Ciprian Sufitchi N2YO

Unul dintre cele mai asteptate activitati de pe ordinea de zi la DX Dinner este nominalizarea celor doi radioamatori pentru trofeul "Hall of Fame". Sponsorizat de revista americana CQ Magazine, trofeul reprezinta o recunoastere suprema a activitatii de radioamator organizator si participant de-a lungul anilor in ctivitati DX. Potrivit regulamentului oficial, "Statutul de membru al DX Hall of Fame este acordat numai acelor persoane care au adus contributii majore acestui hobby. Astfel de contributii implica un considerabil sacrificiu personal. Nominalizarile pentru acest trofeu se fac prin intermediul Comitetului Consultativ pentru Diplome CQ DX (CQ DX Awards Advisory Committee) de catre cluburi sau persoane individuale si necesita votul pozitiv al cel putin 75% din mebrii comitetului de acceptanta".

Ralph K0IR primind trofeul "Hall of Fame"

La aceasta ora exista 45 de radioamatori care se afla pe lista CQ DX Hall of Fame. In acest an vedetele au fost Ralph Fedor, K0IR si Don Greenbaum, N1DG.

Autorizat ca radioamator in 1961, Ralph K0IR a fost implicat in cateva expeditii DX majore. Prima a fost in 1992 in insula South Sandwich cand a fost membru al echipei VP8SSI. A urmat apoi expeditia VP8THU pe aceeasi insula. Ralph a fost co-leader al DXpeditiei 3Y0X pe insula Petru I desfasurata in luna februarie a acestui an. De asemenea, el mai participase o data intr-o expeditie pe aceasta insula, 3Y0PI in anul 1994. De-al lungul anilor K0IR a luat de asemenea parte la DXpeditii in South Georgia (VP8CBA si VP8GEO), insula Easter (XR0Y), insula Heard (VK0IR) si insula Reunion (TO0R).

Imediat dupa incheiera evenimentului DX Dinner l-am intalnit pe Ralph pe holurile intesate cu radioamatori ale hotelului Crown Plaza si dupa ce m-am prezentat am cerut permisiunea sa-i pun cateva intrebari pentru site-ul Radioamator.ro.

N2YO si K0IR

Radioamator.ro (R): Felicitari pentru trofeul dobandit. Radioamator.ro a avut o prezentare foarte detailata a evenimentului 3Y0X care a tinut cititorii romani la curent cu toate evenimentele legate de expeditie, inainte, in timpul si dupa desfasurarea ei. Stim ca ati fost pe insula Petru I pentru prima data in anul 1994. Ce ati remarcat diferit la insula in aceasta ultima expeditie din acest an?

Ralph Fedor (K0IR): Intr-adevar, am fost pe insula Peter I acum 12 ani in cadrul expeditiei 3Y0PI. Puteam sa sapam in zapada doar o jumatate de metru dupa care dadeam de gheata. In expeditia 3Y0X sonda noastra cu care masuram grosimea zapezii indica un strat de zapada de aproximativ 3,5 m, ceea ce indica modificari meteorologice dramatice. Motivele pot fi incazirea globala sau schimbarea climei locale, cert este ca suprafata insulei s-a schimbat.

R: Poate acest fenomen sa fie pus pe seama unei activitati vulcanice pe insula?

K0IR: Nu cred ca exista activitate vulcanica in acest moment. Cand am ajuns pe insula acum 12 ani am remarcat un strat de zapada afanata de aproximativ 2 centimetri grosime sub care zapada devenea in mod progresiv din ce in ce mai densa pana cand devenea solida la aproximativ 50 cm adancime. Grosimea stratului de gheata este necunoscuta, se apreciaza la 200-300 feet. In contrast, in expeditia 3Y0X zapada era uda si nu ne asteptam la asa ceva. Ne-am cam udat la picioare, dar nu am avut probleme cu ancorarea corturilor, desi ne facusem griji in aceasta privinta. In concluzie suprafata insulei era total diferita. Un alt lucru pe care l-am remarcat de pe vapor a fost acela ca in ultima expeditie insula prezenta portiuni mari de roca vizibila, portiuni care acum 12 ani erau acoperite cu gheata. De asemenea, am remarcat acum 12 ani ca atunci cand am ajuns insula era inconjurata de o suprafata compacta de gheata plutitoare, dupa cum se poate vedea si in pozele luate atunci. In acest an, nici urma de gheata.

R: Ne puteti destainui unele intamplari amuzante, sau fapte care v-au luat pe neasteptate pe durata ultimei expeditii pe insula Peter?

K0IR: Inotdeauna exista in orice activitate un element de surpriza, care nu a fost luat in calcul, insa as putea spune ca am fost pregatiti pentru orice asa incat nu am fost prinsi in nici o situatie pe care sa nu o putem controla. Intr-o astfel de expeditie trebuie sa fii pregatit pentru o vreme proasta, pentru deplasari in siguranta dintr-un loc in altul si asa mai departe. Am fost pregatiti pentru toate acestea, asa incat impactul factorilor negativi a fost minim.

R: Cum calificati conditiile meteorologice pe durata expeditiei pe insula, au fost conform asteptarilor, mai bune sau mai proaste?

