| Comentarii (16) |
|
| Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2021-10-11 12:40:58 (ora Romaniei) | | Felicitări! Nu lipsite de oarecare invidie, pentru că acum vreo 63 de ani în urmă mie nu mi-a mers. Eram cu mai mulți copii din sat și aflasem că dacă legăm două cutii de conserve (goale) la capetele unei sârme foarte lungi prinsă bine de fundul lor, ce vorbești în una din ele se aude în cealaltă. Am încercat și nu a mmers, deși părea că există o explicație cu vibrațiile acustice care excită firul și se transmit prin el, apoi apare cealaltă cutie de conserve pe post de cutie de rezonanță etc etc.
Acum m-am lamurit după ce am văzut graficele analizorului de antenă, dar mai am o nedumerire: ce ai făcut cu atâtea măsline?
Poftă bună & 73 de Tavi YO4BKM!
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
| Postat de Adrian - YO2BPZ (yo2bpz) la 2021-10-11 13:38:58 (ora Romaniei) | | | Tavi, noi foloseam in loc de sarma ata rasucita (din fuior de canepa) si mergea ! Ca "terminale" foloseam capacele de la borcanelele de crema de ghete ( careia ii spuneam "box") |
|
| Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2021-10-11 16:05:59 (ora Romaniei) | | | Adrian, probabil „ața” de cânepă stătea întinsă ... ață, la noi sârma stătea moale pe pământ ... că nu știam nimic despre cum vibrează corzile. Și nici nu aveam analizor, erau lipsuri mari pe atunci. |
|
| Postat de Virgil - YO4BTB (yo4btb) la 2021-10-11 19:03:47 (ora Romaniei) | | Buna seara Andrei
In locul firului ar fi mai bun un brat telescopic
pentru usurinta reglajelor.
Probabil antena a fost montata in exterior.
Salutari si spor la trafic. |
|
| Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2021-10-13 14:38:29 (ora Romaniei) | | După modul în care este asamblat fundul cutiei (prin fălțuire) se pare că s-a folosit tabla din oțel slab aliat protejată prin cositorire sau prin cromare electrochimică. La exterior se mai aplică straturi ornamentale.
Am făcut această precizare pentru că antena s-a bucurat de niște factori conjuncturali favorabili în raport cu efectul pelicular, anume diametrul mare (15 cm) și stratul de cositor ori de crom. La 144 MHz un conductor cu diametrul de 2 mm are o rezistență de pierderi de 0,5 Ohm/m dacă este din cupru și de cca 268 Ohm/m dacă este din fier (de vină este valoarea mare a permeabilității magnetice la fier dar și rezistivitatea de cca 6 ori mai mare).
În cazul de față, la un diametru de 15 cm, dacă cutia ar fi fost numai din fier rezistența de pierderi ar fi fost de cca 3,6 Ohm/m dar ținând cont de stratul de cositor ori de crom aceasta scade la cca 0,03 Ohm/m.
73 de Tavi YO4BKM! |
|
| Postat de Miron - YO3ITI (yo3iti) la 2021-10-13 15:15:28 (ora Romaniei) | | Aia cu eticheta e bestială. :D :D :D Felicitări !
73 de YO3ITI |
|
| Postat de LINGVAY Iosif - YO5AVN (yo5avn) la 2021-10-14 14:17:33 (ora Romaniei) | | | NNUUUUUUUUUUUUUUUU ! La produse alimentare pentru ambalaje sub nici o forma (tehnica de aplicare) NU se foloseste tabla cositorita (aliaj sataniu-plumb SnPb) si nici cromata (din motive de toxicitate a Pb si a Cr). La cutii de conserve se accepta doar staniu (care se pasiveaza prin film oxidic compact si nu este toxic - nu poate trece in produs) |
|
| Postat de Buta Andrei - YO6XK (yo6xk) la 2021-10-14 15:16:23 (ora Romaniei) | | | Salut am mai făcut antena pt vreo doi prieteni si la unii am ajuns cu firul de antena la 54cm depinde de tipul cutiei deoarece dimensiunea variază de la producător la producător ...acum după o iarna am făcut antena din tabla de aluminiu iar dimensiunea firului e pe la 46cm dar firul e mai gros de vreo 4-5mm din cupru recuperat de la ceva trafo de sudura ... |
|
| Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2021-10-14 18:12:52 (ora Romaniei) | | @YO5AVN, câtă risipă de litere ... inutilă. Am scris de cositorire, că așa se zice în limbajul tehnic, nu am scris de aliajul Sn-Pb.
