupa o spalare sanatoasa a fost nevoie numai de refacerea panourilor frontal si posterior. Panourile le-am executat din tabla de aluminiu de 2mm grosime. In final am realizat panoul frontal in doua variante: retro si modern

Panoul "Retro" este echipat cu doua sigurante, intrerupatorul bipolar de retea, un bec cu neon 95SG9 in montura originala, [ tensiunea de lucru de 95V curent nominal 3mA. Fig. 07.2 Fisa de catalog 95SG9 ], inseriat cu o rezistenta de 180 kΩ, pentru control si doua instrumente antice, [Made in CCCP, unul de 50 ?A si unul de 1 mA] pentru indicarea tensiunii si a curentului furnizat de redresor. Voltmetrul are capatul de scala la 3 kV si ampermetrul la 2 A. Scalele le-am desenat cu programul "Meter Basic" care este varianta simpla a programului de desenare a scalelor de aparate de masura. Varianta simpla inseamna o singura scala pentru un istrument si etalonarea numai cu variatie liniara. Programul se poate descarca gratuit de aici: http://www.tonnesoftware.com/meter2.html

"Panoul xxi" este echipat cu o singura siguranta, un intrerupator bipolar si 7 bargrafuri cu 20 segmente care afiseaza urmatoarele:

Amanunte despre bargraful cu LM3914 se gasesc in revista Radiocomunicatii si Radioamatorism, editata de F.R.R., Numarul 8 din 2010, in articolul intitulat "Volt sau Amper - metru cu LM3914" scris de Nora, YO4AYL.

Dupa ce a fost terminata restaurarea cutiei am trecut la "Electronica".

Cabajele de circuit imprimat sint executate intr-o versiune completa, permitind dezvoltarea redresorului atit in varianta retro cit si in cea moderna. De asemenea, fara a fi desenat in schema electrica a redresorului [schema este clasica ], pe placa de circuit imprimat este prevazut si pregatit pentru instalare un circuit de limitare a curentului la pornire, alcatuit dintr-un releu RI - 13 cu bobina de curent alternativ si tensiune de actionare de 220V.c.a. si din doua rezistente de 10 Ω / 16W in portelan, legate in serie, care atunci cind releul anclanseaza, sint scurtcircuitate si tensiunea de retea se aplica direct multiplicatoarelor de tensiune. Conexiunile de la soclul releului sint aduse "aerian" in timp ce rezistentele au terminalele lipite in placa de circuit imprimat. Rezistentele sint amplasate in mijlocul placii de circuit, intre multiplicatoarele de tensiune si sint fixate de placa cu polietilena topita. Toate cele trei contacte ale releului sint folosite prin legarea lor in paralel. Fiecare contact este conectat la placa prin fir separat.[contactele 1, 6 si 11 si contactele 3, 7 si 9 ale releului] Bobina releului se conecteaza in circuit pe placa prin intermediul unui conector cu 3 pini din care sint folositi numai doi, cei din margine, pinul din mijloc fiind eliminat din conector. Acest conector este amplasat linga rezistentele de 10 Ω / 16W in jumatatea multi plus a placii. Cu rezistenta de limitare a curentului de pornire a redresorului de 20Ω / 32W am incercat si pornirea redresorului in sarcina. Am reusit pornirea direct in sarcina numai pe o sarcina relativ mica [sub 350 W]. Pentru sarcini mai mari, tensiunea pe bobina de anclansare a releului nu mai ajunge la pragul de anclansare si rezistentele de protectie nu se mai scurtcircuiteaza, ele se supraincalzesc, topesc polietilena cu care sint lipite de placa si in cca 10 secunde se ard. Asadar porniti redresorul numai in gol.

Placile de circuit imprimat desenate, sint pentru cite un multiplicator de tensiune, si au dimensiunile de 140 x 265 mm. Desenele se pot tipari cu aceste dimensiuni [de exemplu in Irfanview] si se obtine o imagine scara 1:1. Pentru a beneficia de sistemul de prindere existent in cutia originala eu am ales sa fac o singura placa de circuit pentru ambele multiplicatoare cu dimensiunile de 280 x 265 mm, , si asa am facut multa economie de manopera inalt calificata. [Tinichigeria....].

Fig. 03.1 Multi plus - Fata plantata

Fig. 03.2 Multi plus - Fata cablata

Fig. 03.3 Multi plus - Cablaj imprimat

Fig. 03.4 Multi plus - Suprapunere Cablaj - Piese - Gauri

Fig. 04.1 Multi minus - Fata plantata

Fig. 04.2 Multi minus - Fata cablata

Fig. 04.3 Multi minus - Cablaj iomprimat

Fig. 03.4 Multi minus - Suprapunere Cablaj - Piese - Gauri

Deoarece curentii prin multiplicator sint mari, am considerat oportun sa dublez traseele de folie de cupru de cablaj cu un din fir cunductor, Cu, de 2 mm diametru. Treaba este migaloasa si cere rabdare si un letcon mai mare pentru o lipire rapida [300W].

