 |
|
|
Configurarea programului CW Skimmer impreuna cu PowerSDR si N1MM
Iata inca un articol despre CW Skimmer. Voi incerca o abordare mai in profunzime a acestui program, a modului de configurare, a plusurilor si minusurilor programului. Si de ce nu, voi incerca sa demontez cateva mituri. Skimmer-ul nu este un program nou, insa incepand din primavara lui 2008, Alex Shovkoplyas a adus imbunatatiri majore acestui program. Programul in sine incorporeaza un numar de idei de exceptie si dupa cum spune autorul, este rezultatul a 8 ani de munca. Calitatea deosebita a programului consta in capacitatea de a procesa simultan sute de semnale telegrafice. Are potentialul de a fi un instrument de lucru util atat in concursuri, cat si la DX.
Imaginile de mai jos prezinta doua din ferestrele principale ale programului
Afisajul stil "cascada" orizontala permite evaluarea simultana in domeniul timp si frecventa a semnalelor telegrafice. Indicativele capturate si validate de catre program sunt trimise unei liste ce poate fi afisata intr-o fereastra separata. Sunt afisate indicativul, frecventa si timpul postarii. Lista permite sortarea usoara a statiilor dupa unul din cele trei criterii mentionate. Cu un simplu clic de mouse pe un indicativ aflat pe lista de indicative decodate, se produce acordul instantaneu pe acea frecventa.
Programul poate transmite simultan indicativele capturate si catre un program de logare gen N1MM, ce le poate afisa in fereastra DX Cluster/Telnet proprie. Pentru a nu supraincarca (mai ales in cazul unui concurs) lista Cluster, se poate recurge la filtrarea spoturilor trimise de catre Skimmer, afisind exclusiv statiile care chema CQ. Alimentarea DX Cluster-ului se face printr-o bucla locala, asa incat informatia ramane exclusiv pe calculatorul propriu.
Odata indicativele afisate pe Cluster-ul programul de logare, se poate lucra cu aceste spoturi exact in acelasi mod ca si cu spoturile primite de la un DX Cluster. Din punct de vedere tehnic, nu exista nici o diferenta intre lucrul cu un DX Cluster sau cu CW Skimmer. Diferenta apare din volumul mult mai mare de informatii primite intr-un timp foarte scurt.
Trebuie facuta o diferenta clara intre banda de frecventa vazuta si cea afisata de Skimmer (atunci cand se lucreaza cu recepotoare de banda larga). Banda de frecventa afisata pe display-ul Skimmer-ului este dependenta de rezolutia monitorului folosit. Pentru o rezolutie de 1024x768 pixeli, banda vazuta pe ecran este de cca. 8KHz. Skimmerul vede insa, o banda de frecventa mult mai extinsa, lucru usor verificabil din frecventa spoturilor postate, care se afla cu mult in afara benzii vazute pe ecran. Probabil autorul programului a avut de ales intre a afisa o banda de freventa mai mare si a pastra la dimensiuni rezonabile marimea caracterelor cu care sunt afisate statiile decodate. Daca se schimba rezolutia monitorului la 1280x1024, atunci banda de frecventa afisata trece de 10KHz.
In cazul cand dispunem de o cartela video performanta si un monitor ce poate fi rotit cu 90 de grade in plan vertical, se poate folosi monitorul in mod "Portrait" si nu "Lanscape", pentru a creste banda de frecventa vazuta pe ecran.
Evident aceasta implica folosirea a doua monitoare, din care unul dedicat exclusiv pentru Skimmer si unul separat pentru programul de logare, Cluster, Gray Line, etc. Folosirea de monitoare multiple nu mai este de mult o noutate in radioamatorismul de performanta, data fiind multitudinea programelor ce trebuie controlate simultan.