În 1968 am proiectat camele și rolele unei mașini pentru închiderea cutiilor cilindrice pentru conserve, pentru care m-am documentat la o întreprindere din Galați și acolo am aflat de tabla cositorită ori cromată. Dar iata ce se spune acum la
https://www.creeaza.com/afaceri/comert/merceologie/AMBALAREA-CONSERVELOR-VEGETALE491.php
unde găsești tot ce este mai nou în domeniu, redau copy-paste:
ANALIZA AMBALAJELOR METALICE UTILIZATE IN INDUSTRIA CONSERVELOR VEGETALE
Tabla cositorita este fabricata din otel moale avand grosimea intre 0,11 - 0,37 mm, obtinuta prin laminare la rece, avand pe ambele fete un strat de cositor. Tabla poate fi cositorita la cald sau electrolitic. Tabla cositorita electrolitic este supusa unui tratament de pasivizare (deci numai cea cositorită electrolitic, nota mea)
Tabla cromata a aparut ca un inlocuitor al tablei cositorite, deoarece sursele de cositor sunt limitate. Este o tabla de otel moale avand grosimea intre 0,2 - 0,8 mm, cu continut sarac de carbon, laminata la rece si acoperita pe cale electrolitica cu un strat de crom metalic cu grosimea de 0,02 - 0,05 μ.
Se mai pot spune multe despre cromul alimentar sau cel medicinal, dar nu aici.
|
|
| Postat de LINGVAY Iosif - YO5AVN (yo5avn) la 2021-10-14 20:53:47 (ora Romaniei) | | Amice YO4BKM - confuzie!
1) Cromare = acoperire cu un strat de crom - se realizeaza NUMAI galvanic. Poate fi "cromare dura" - pelicule de 4-15 microni pe piese intens solicitate mecanic (segmenti auto, tija supapelor auto etc." sau crom decorativ. Cromul NU asigura protectie anticoroziva. Pentru protectie anticoroziva piesele din otel carbon cromate lucios intal se acopera cu 3-6 microni de cupru peste care 20-35 microni de nichel (pentru protectie anticoroziva) dupa care tot galvanic se aplica stratul de crom lucios.
2) - CROMATARE = proces chimic de pasivare a suprafetelor de otel carbon uzual zincate galvanic - la care in scopul asigurarii unui aspect placut (culoare "galben pai") si a unei rezistente anticorozive sporite = prin imersie in solutie acida de anhidrida cromica = se formeaza un film oxidic pasiv (cu permitivitate redusa pentru oxigenul atmosferic).
In industria alimentara, pentru ambalaje se accepta doar materiale netoxice (Al, Sn).
3) Cositor = aliaj SnPb cu Pb intre 5 si 90% si temperatura de topire intre 235 si 430 grade functie de continutul de Pb.
Cositorire = spoire (de la "spoitori") = acoperirea suprafetei metalice (uzual tabla de otel carbon, cupru etc.) prin imersie in sau contact cu aliaj SnPb (cositor), Sn pur (stanare termica), Zn (zincare termica).
Zn si Sn pot fi depuse atat galvanic (uzual din solutii slab acide Zn sau puternic acide Sn) cat si termic (spoire -cand se obtin straturi mai grose si maiputin uniforme) dupa care - functie de aplicatie - se CROMATEAZA.
4) = CROMATARE - pelicula oxidica de protectie uzual este de sub 0,04 microni
5) = uzual straturile de crom depuse galvanic/electrochimic sunt de peste 1 micron (crom dur - tija supape) si de peste 10 microni la straturile decorative.
6) -straturile galvanice de crom NU asigura protectie anticoroziva. Peste ele nici cositorul nu prinde (nu se"umecteaza"). |
|
| Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2021-10-15 09:50:56 (ora Romaniei) | | Într-un șlagăr interbelic se spunea „Iar trandafirului alt nume de-i vei da ... tot trandafir rămâne”. Iar cositorului de-i vei spune aliaj PbSn tot Sn (fără Pb) rămâne [în DEX COSITÓR s. n. (Chim.) Staniu] și se folosește în industria alimentară. În antichitate erau cunoscute „Insulele cassiteride, Insulele de staniu”, nu „Insulele de plumb”, cel mai probabil Marea Britanie, importante în epoca bronzului.
