Steve Yates AA5TB

Traducere: Valerică Costin, YO7AYH
Articolul original se găseşte la http://www.aa5tb.com/coupler2.html

Numărul de spire din primar = 3 ; diametrul sârmei = 0.51 mm; CuEm.
Numărul de spire din secundar = 28 ; diametrul sârmei = 0.51 mm; CuEm.
Torul folosit = T-50-2 (tor din pulbere de fier, de la Amidon, pentru fercvenţe de la 2 MHz la 30 MHz şi pentru puteri mai mici de 25 waţi).

În urmă cu câţiva ani am construit un mic transiver pentru 40 m, pe care l-am denumit Rock-Mite. Pentru că îmi place mult să folosesc antene în jumătate de lungime de undă, alimentate la un capăt (End-Fed Halfwave), am construit un mic cuplor pe care să-l folosesc cu transiverul Rock-Mite. Cuplorul converteşte impedanţa ridicată de la capătul antenei în jumătate de lungime de undă, alimentată la un capăt, la impedanţa joasă a cablului coaxial, 50 ohmi. Dearece cuplorul a fost destinat pentru lucrul în câmp, am vrut să renunţ la cablul coaxial şi să conectez cuplorul direct la ieşirea din transiver. În sfârşit am construit un mic cuplor convenabil care transformă cu uşurinţă impedanţa ridicată de la capătul antenei la impedanţa de 50 ohmi . Cuplorul lucrează în toate benzile de 40 m la 17 m (inclusiv) folosind un singur reglaj. El este montat direct pe conectorul (borna) de ieşire din transceiver.

După cum puteţi vedea din fotografia de mai sus am utilizat o carcasă veche Pomona pe care am avut-o la îndemână. Cutia originală Pomona a avut un jack (conector) BNC la unul dintre capete şi un ştecăr BNC la celălalt capăt. Pentru aplicaţia mea am îndepărtat jackul BNC şi am instalat un conector care să se cupleze cu conectorul de ieşire al transiverului. Cuplorul este instalat direct pe transiver. Antena în jumătate de lungime de undă se conectează la borna de antenă a cuplorului (banană pentru ştecăr).

Circuitul utilizează un condensator variabil "polyvaricons" cu capacitatea cuprinsă între 20 şi 160 pF, un miez magnetic toroidal T-50-2, cu 3 spire în primar, din cupru emailat cu diametru 0.51 mm şi cu 28 spire în secundar şi cu sârmă ca în primar, aşa cum se vede în fotografia de mai jos. Cuplorul transformă impedanţele de la 50 ohmi la 4356 ohmi. Am încercat să obţin un raport al numărului de spire de 10:1, dar a fost nevoie să optimizez numărul de spire din secundar astfel încât circuitul LC să ajungă la rezonanţă pentru o poziţie mai centrală a domeniului de capacitate al condensatorului variabil. Este dificil să bobinezi 2.8 spire în primar.

Utilizând metoda mea favorită de reglaj (adjustment method) am marcat pe scala gradată punctele în care trebuie să apară adaptarea rezistivă în fiecare bandă.

Dacă atunci când cuplorul este conectat la antenă, nu se obţine valoarea cea mai scăzută a SWR-ului (vârf de zgomot pe recepţie) la punctul predeterminat de pe scală, atunci antena este fie prea scurtă, fie prea lungă. Un SWR scăzut încă poate fi atins, dar probabil că va apare curentul de mod comun (RF pe aparatură, pe operator, etc.) şi orice obiect care va fi atins va conduce la schimbarea valorii SWR-ului. Dacă lucrurile sunt corect aranjate (properly adjusted), atunci nu va apare curentul de mod comun. Dacă sunteţi supărat din cauza curentului de mod comun, atunci ataşaţi "contragreutatea" favorită la cuplor, dar experienţa mea îmi spune că dacă cuplorul şi antena sunt corect reglate nu este necesară nici-o "contragreutate", pentru că partea de întoarcere a acestui cuplor (punctul la care ar trebui conectată contragreutatea, opus punctului în care este conectată antena) este conectată la aparatură şi la accesorii (în schemă de principiu este conectată la masă). Dacă antena este rezonantă, atunci curentul care circulă prin "contragreutate" este foarte mic, în afară de cazul în care "contragreutatea" are lungimea egală cu o jumătate lungime de undă.

Referitor la pierderi, am conectat două cuploare similare cap la cap pe banda de 20 m şi am măsurat o pierdere de 0.97 dB. Această înseamnă că pe fiecare cuplor pierderea este de până la 0.5 dB. Prezint mai jos cum am făcut măsurătorile: Prima dată am conectat capătul de impedanţă ridicată al cuplorului descris pe această pagină cu capătul de impedanţă ridicată ale cuplorului meu pentru 20 m (20m coupler). Am măsurat 5 W puterea emiţătorului pe frecvenţa 14.050 MHz fără cuploare, aşa cum este arătat în fotografia de mai jos (sau aici), utilizând powermetrul meu combinat cu o rezistenţă de sarcină (power meter and dummy load).

În continuare am introdus cele două cuploare în serie, aşa cum se arată în fotografia de mai jos (sau aici) şi am măsurat din nou puterea. De data aceasta am găsit 4 W.

Rezultă un total de 0.97 dB. Admit că instrumentele mele nu sunt verificate metrologic, dar am încredere în datele obţinute prin comparaţii pe care le-am făcut în trecut cu instrumente de precizie ridicată.

Steve Yates AA5TB

Articol aparut la 29-5-2009

11565