Banda de frecventa vazuta de Skimmer depinde in mod evident de largimea de banda ce ii este furnizata. Daca Skimmerul este folosit cu un transceiver clasic, largimea de banda vazuta este data de largimea filtrului din IF folosit. Daca se folosesc filtre SSB tipice, atunci banda vazuta este de 2-3KHz. Un numar redus de transceivere, cum este Orion II, permit deschiderea benzii de FI pina la 8KHz. Daca Skimmerul este folosit cu un receptor de banda larga din clasa SDR, acesta poate furniza in mod uzual o banda de 96KHz sau 192KHz. Nu intrega banda furnizata Skimmerului este insa folosita din motive pe care nu le-am elucidat inca.
De mentionat ca si in situatia folosirii Skimmer-ului cu un receptor de banda ingusta, operatorul poate beneficia de o serie de avantaje, fie doar si prin faptul ca spoturile afisate pe lista Skimmer-ului sunt mentinute pentru 10 minute. Daca operatorul schimba periodic frecventa de receptie, lista cu spoturi va contine statii de pe intregul spectru de frevcenta baleiat (in masura in care s-a asteptat suficient pentru ca decodoarele sa-si indeplineasca functia).
O serie de transceivere clasice cum ar fi FT1000D, TS 870 si altele permit preluarea buferata in exterior a semnalelor FI, inainte de filtrele de mare selectivitate. Un mare numar de radioamatori folosesc echipamente SDR simple (gen SoftRock) pentru a prelucra acest semnal in exterior cu ajutorul unei software gen PowerSDR, WinRad sau altele. Aceasta metoda permite accesul la o banda de frecventa limitata doar de primul filtru (Roofing Filter) care este de 15-20KHz (evident daca nu se foloseste un filtru de banda ingusta si aici…). Nu numai ca in acest fel radioamatorii cu echipamente clasice au acces la un panadapter (Bandscope) performant, dar pot furniza in exterior un semnal I/Q ce poate fi folosit de Skimmer, ce isi dovedeste eficienta cu adevarat, doar atunci cand are acces la o banda larga de frecventa. Am omis sa mentionez un alt beneficiu important, accesul la un DSP mult mai performant decat cel disponibil in tranceiverele clasice. Evident este un surogat, insa e unul care poate imbunatati substantial performantele si eficacitatea operatorului.
Semnalele I/Q furnizate Skimmer-ului sunt recalibrate in mod automat de catre program atat in faza cat si amplitudine. La o functionare corecta ecranul I/Q trebuie sa arate ca in imagine. Calibrarea se face in mod dinamic, cu semnalele puternice aflate in banda (pentru eliminarea imaginii), similar cu modul de calibrare folosit in Rocky. Calibrarea I/Q nu este functionala in situatia furnizarii unui semnal monofonic de la iesirea unui receptor clasic.
Functie de sursa de semnal, programul poate accepta semnale esantionate cu 48, 96 sau 192KHz. Aceasta inseamna teoretic, ca poate procesa semnalele aflate intr-o banda de pana la 192KHz latime. Practic, aceste numere sunt mai mici. Performantele Skimmer-ului depind in mod esential atit de calitatea sursei de semnal, cit si de cea a placii de sunet. Odata semnalul capturat cu placa de sunet, Skimmer-ul foloseste tehnicile devenite de acum clasice in SDR. Semnalul este intai conditionat: AGC, Noise Blanker, filtre. Spectrul de frecventa receptionat este impartit intr-un numar mare de ferestre (binuri). Noutatea programului consta in capacitatea de a aloca fiecarui bin un decodor individual. Decodoarele intra automat in functiune de indata ce un semnal este sesizat in acel bin. In principiu, pot fi decodate pana la 1500 de semnale simultan, insa trebuie spus ca resursele cerute de la un calculator ce proceseaza toate aceste semnale sunt cat se poate de semnificative. Puterea de calcul necesara este evident proportionala cu numarul de semnale decodate simultan. Programul permite limitarea numarului maxim de decodoare, daca puterea de procesare devine prea limitata.