Am trăit timpurile când prin sate umblau spoitorii și strigau „spoi tingiri!”. La liceul din sat, care avea și internat cu cantină, a venit prin 1958 o echipă de 4 spoitori ca să spoiască tacâmurile din fier care începuseră să ruginească, le-a spoit în curte, la foc de lemne și stând turcește, foloseau cositor pe care-l topeau într-o tăviță, „apă tare”, lustruiau apoi cu vată și nisip fin, vata o adunau pentru că se încărca cu cositor pe care-l recuperau. Mulți ani mai târziu am învățat și eu despre cromare, alitare, aluminizare, calorizae, sulfizare, sulfocianizare și multe alte tehnologii de tratare superficială, le-am folosit ca tehnolog la fabricarea de matrițe. Dar nu asta contează ci faptul că cromul și cositorul se folosesc, cu diferite tehnologii, în industria alimentară, de aici a pornit discuția. Cum se numesc aceste tehnologii este treaba tehnologilor printre care m-am numărat și eu ca practicant.
Aștept cu interes un articol amplu despre avantajele tehnologiilor de tratare de și în suprafață utilizate în radiocomunicații.
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
| Postat de LINGVAY Iosif - YO5AVN (yo5avn) la 2021-10-15 11:39:01 (ora Romaniei) | | Da- in industria alimentara de cand e lumea si actualmente se foloseste doar SATANIU (Sn) pur si NU aliajele SnPb (cositor). Atat Sn pur cat si aliajele sale cu Pb -uneori cu 0,1-1% argint - se pot aplica termic. Sn pur se depune si galvanic. Depunerea galvanica aliajului SnPb nu uzual merge din cauza diferentelor de potential relativ mari.Multe studii s-au facut in acest sens. S-a reusit doar in conditii de laborator - industrial NU.
In industria alimentara - in contact cu alimentul - NU se folosesc acoperiri nici cu aliaje SnPb si nici Cr. Se foloseste doar Sn pur si mai recent aluminiu (folia de Al a inlocuit practic complet vechiul "staniol" - folie de staniu ce se folosea pentru ambalare a ciocolatei.
Tratarile de suprafata in inginerie electrica este sectiune aparte a IEEE - vezi IEEEXplore |
|
| Postat de Radutiu Ioan Mircea - YO3AOE (yo3aoe) la 2021-10-15 18:40:03 (ora Romaniei) | | | Pentru evitarea coroziunii punctuale in zona montarii mufei mama UHF,care ar fi preferabil din cele perfect circulare cu prindere/fixare cu piulita,dupa fixare se poate cositori pe contur de jur-imprejur,dar atentie la indepartarea si-mai ales!-neutralizarea chimica a resturilor decapantului folosit,fiindca altfel coroziunea va fi cu mult mai rapida si accentuata.Spor! si 73! |
|
| Postat de Emil - YO3LUO (yo3luo) la 2021-10-15 22:58:26 (ora Romaniei) | | | O zi in care nu am trait degeaba! eu credeam ca staniul este totuna cu cositorul si am aflat ca de fapt cositorul este de fapt aliajul SnPb! |
|
| Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi - YO4BKM (yo4bkm) la 2021-10-16 10:08:11 (ora Romaniei) | | Sa faca stiinta progrese atat de spectaculoase? Pe cand mergeam la scoala stiam si eu ca staniu=cositor, chiar si https://ro.wikipedia.org/wiki/Staniu pare ca stie scoala veche deoarece incepe cu "Staniul sau cositorul este un element chimic din grupa a IV-a a tabelului periodic al elementelor." Nu mai stiu cum arata azi un manual de chimie.
Este adevarat ca in lume apar si multe denumiri comerciale generice, tocmai bune ca sa incurce, dar cred ca suntem in stare sa deosebim lucrurile.
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
| Postat de Buta Andrei - YO6XK (yo6xk) la 2021-10-16 10:29:33 (ora Romaniei) | | | Mai fraților ziceti ceva pe topicul deschis adica al antenei ... daca vreti deschideti alt topic despre cositor ... |
|