Rezistentele pentru egalizarea tensiunii pe condensatoarele electrolitice au 120 kΩ / 5W.

Voltmetrul pentru indicarea valorii tensiunii anodice [scala gradata de la 0 la 3 kV] este un microampermetru de 50 ?A cap de scala si este transformat in voltmetru - 8.25V la cap de scala - prin inserierea cu o rezistenta 165 kΩ. Pentru voltmetru, am divizat tensiunea de 300 V de pe un condensator electrolitic [grupul de condensatoare dintre 0 V si +300V] cu cca 50, [120k serie cu2.7k]. obtinind 6,6 V daca tensiunea redresata [in gol] este de 2400V.

Masurarea tensiunii pe un electrolitic si asimilarea ei cu tensiunea la borne nu este o solutie corecta din punctul de vedere al tehnicii masuratorilor. Este chiar o greseala grava ... dar mi-am asumat riscul de a citi o valoare diferita de tensiunea la bornele redresorului plimbind prin cutie si aducind la panou numai 300V in loc de 3000 !!!

Ampermetrul pentru indicarea curentului anodic [scala gradata de la 0 la 2A] este un miliampermetru de 1mA cap de scala si este transformat in voltmetru care masoara tensiunea la bornele unei rezistentei de 2,7 Ω / 5W. La un curent de 2A, tensiunea la bornele acestui sunt este de 5,4V. Rezistenta totala a instrumentului ca voltmetru, cu valoarea de 5,4 kΩ, se obtine prin inserierea rezistentei interne de 275 Ω cu o rezistenta exterioara de 5,1 kΩ.

Pe placa am montat si conectoare cu trei pini pe care i-am folosit la conectarea aparatelor de masura [pinii de la capetele conectorului] si a firului de conexiune care duce la amplificator [pinul din mijloc] Redresorul, asa cum este el realizat, este pregatit sa preia si "Panoul Frontal xxi" echipat cu voltmetru si ampermetre cu afisaj digital sub forma bargraphurilor cu 20 de segmente, reglajele de cap de scala urmind a fi facute din potentiometrul de calibrare prevazut special pentru acest scop in schema acestor instrumente. Cablajul, asa cum este el desenat si echipat, este gata pentru orice varianta de panou frontal.

Deorece imaginile sint mai sugestive decit o descriere in proza, in final se prezinta citeva fotografii ale redresorului realizat, fotografii facute pe masura ce redresorul a prins contur. Inscriptionarea este facuta cu etichete scrise pe hirtie autoadeziva. [Click aici pentru Fig. 07.1 Etichete. Latimea desenului este 210 mm].

Acum am facut o boacana. Dupa ce am cautat in cutiile cu maimute [pentru masurare], alta rezistenta care sa aibe cu 2,75 kΩ mai putin decit rezistenta serie montata pentru voltmetrul din panou, si dupa ce am facut inlocuirea, am pus din nou sub tensiune redresorul ca sa compar afisajul digital a instrumentului de control cu indicatia celui analogic, numai ca n-a trecut nici un inger pazitor pe linga mine in acel moment asa ca in clipa in care am aplicat 1200 V pe bornele instrumentului digital acesta era pe scala 200 kΩ. Urmarea.... Alt instrument ....cu factura pe care ministrul meu de finante a scris: se deconteaza din F.N.N. Prostia se plateste !!! [ daca nu stiti, F.N.N. = fonduri nestiute de nevasta ] Incidentul fiind transat astfel, am trecut mai departe.

Asamblarea cutiei si testul final:

Fig. 06.1 Panoul Retro

Fig. 06.2 Cutia vazuta de sus

Fig. 06.3 Cutia vazuta de jos

Fig. 06.4 Cutia vazuta din stinga

Fig. 06.5 Cutia vazuta din dreapta

Fig. 06.6 Panoul din spate

Fig. 06.7 Testul de receptie

Si cind a fost sa dau redresorul pe tortul de ciocolata 'home made' a venit observatia de care ma temeam totusi cel mai mult: "tu ai fost contemporan cu locomotiva cu abur si ai ramas la moda retro, dar cine este nascut in era noastra si vrea un panou frontal modern ce face?" asa ca mai urmeaza si partea a treia pe care am intitulat-o "Panoul xxi" si abia dupa aceea o sa vina si tortul.

Fig. 06.8 Tortul de ciocolata

Victoria Olaru (Nora), YO4AYL si Gheorghe Andrei Radulescu, YO4AUP  

Articol aparut la 18-7-2010

35063