Decodarea semnalelor telegrafice a fost dintotdeauna o operatie dificila, prin insasi natura asincrona a acestora. Erorile de decodare pe care le produc diverse programe de decodare CW, sunt notorii. Alex Shovkoplyas a implementat un decodor bazat pe metodele statisticii Baeysiane. Evident nici acest decodor nu este infailibil! Alegerea acestui decodor a fost facuta in primul rand datorita puterii de procesare reduse necesare per decodor. Avand in vedere numarul mare de decodoare ce lucreaza in paralel la un moment dat, acest criteriu devine esential.
Din experienta proprie am constatat ca, pentru a decoda cu acuratete, programul are nevoie un raport semnal zgomot SNR de min. 8dB. Semnalele aflate sub acest nivel pot produce erori de decodare, mai ales daca se afla in imediata vecinatate a unor semnale puternice. Comparativ, pentru o decodare rezonabila, un operator uman are nevoie de un SNR de cca. 3dB (intr-o banda de 3KHz). Unii operatori de exceptie pot decoda chiar si la SNR=1dB. Operatorii experimentati EME, in conditii de zgomot alb, se pare ca pot decoda auditiv semnale aflate sub nivelul de zgomot (in aceeasi banda de 3KHz). Posibilitatile creierului uman sunt cu adevarat uimitoare!
Datorita posibilitatilor relativ ridicate de eroare, VE3NEA a implementat un algoritm de validare a indicativelor decodate, destul de complex.
Exista o setare in Skimmer, care permite operatorului sa seteze nivelul de exigenta la validare, in raport cu nivelul de toleranta la erori al fiecarui operator. Sa nu uitam ca un indicativ gresit intr-un log de concurs inseamna depunctare! Caveat emptor..hi,hi!
Operatorul poate alege intre patru optiuni, de la Minimal (o singura decodare a indicativului), la Paranoid. In acest din urma caz, indicativele ce trec de o prima faza (dubla decodare), sunt apoi verificate in mod automat intr-o baza de date locala ce contine cca. 150000 de indicative. Baza de date (master.dta) este identica cu cea folosita de programul de logare N1MM sau altele. Ea este updatata frecvent si se poate gasi pe site-ul http://www.k5zd.com/scp/
Un nivel de eroare zero se poate atinge insa numai daca la final operatorul verifica indicativul….si poate nici atunci.. hi,hi
In afara de lista cu indicative sau spoturile trimese catre Clusterul programului de logare, mai nou (incepand cu versiunea 1.3, aparuta recent) programul transmite Cluster-ului si SNR-ul precum si viteza in WPM (cuvinte pe minut).
Bara de jos a ferestrei principale a Skimmer-ului mai ofara o seama de informatii utile cum ar fi: gradul de incarcare a procesorului, numarul de decodoare active la acel moment, raportul semnal/zgomot SNR pentru semnalul curent, viteza de manipulare. Ultima rubrica indica numarul de utilizatori cuplati la serverul Telnet intregrat in Skimmer. In cazul de fata am avut clientul N1MM conectat si in mod suplimentar am mai deschis o sesiune Telnet intr-o fereastra DOS. Cuplarea cu succes la serverul Telnet este semnalizata prin mesajele clasice pe care le genereaza orice DX-Cluster.
Ce altceva mai putem vedea pe Skimmer? Iata in continuare un semnal interesant pe care l-am receptionat cu ocazia concursului Sweepstakes CW 2008 organizat in SUA de ARRL.