K0IR: Vremea a fost asa cum ne asteptam sa fie. Ne-am asteptat sa avem parte de cateva zile foarte frumoase, si chiar asa a fost. Soarele stralucea, cerul era albastru, iar totul era foarte frumos, asa cum s-a putut vedea si in multe din pozele pe care le-am facut acolo. Cea mai mare parte a timpului insa a batat vantul, vizibilitatea a fost limitata din cauza cetii sau viscolului, iar uneori conditiile meteo au fost oribile: vant puternic impreuna cu zapada, lapovita si ploaie, vizibilitatea redusa la 10 metri, elemente care transforma insula intr-un loc foarte inconfortabil. Insa daca ai imbracaminte corespunzatoare si marcaje de siguranta pentru a nu te rataci, vremea nu este o problema.

R: Ati avut vreo problema cu starea de sanatate a vreunui membru al acestei expeditii?

K0IR: Nu am avut nici o problema. Am avut doi medici in echipa, unul din ei fiind Gary K9SG. Si eu sunt de profesie medic, dar specialitatea mea este radiologia, care nu are multe in comun cu tratarea recelilor, penumoniilor sau ranilor rezultate din accidentare. Din fericire, nu a existat nici o situatie deosebita pe insula. Am avut aproximativ 150 de zboruri cu elicopterul intre insula si vapor, nu am avut nici un accident.

R: Care este numarul total de QSO-uri care s-au efectuat de pe insula in cadrul acestei expeditii?

K0IR: Din cate imi amintesc, s-au facut aproape 89000 de legaturi.

R: Scopul declarat a fost realizarea de 100000 de QSO-uri. Considerati neatingerea acestui magic numar un esec?

K0IR: Catre sfarsitul expeditiei am primit o avertizare meteo ca se apropie de insula un sistem atmosferic de presiune foarte coborata, asa ca am zis ca cel mai bine ar fi sa strangem totul si sa parasim insula sau cel putin sa transportam macar o parte din echipament ca sa nu fim luati prin surprindere de vremea rea. Asadar in ultimele 3 zile am operat la o capacitate redusa. In total am activat 10 zile si jumatate, insa planul era de a fi operationali 14 zile. Daca am fi putut opera in toate cele 14 zile conform planificarii, cu siguranta ca am fi atins numarul de 100000 de QSO-uri. Am pierdut de asemenea si ceva timp cu debarcarea pe insula. Vremea a fost foarte proasta, vizibilitatea foarte redusa, ceea ce impedicat elicopterul sa faca zboruri intre insula si vapor. Am asteptat apoximativ 41 de ore pana vremea s-a imbunatatit, elicopterul a putut zbura 8 ore, apui vremea s-a inrautatit din nou, inca mai aveam membri ai expeditiei care ramasesera pe vapor si de asemenea aproximativ o jumatate din echipamente nu fusesera inca transportate. Daca am fi fost in masura sa debarcam pe insula intr-un timp mai scurt, desigur ca situatia ar fi fost cu totul alta.

R: Deci tehnic vorbind numarul de 100000 de QSO-uri a fost corect anticipat, insa vremea a redus durata de activitate pe insula...

K0IR: Intotdeauna cand esti intr-un loc precum insula Petru I trebuie sa intelegi ca nu tu esti cel care controleaza situatia, ci mama natura.

R: Aveti vreun plan pentru urmatorii 10 ani sa zicem, de a va intoarce pe insula intr-o noua expeditie?

K0IR: Ma indoiesc ca ma voi intoarce pe pe insula Petru I pentru a treia oara. Exista alte insule in zona antarctica la fel de interesante, dar nu am nici un plan stabilit deocamdata. Un obiectiv interesant ar fi de pilda Bouvet, dar necesita o planificare minutioasa. O alta destinatie poate fi South Orkney, entitate aflata in topul celor mai ravnite tari DXCC. Dar repet, deocamdata nu am nici un plan concret. Cel mai apropiat sezon in care as putea planifica o alta expeditie ar fi 2007-2008.

R: Aveti vreo atractie deosebita spre zone forte reci pentru asemenea expeditii?

K0IR: (razand) M-am nascut si am copilarit in statul Minnesota si dupa cum se stie este frig acolo, asa ca sunt intr-un fel pregatit pentru asemenea conditii de temperatura. Si, sincer, nu ma deranjeaza in nici un fel sa merg in asemenea zone reci. Am fost incantat intotdeauna de regiunile antarctice. Exista putine persoane care se aventureaza spre Antarctica si am avut sansa sa intalnesc oameni care m-au ajutat sa intreprind multe lucruri.

R: Ce ne puteti spune despre cheltuielile ocazionate de aceasta expeditie, s-au incadrat in buget?

K0IR: Am avut mai multe zboruri de elicopter decat planificasem, lucru care a reprezentat o cheltuiala suplimentara. Desi fiecare zi ne costa aproximativ 8000 de dolari cu chiria vaporului, ne-am incadrat in buget. La aceasta ora nu avem nici o datorie fata de nimeni. Am avut unii membri ai expeditiei care dat din propriul buzunar bani suplimentari pentru diverse cheltuieli neplanificate.

R: Care este stadiul expedierii QSL-urilor cu indicativul 3Y0X?

K0IR: Nu sunt la curent cu situatia la ora actuala, stiu insa ca Bob N2OO a trimis deja un mare numar de QSL-uri. Prima transa a fost expediata acum aproximativ o saptamana si cunosc un mare numar de radioamatori care au si primit QSL-ul mult dorit.

R: Va multumesc foarte mult!

K0IR: Placerea a fost de partea mea!

Ciprian Sufitchi N2YO

Articol aparut la 20-6-2006

9106