Este un caz clar de modulatie parazita de amplitudine suprapus peste semnalul CW. O diviziune pe scala verticala (frecventa) inseamna in acest caz 200Hz. Latimea totala este mai mare decat 200Hz, 240Hz fiind probabil valoarea corecta. 120 Hz de o parte si de alta a purtatorii… sunt convins ca cei cu experienta au recunoscut deja cauza! 120Hz este brumul cauzat de redresoarele bi-alternanta ce functioneaza la 60Hz. Respectivul radioamator fie are o problema cu condesatorii de filtrare din sursa de alimentare (poate uscati), fie daca este un PA home made, filtrajul din sursa este subdimensionat pentru puterea pe care incearca sa o scoata cu aceasta ocazie…
Procedura de configure a Skimmer-ului cu un radio clasic, cu banda de trecere de 3KHz, este detaliata foarte bine in documentul Introduction to CW Skimmer de N4ZR si care pate fi gasit pe: http://www.dxatlas.com/CwSkimmer/
Configurarea Skimmer-ului cu un receptor de banda larga, prezinta insa unele particularitati. Pentru un SDR din clasa SDR1000 sau Felx 5000, se folosesc setarile din imaginile de mai sus.
In meniul "RADIO" se seteaza valoarea frecventei de esantionare in concordanta cu frecventa de esantionare a cartelei de sunet folosite. In fereastra LO apare frecventa de acord numai daca conexiunea CAT este functionala. Despre aceasta mai tarziu.
In meniul "AUDIO" se selecteaza pentru inceput driverul MME. Se selecteaza apoi intrarea cartelei de sunet ce se foloseste pentru capturarea semnalelor I&Q. La un calculator care are sunetul inclus pe placa de baza, probabil in fereastra respectiva va apare ceva gen:
Personal, folosesc pentru diverse aplicatii SDR simultan cateva cartele de sunet de performanta, insa Skimmer nu necesita neaparat o cartela externa, mai ales daca este folosit cu un receptor de banda ingusta.
Daca spectrul de frecventa apare inversat pe afisajul cascada, se inverseaza intrarile I/Q in acelasi meniu.
Urmatoarele setari sunt aferente CAT si sunt esentiale pentru controlul frecventei transceiverului de catre Skimmer. Se pot defini pana la doua transceivere. Pentru conectarea la transceiverul SDR, folosesc COM-uri virtuale, ce fac lagatura intre COM 8 in PowerSDR si COM18 la Skimmer. Evident, utilzatorul poate defini si alte perechi de COM-uri virtuale. Am folosit pentru aceasta programul Vcom, insa la fel de bine se poate folosi si Com0Com. Pentru transceiverul clasic folosesc portul fizic COM1.
http://support.flex-radio.com/Downloads.aspx?fr=1
Ultima setare importanta este cea pentru Telnet. Spoturile realizate sunt trimise catre un client Telnet, de genul celui folosit de programele de logare. Doar in concursuri, este indicata bifarea optiunii ce filtreaza doar statiile care cheama CQ.
Singura setare necesara in PowerSDR in meniul CAT Control este prezentata in imagine. PTT Control nu este activat pentru ca Skimmerul nu are acces la emisie.
Pentru inceput, acestea sunt setarile necesare absolut necesare. Exista si o alta varianta de configurare a PowerSDR si Skimmer, cand se foloseste programul VAC pentru transferul semnalului I&Q de la un program la altul si care ofera unele avantaje, insa pentru a nu complica lucrurile si mai mult, nu o voi descrie aici.
Configurarea clientului Telnet este foarte simpla. Din Window, se selecteaza optiunea Packet/Telnet. In fereastra Telnet se face clic cu tasta dreapta a mouse-ul, iar din meniul aparut se selecteaza "Edit Telnet Cluster List".
Se observa in lista, ca a fost adaugata Skimmer-ul cu adresa 127.0.0.1:7300. De mentionat ca portul 7300 trebuie pastrat pentru compatibilitate (desi la nevoie se poate schimba!). In unele cazuri este necesara reconfigurarea firewall-ului local pentru a nu bloca acest port. Personal folosesc un firewall Symantec (NIS-2009) si portul 7300 a fost deschis in mod automat.
Odata Skimmer-ul adaugat pe lista de Cluster-e, se procedeaza la fel ca si cu un Cluster clasic pentru logare sau pentru iesirea de pe Cluster. Dupa logare, clientul Telnet incepe sa primeasca spoturi in bucla loacala de la Skimmer.
La inceputul lui noiembrie, cu ocazia concursului Sweepstakes CW 2008, am decis sa iau cateva "Screenshots" si sa evaluez din nou in conditii reale versiunea 1.2 a Skimmer-ului. Numarul mare de participanti, garanteaza un test cat se poate de concludent. Am pregatit echipamentul, am orientat antena pe directia potrivita, iar rezultatul se poate vedea in imaginea de mai jos:
In 14MHz, 100KHz de banda ocupata simultan de sute de statii, unele cu puteri extrem de consistente...
A fost o zi cu propagare foarte buna, considerand minimul solar, iar activitatea geomagnetica a fost redusa.
Stiam ca Ciprian - N2YO urma sa participe in acest concurs si ca se afla probabil undeva in aceasta "padure" de semnle. Am pornit Skimmer-ul, am trecut indicativul N2YO pe Watch List si nu dupa multa vreme rezultatul a aparut.
Avand in vedere miile de km care ne separa, semnalul arata cat se poate de respectabil.
Pentru cei care vor dori sa experimenteze Skimmer-ul, ii rog sa remarce cum trebuie sa arate ecranul Skimmer-ului, cand totul este corect reglat pentru maximizarea raportului semnal zgomot.
Am omis sa mentionez ca scala verticala ce afiseaza frecventa, poate fi trasa cu mouse-ul, pentru a avea acces vizual si la alte semnale aflate in banda de decodare a skimmer-ului.
Indicativele din lista Skimmer-ului au fost achizitionate in cca. 10min. Atentie, acestea sunt toate indicativele capturate. In principiu, doar cele care chema CQ sunt trimise catre Telnetul de la N1MM. La un moment dat erau peste 250 de indicative pe lista…
Cateva cuvinte despre modul de marcare cu culori a indicativelor din lista Skimmer-ului:
Iata cum apar si spoturile pe clientul Telnet al N1MM:
Simultan spoturile pot fi trimise si catre un alt client Telnet deschis intr-o fereastra DOS.
1. E necesar minim un SNR de min. 8dB pentru o decodare acceptabila. Rata de erori poate atinge 10% (pentru modul de validare a indicativelor "Aggressive), insa din nou trebuie mentionat ca depinde in mod esential de calitatea semnalului furnizat Skimmer-ului. Cu un receptor de calitate slaba, cu nivel ridicat de intermodulatii si un DSP defectuos, rata erorilor poate creste considerabil. E posibil ca modul in care am determinat rata de eroare de 10%, sa nu fie foarte stiintific: am verificat auditiv corectitudinea a 30 de indicative decodate si am constatat 3 erori. Posibil ca setand nivelul de exigenta al validarii indicativelor pe "Paranoid", numarul erorilor sa scada. In acest caz insa, nu vor fi afisate unele indicative valabile ce nu sunt in fisierul master.dta.
Toate indicativele testate de mine si care au ajuns pe lista N1MM, chemau intr-adevar CQ, desi in principiu si aici sunt posibile erori. Evident, depinde si daca setarea corepunzatoare din meniul Telnet al Skimmer-ului a fost facuta.
2. Interconectarea simultana a Skimmer-ului si a N1MM la trensceiver necesita o conexiune in Y pentru magistrala CAT. De fapt, nu e o problema specifica Skimmer-ului. Windows-ul nu accepta ca doua programe diferite sa acceseze acelasi port simultan. Cum un transceiver are un singur port la care ne putem conecta, rezulta un conflict pe bus-ul serial daca cele doua programe incearca sa acceseze simultan acelasi port. Problema se poate rezolva cu ajutorul unui software ce ofera o conexiune Y virtuala. VPSE este un asemnea program.
http://en.kioskea.net/telecharger/telecharger-731-free-virtual-serial-ports-emulator, sau VirtuallY: http://www.abrohamnealsoftware.com/
3. O problema pe care nu o rezolvasem initial, insa a carei solutie am gasit-o abia acum in articolul scris de Ciprian-N2YO pe tema Skimmer-ului, a fost cum se poate folosi Telnet-ul de pe N1MM simultan pentru DX Cluster si Skimmer.
4. Cantitatea enorma de date afisate incepe sa devina o problema, supra-aglomerand harta benzii afisata de N1MM. Ar fi mai usor de utilizat decat Lista Skimmer-ului, ordonata dupa frecventa, insa din pacate pe aceasta lista se afla toate indicativele, nu doar cele care cheama CQ. Filtrarea este facuta doar pentru ce se transmite pe Telnet. In plus lista Skimmer-ului nu interactioneaza deloc cu N1MM.
Un fapt hazliu s-a petrecut la competitia traditionala anuala "Pileup Contest" organizata de KCDXC cu ocazia simpozioanelor de la Dayton in SUA. Competitorii trebuie sa asculte o banda inregistrata pe care apar semnale telegrafice cu durata de 5 minute si pe parcursul careia se trasmit cca. 100 de indicative. Unele indicative apar o singura data, altele de mai multe ori pe parcursul celor 5 minute. Sunt simulate de asemenea, conditii de QSB si QRN. La un moment dat, poate exista un singur semnal sau cel mai adesea cateva semnale simultane, aflate la distanta nu mai mare de cateva sute de Hz. Unele semnale au drift de frecventa sau brum puternic. In 2008, la aceasta competitie si-a facut aparitia si Skimmer-ul. K1DG, Doug Grant a avut sarcina de a demonstra capabilitatile Skimmer-ului in aceasta competitie si in acelasi timp de a face o prezentare acestuia de pe pozitia unui utilizator cu o oarecare experienta. Audienta numeroasa, peste 100 de persoane. La intrebarea lui Doug, cati dintre cei prezenti in sala si-au exprimat o parere pe forumurile de discutie despre Skimmer, majoritatea celor aflati in sala au ridicat mana in mod afirmativ. La urmatoarea intrebare insa, cati dintre cei care au facut comentarii au vazut de fapt Skimmerul in functiune, nu au mai ramas decat cateva maini ridicate… La intrebarea: care va fi scorul obtinut de Skimmer in aceasta competitie, cei mai multi "experti" au indicat un scor de 60-80 de indicative, cu mult peste ceea ce poate un operator versat (in jur de 50). Inainte de inceprea competitiei li s-a spus participantilor (in gluma evident) sa-si dea toata silinta in competitie pentru a invinge Skimmer-ul si a salva in acest fel onoarea speciei umane…..hi,hi.
Rezultatul obtinut in concurs de Skimmer a fost undeva in a doua parte a clasamentului cu 31 de indicative decodate, in timp ce castigatorul a obtinut 52 de puncte.
Pentru cei interesati sa vada cam pe unde s-ar putea incadra in clasament, pot descarca inregistarile din 1998 si 1999 de pe site-ul http://www.kcdxclub.com/practicefiles.html. Inregistrearea incepe cu un preambul ce contine cateva instructiuni transmise cu 25 cuvinte/min. dupa care urmeaza testul propriu-zis.
Prima data cand am testat Skimmerul cu aproape doi ani in urma, nu avea multe din facilitatile de astazi. In plus sensibilitatea decodoarelor era foarte scazuta, necesitand semnale consistente pentru o decodare corecta. Alex Shovkoplyas a imbunatatit considerabil programul, incepand cu versiunea 1.1, lansat in primavara lui 2008. Atunci a fost imbunatatita procedura de validare a indicativelor, a fost imbunatatita sensibilitatea decodoarelor si a fost adaugat serverul Telnet.
Cu doi ani in urma, era o jucarie interesanta, insa cu utilitate practica nula. Lucrurile s-au schimbat astazi, cand in sfarsit poate fi considerat utilizabil. Este inca perfectibil pana la un punct (in special modul de validare a indicativelor), insa va ramane cu un handicap in fata unui operator uman in ceea ce priveste decodarea semnalelor cu raport SNR redus. Altfel spus, vor fi in totdeauna semnale care se vor afla sub "radarul" Skimmer-ului, pe care operatorul le va decoda cu succes, pe cand skimmerul le va raporta fie gresit, fie deloc. Limitarea provine din metoda de decodare folosita, pentru economisirea la maxim a resurselor alocate per decoder.
Pete Smith N4ZR, editor in probleme de software la revista NCJ, care a experimentat mult Skimmer-ul, avertiza asupra limitarilor programului si asteptarilor nerealiste din partea unor utilizatori. De asemenea, avertiza asupra faptului ca acest program ar putea fi luat drept ceea ce nu este. Lucru care s-a si intamplat de fapt, unii demonizandu-l, altii considerandu-l cheia castigarii oricarui concurs in viitor.
In esenta, face acelasi lucru ca si un cluster, cu deosebirea ca o face in timp real si pe baza a ceea ce receptioneaza propriul receptor si nu ce receptioneaza alti utilizatori aflati la mii de Km distanta si care poate au si alte conditii de propagare.
Cele prezentate in acest articol depre functionalitatea Skimmer-ului nu ating decat elementele de suprafata, strict necesare pentru demararea utilizarii. Folosit cu grija, poate aduce unele beneficii utilizatorului. insa, nu este nici pe departe ustensila care poate transforma un operator mediocru in campion!!! Cantitatea enorma de date furnizata trebuie folosita cu mare grija, iar mentinerea indicativelor pe lista mai mult de 10 minute nu este realista. Contrar unor pareri, doza de efort necesara este in final mai mare prin folosirea Skimmer-ului, e adevarat, cu persepctiva insa de a obtine un scor ceva mai bun. Cert, rezultatele vor varia de la operator la operator! Sa nu uitam insa ca in final tot omul este cel care trebuie sa ia deciziile.
Daca cineva intentioneaza sa-l foloseasca intr-un concurs, cred ca e indicata in prealabil o perioada de familiarizare cu modul de functionare, setarile si particularitatile programului. Nivelele de semnal injectate in cartela de sunet trebuie reglate cu grija, pentru a se obtine performante optime.
In lucrul la DX, Skimmer-ul m-a ajutat sa lucrez recent cateva noi entitati DXCC. Avand in vedere puterea redusa cu care lucrez precum si timpul limitat de care dispun, cred ca mi-ar fi fost imposibil sa le lucrez altfel. In aceste cazuri, Skimmer-ul mi-a aratat unde se afla ultima statie lucrata de catre statia DX, in pileup-uri respectabile.
Articolul nu si-a propus sa incerce sa schimbe parerea cuiva, ci in primul rand sa arate cum se foloseste Skimmer-ul. In plus, cred ca o opinie bazata pe informatie, si nu bazata pe "zvonuri" este totdeauna preferabila.
In final, voi face doar o trimitere catre Motto-ul de la inceputul articolului....
Succes experimentatorilor!
Articol aparut la 10-11-2008 13897 Inapoi la inceputul articolului | |
Semnalele I/Q (de la un receptor de banda larga) sau de banda ingusta (de la un receptor clasic) sunt preluate de o cartela de sunet si procesate apoi de Skimmer.
Acest program nu este un simplu decodor de semnale CW. Exista si alte decodoare, chiar mai bune. Ceea ce nu fac alte decodoare este insa procesarea paralela a semnalelor. Programul a fost conceput pentru a identifica in primul rand indicative, abrevierile CQ si QRL precum si controlul 599.
Dupa cum se vede este un semnal foarte puternic, insotit de semnale "fantoma" de o parte si de alta a purtatorii. Semnalul apartine unei statii din Missouri/SUA.
|
Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
| |||||
Opiniile exprimate în articole pe acest site aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al redacţiei.
|
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact |
