Florin Crețu YO8CRZ

Privind retrospectiv, în domeniul profesional trecerea la SDR a fost deja efectuată de un număr bun de ani, în mai toate aplicațiile posibile, de la echipamentele pentru infrastructură de telefonie celulară, la aparatură de instrumentație sau alte echipamente de radiocomunicații profesionale. Pentru radioamatori, evoluția spre SDR a fost ceva mai lentă, însă la ora actuală există deja pe piață un număr considerabil de receptoare SDR, ce pot fi achiziționate cu prețuri de la €10 la câteva mii de €, funcție de nivelul de performanță. Evident, sunt și receptoare profesionale, cu prețuri ce trec de €30K. Există mai puține transceivere pentru radioamatori, însă numărul acestora este în creștere.

Dacă în precedentele articole din anii trecuți am scris pe larg despre avantajele tehnologiei SDR în special la recepție, de această dată voi încerca să detaliez doar câteva capabilități deosebite ce sunt disponibile la emisie. În particular, vor fi discutate câteva aspecte legate de procesarea vocii, în vederea creșterii inteligibilității pe un circuit radio cu interferențe sau zgomot ridicat.

Metode folosite pentru creșterea inteligibilității prin procesarea semnalului vocal

Se știe că raportul putere de vârf la putere medie pentru vocea umană este ridicat. Pentru o voce normală acest raport poate trece de 14...16dB. Pentru a crește nivelul puterii medii transmise și implicit pentru a face semnalul mai ușor inteligibil în condiții de interferență sau zgomot, se recurge în mod inevitabil la anumite forme de compresie dinamică.

Fig. 1

Figura 1A arată un semnal modulat în amplitudine cu un raport putere de vârf la putere medie de 16dB. În Fig. 1B arată același semnal, la care a fost aplicată o compresie de 6dB. Raportul putere de vârf la putere medie s-a redus la 10dB (raportul tensiunilor este de 3.165).

Problema este că multe dintre aceste forme de compresie adaugă distorsiuni considerabile pe semnal, ce duc la scăderea inteligibilității semnalului transmis. Din acest punct de vedere, odată atins un anume nivel de compresie, se atinge un punct de la care inteligibilitatea semnalului nu mai crește, ci începe să scadă.

Evident, există și diferențe de la o persoană la alta. Unele persoane au o ”modulație naturală” ce are din start un raport foarte mare al puterii de vârf la puterea medie, în timp ce pentru alte persoane acest raport este mult mai redus.

Inteligibilitatea semnalului este de asemenea afectată și de modul cum persoana articulează cuvintele, ca și de componența spectrală a modulației personale. Există persoane care au în mod nativ o voce foarte clară, articulată și ușor inteligibilă, în timp ce altele au o ”modulație” ștearsă/înfundată și mai greu inteligibilă. Când comunicațiile se desfășoară pe un canal radio care are o bandă audio de frecvență restrânsă, cum este cazul emisiunilor SSB, la care spectrul de frecvență tipic transmis este limitat la 300-2700Hz, deficiențele de ”modulație” personală sunt accentuate și mai mult.

De asemenea, dacă microfonul captează, zgomotul produs de ventilatoare sau alte surse locale de zgomot, inteligibilitatea semnalului are de suferit.

Este posibil ca prin folosirea anumitor tehnici, să poată fi corectată atât problema raportului mare al puterii de vârf la putere medie, cât și al componenței spectrale a semnalului transmis.

În continuare vor fi discutate patru metode de creștere a inteligibilității la transmisiunile cu voce:
1. Compresia dinamică a semnalului vocal
2. Corecția spectrală prin egalizare grafică
3. Corecția asimetriei semnalului vocal.
4. Folosirea porții de zgomot sau a expandorului pentru semnal redus (Downward Expander).

Prin compresia dinamică și corecția spectrală, vocea procesată a operatorului sună diferit față de vocea normală, însă inteligibilitatea crește substanțial, mai ales în condiții de recepție dificilă, cu interferențe sau nivel de zgomot mare la recepție.

Compresia dinamică a semnalului este principala metodă folosită pentru a corecta raportul de putere de vârf la putere medie. Compresia dinamică are efecte favorabile asupra creșterii inteligibilității semnalului, în special când raportul semnal zgomot la recepție este redus. Ținerea sub control a vârfurilor de putere are de asemenea efecte favorabile asupra modului de funcționare a circuitelor unui emițător, pentru că se previne intrarea în saturație/ limitare în special a amplificatorului de putere, ce poate determina creșterea majoră a distorsiunilor pe semnalului. Există o varietate considerabilă de procesoare vocale, unele mai simple și cu performanțe mai reduse, altele de mare performanță ce au o complexitate deosebită.

Puțin radioamatori cunosc faptul că și pentru transmisiile de radiodifuziune pe unde medii, chiar și în România, erau folosite încă din anii ’70 compresoare dinamice ce foloseau tehnici speciale pentru a reduce la minim distorsiunile produse. În esență, acest tip de compresor asigură creșterea nivelului semnalelor reduse, și păstrarea sau limitarea vârfurilor de semnal la o mărime nu mai mare decât o anume valoare impusă. Din acest motiv au fost create compresoare dinamice extrem de complexe, ce conțineau zeci de tranzistoare și circuite integrate.

Cele mai simple sunt compresoarele de dinamică cu buclă de control automat a nivelului (ALC) și permit obținerea unor performanțe decente, dacă sunt realizate corect și dacă constantele de timp la atac și revenire sunt corect dimensionate.

Procedeul a fost pe larg studiat în domeniul profesional, în special pentru stațiile de radiodifuziune. Prin anii 1950 și 1960, au apărut diverse firme care comercializau compresoare dinamice cu buclă ALC, cu constantă de timp la atac din ce în ce mai redusă. Unul dintre acestea permitea obținerea unei constante de atac de mult sub 1ms, arăta perfect pe ecranul unui osciloscop... însă suna straniu și nu a fost acceptat de operatorii de la stațiile de radiodifuziune. Un analizor de spectru cu FFT și nu cu baleiaj de frecvență ar fi arătat exact care era problema, însă nu era disponibil la acea vreme...

Studiile făcute au arătat că pentru ca circuitul de control al amplificării să funcționeze cu minim de efecte negative sesizabile auditiv și în același timp să permită ca vârfurile de semnal să nu supramoduleze emițătorul, e necesară o constantă de timp la atac de ordinul a 1ms iar la revenire mai lungă de 200-300ms. Orice vârf de modulație pe durată de 1ms sau sub, nu va putea fi însă fi controlat efectiv cu acest sistem, fără o creștere substanțială a distorsiunilor ce cad în banda utilă a semnalului. Soluția a fost să se recurgă la un limitator, plasat imediat după compresorul cu ALC, care să limiteze doar eventualele pulsuri de semnal ce depășesc limitele acceptabile.

Problema majora a circuitelor ALC realizate în joasă frecvență era faptul că multe din armonicile și produsele de intermodulație din porțiunea inferioara a spectrului vocal (300-800Hz) cădeau în banda de frecvență transmisă (300-2700Hz). În anii 1970, odată cu apariția unor circuite integrate cu performanțe suficient de bune, au apărut compresoare dinamice ce foloseau alte principii, din ce în ce mai sofisticate.

Un exemplu este patentul US 4134074 din 1977, atribuit firmei Harris, inventator D. Herschberger -W9GR, actualmente expirat. Autorul acestuia a publicat un interesant articol, în revista QEX din Nov/Dec 2015, Controlled Envelope Single Sideband. Articolul prezintă descrierea problemelor amintite anterior și modalitatea de control a vârfurilor de modulație, prin limitare și filtrare succesivă, până când vârfurile de semnal devin neglijabile. Metoda a fost implementată în anii 1970 folosind circuite discrete și a rezultat într-un circuit foarte complex. Păstrarea unui zgomot propriu redus și a unor distorsiuni reduse nu era ușoară. Echipamente construite pe baza acestui patent sau pe patentele care au îmbunătățit ulterior metoda, erau extrem de costisitoare, fiind produse în mod evident în cantități reduse.

Metoda în sine se pretează perfect la procesarea digitală a semnalului, toate complicațiile circuitelor analogice fiind eliminate. W9GR a conlucrat cu firma FlexRadio pentru implementarea acestei metode și ulterior și cu cei de la grupul opensource HPSDR. Rezultatul a fost un compresor dinamic CESSB, ce permite creșterea substanțială a puterii medii transmise, în condițiile în care nivelul distorsiunilor este mai redus. Din punct de vedere practic, la același nivel de compresie, semnalul sună mai curat chiar și decât cu un semnal procesat în RF.

Tehnicile digitale au permis însă implementarea cu ușurință și a altor metode de compresie cu mare eficacitate. Un exemplu îl reprezintă compresorul dinamic folosit de transceiverele HPSDR, tip CFC (Continuos Frequency Compressor). Acest tip de compresor utilizează de fapt mai multe compresoare, fiecare acționând pe o bandă de frecvență diferită. E ușor de împărțit spectrul de frecvență în domeniul digital în 10 sau mai multe sub-benzi, să procesezi și să filtrezi separat fiecare sub-bandă și în final să sumezi rezultatul. În acest fel este posibil să se aplice nivele diferite de compresie în fiecare sub-bandă, conform specificului vocii umane.

Iată interfața grafică pentru controlul compresiei din programul PowerSDR:

Se remarcă că după compresia semnalului, se aplică o egalizare grafică a semnalului pentru a accentua frecvențele mai înalte din voce. De remarcat că până a ajunge în acest punct semnalul suferă deja alte câteva nivele de procesare. De notat că tot din acestă interfață este posibilă activarea unui circuit de rotire a fazei, a cărui utilitate o vom vedea ceva mai jos.

Cum poate fi verificată calitatea compresiei print-o metodă diferită decât cea a ascultării directe care este foarte subiectivă? Deși controlul auditiv al modulație nu poate fi înlocuit, este posibilă folosirea unui Watt-metru de RF ce permite măsurarea atât a puterii PEP cât și a puterii medii. Scopul este să se obțină o putere medie cât mai mare.

Componența spectrala a semnalului vocal, poate fi corectată prin folosirea unor microfoane cu o caracteristică de frecvență ce accentuează anumite frecvențe, sau cu ajutorul așa numitelor egalizoare grafice. Egalizorul grafic, permite nu numai corecția în frecvență a modulației naturale a operatorului, dar și caracteristica în frecvență a microfonului folosit.

Dinamica semnalului vocal și implicit raportul putere de vârf la putere medie, precum și componența spectrală nu sunt însă singurele probleme la comunicațiile prin voce. O altă problemă o reprezintă asimetria semnalului vocal.

Iată un caz tipic de semnal vocal, așa cum poate fi văzut în domeniul timp, pe ecranul unui osciloscop.

Se observă în acest caz că o parte mai mare a energiei este concentrată în alternanțele negative. Funcție de particularitățile modulației personale, este posibil și ca vârfurile pentru alternanța pozitivă să fie mai mari. Acest gen de asimetrie pune probleme nu doar pentru emițătoarele cu modulație de amplitudine, unde o modulație asimetrică poate crea probleme la cele mai multe emițătoarele tranzistorizate moderne, dar și pentru alte tipuri de emisiuni cu voce sau chiar și pentru funcționarea corectă a unui compresor de dinamică.

Asimetria semnalului modulator a fost folosită în mod intenționat la emițătoarele mai vechi de radiodifuziune AM, pentru a se obține de regulă o modulare de peste 100% a alternanțelor pozitive și implicit mai redusă pentru cele negative. Aceasta permitea creșterea puterii semnalului la recepție, însă eficacitatea la recepție era dependentă de tipul de detector de AM folosit.

Astăzi asimetria semnalului modulator este evitată, ridicând un mare număr de probleme atât pentru emițătoarele tranzistorizate, cât și pentru modul în care funcționează chiar și un compresor dinamic. Pentru un emițător modulat în FM, produce deplasarea de facto a frecvenței centrale, ce are efecte negative în ceea ce privește interacțiunea cu bucla PLL care încearcă să păstreze frecvența centrală constantă...

Se poate arăta că din punct de vedere practic, un compresor dinamic ce lucrează cu limitator sau chiar cu circuit ALC, produce distorsiuni mai mari dacă e folosit cu un semnal asimetric și efectul poate fi sesizat auditiv cu ușurință.

Există un număr de procedee care pot fi folosite pentru a remedia asimetria semnalului. Stațiile de radiodifuziune foloseau circuite specializate pentru controlul asimetriei, din nou era vorba de echipamente complexe și foarte scumpe. Probabil cel mai simplu procedeu este să se folosească un așa numit filtru trece tot. Un astfel de circuit este prezentat în revista QEX din Nov/Dec 2017, All-Pass Networks in a Speech Chain, autor J. Tonne -W3ENE. Circuitul este relativ simplu de implementat, însă nu oferă o flexibilitate totală, și există situații în care nu e foarte efectiv.

O metodă alternativă, însă de acestă dată efectuată integral în domeniul digital, a fost implementată în transceiverele HPSDR (Anan), și care folosește câteva blocuri succesive de rotire continuă a fazei semnalului. Metoda este similară cu cele folosite în echipamentele profesionale moderne pentru radiodifuziune. Iată un semnal vocal, pentru aceeași voce ca și mai sus, corectat pentru simetrie:

O mare parte din procesările de semnal pentru voce se pot face astăzi complet în domeniul digital. Apariția așa numitelor DAW (Digital Audio Workstation) au redus substanțial costul procesării de semnal, și astăzi asemenea echipamente sunt folosite nu doar de stațiile de radiodifuziune naționale, dar chiar și de stații de radiodifuziune private cu posibilități financiare reduse. Mai mult, procesarea digitală a semnalului este folosită astăzi și de mulți radioamatori, care înțeleg faptul că procesarea semnalului vocal în transceiverele industriale clasice pentru amatori este complet insuficientă.

Și aici nu este vorba doar de amatorii de moduri exotice de operare precum AM sau ESSB, ci chiar și de amatorii de DX.

Iată o altă metodă folosită pentru mulți ani doar în domeniul profesional și care este astăzi disponibilă și radioamatorilor. Este vorba de așa numitul Downward Expander. Acesta este în esență inversul unui compresor de dinamică, ce acționează însă de la un anume nivel de semnal în jos, lăsând semnalele mai puternice neafectate. Aceasta permite mascarea unor sunete din preajmă, ce nu trebuie transmise, inclusiv sunetul ventilatoarelor de la calculatorul propriu sau chiar de la finalul de emisie.

O funcție oarecum similară o are și așa numita poartă de zgomot (Noise Gate), care funcționează similar cu circuitul Squelch folosit la recepție. Spre deosebire însă de poarta de zgomot care acționează foarte abrupt și care poate afecta chiar și silabele cu intensitate redusă, având un efect neplăcut asupra vocii operatorului (dă un efect aparent de fragmentare a vocii),

Expandarea Dinamică pentru semnal mic reduce amplificarea doar pentru aceste semnale. Rezultatul final este o modulație mult mai aproape de cea naturală din care mare parte din zgomotul ambiant lipsește.

Figura 2 arată diferența dintre modul în care acționează o poarta de zgomot (Noise Gate) și un expandor dinamic (Downward Expander).

Fig. 2

Operatorul are accesul asupra a două reglaje:
1. Punctul de inflexiune, respectiv nivelul sub care semnalul este atenuat. În imagine este setat la -20dB, însă de obicei este între -30 și -40dB.
2. Panta după care se produce atenuarea semnalului.

La momentul actual transceiverele HPSDR (Anan) se pot lăuda cu cel mai extins set de ustensile pentru procesarea semnalului vocal.

Întregul lanț de procesare a semnalului vocal permite aplicarea câtorva metode succesive de compresie a semnalului, inclusiv CESSB.

Iată în cele ce urmează, pentru exemplificare, schema bloc a circuitului de AF pentru transceiverele HPSDR, până la intrarea în modulator. Exceptând preamplificatorul și amplificatorul de microfon care sunt analogice, restul procesării de semnal se produce în domeniul digital.

Nivelul semnalului poate fi controlat cu ajutorul unui VU-metru în diverse puncte (selectabile) de-a lungul lanțului de procesare. Aceasta permite reglarea optimă a nivelelor de semnal, ce permite o putere medie de semnal maximă, fără apariția unor distorsiuni supărătoare.

Blocul audio poate prelua semnale atât de la microfon, cât și semnale generate intern în calculator de către alte programe și care sunt transferate către programul PowerSDR prin intermediul unor canale/cabluri virtuale (VAC).

Spectru vocal necorectat în frecvență (LSB).

Spectru vocal corectat în frecvență (LSB).

După cum se poate remarca, primul bloc folosit este un circuit de rotire a fazei pentru refacerea simetriei, urmat de poarta de zgomot (Downward Expander). Urmează apoi un prim egalizor grafic care corectează răspunsul în frecvență al microfonului ca și al specificului vocii operatorului. În mod natural, vocea umană are cea mai mare parte a puterii concentrată mai mult în domeniul frecvențelor joase.

Iată și interfața grafică pentru control:

După cum se poate remarca, operatorul are posibilitatea să aleagă frecvențele la care se efectuează egalizarea grafică.

Urmează un compresor simplu de dinamică, cu constante de timp mari. Acest compresor (Leveler) nu introduce distorsiuni mari pe semnal și are ca rol să corecteze variațiile de semnal cauzate în principal de schimbarea distanței față de microfon.

Urmează apoi compresorul CFC, după care urmează un nou nivel de egalizare grafică a spectrului semnalului. Semnalul este apoi filtrat și limitat la lărgimea de bandă finală, specifică pentru modul de lucru ales.

Urmează un nou nivel de compresie simplă, ce necesită în mod normal nu mai mult de 2-3dB, după care urmează compresorul CESSB. Acesta elimină în bună măsură vârfurile de modulație.

În final se utilizează un amplificator cu ALC (1-3db) ce are rolul de a aduce puterea semnalului vocal la valoarea necesară pentru modulator.

După cum se remarcă, lanțul de procesare este complex și pentru funcționare optimă este necesară reglarea acestuia pe vocea operatorului. Este posibilă obținerea unor performanțe remarcabile chiar și folosind un microfon ieftin cu electret, nemaifiind necesar un microfon scump, special făcut pentru comunicații. Corect reglat, vocea sună bine și în SSB permite aceeași eficacitate cu a unui emițător cu o putere cu mult mai mare. Incorect reglat, produce o modulație proastă, cu inteligibilitate redusă...

Procesarea digitală a semnalelor a permis reducerea substanțială a costului pentru o serie de tehnologii care erau în trecut utilizate exclusiv în domeniul profesional. O parte dintre aceste tehnologii sunt astăzi disponibile chiar și radioamatorilor ce folosesc transceivere SDR, cum ar fi cele produse de FlexRadio sau în special transceiverele HPSDR. Din păcate transceiverele SDR ICOM și Yaesu au doar în mică măsură aceste facilități la emisie.

Cât de eficientă este o asemenea procesare? Am făcut un număr de teste comparative, între modul cum este recepționat transceiverul meu SDR, ce folosește tot lanțul de procesare descris anterior și un transceiver industrial clasic, ce folosește un procesor vocal standard. Pentru transceiverul SDR am folosit o putere de 50W, iar pentru cel industrial o putere de 100W. La celălalt capăt al circuitului radio operatorul nu a putut sesiza o diferență în tăria semnalului, mai mult semnalul de la SDR suna mai clar și mai incisiv. Personal, pentru operarea SSB folosesc permanent întregul lanț de procesare HPSDR.

Știu că o bună parte din cei care citesc aceste rânduri nu au un transceiver SDR care să poată folosi multe din aceste facilități. Am considerat însă că este util ca cel puțin unele din aceste tehnici să fie popularizate pentru că prin definiție mare parte din radioamatori sunt doritori să învețe lucruri noi.

Ce poate face totuși un radioamator ce are un transceiver clasic sau SDR, dar fără aceste facilități?

Apariția așa numitelor Digital Audio Work Station (DAW), ce rulează pe un calculator, a permis introducerea unor tehnici de procesare a semnalului audio, ce erau disponibile în trecut doar pentru domeniul profesional și cu costuri considerabile. Chiar si versiunile Freeware, deși au capabilități foarte limitate în ceea ce privește tipurile de procesare disponibile, oferă funcțiuni care sunt extrem de greu de implementat în domeniul analogic.

Un program specializat și deosebit a fost scris de VE3NEA - Alex. Este vorba de Voice Shaper. Acest program permite o procesare vocală foarte performantă, putând fi folosit chiar și împreună cu un transceiver clasic. Procesarea vocală realizată cu Voice Shaper este superioară față de ceea ce poate fi obținut cu marea majoritate a transceiverelor industriale clasice pentru radioamatori.

Semnalul de microfon este aplicat la intrarea de microfon a cartelei de sunet a unui calculator PC. Odată semnalul audio procesat, este disponibil la ieșirea de linie sau cască, și poate fi folosit pentru a modula un transceiver clasic. Acest program conține un egalizor grafic, un compresor dinamic cu eficacitate similară cu un compresor RF și o poartă de zgomot. În esență, poarta de zgomot folosită este de fapt un downward expander, însă cu flexibilitate ceva mai redusă de reglaj.

Programul permite înregistrarea unui fișier audio, ce poate fi apoi folosit pentru testare în cursul reglării egalizorului grafic sau a compresorului. Mai mult, programul permite o funcție unică, prin mixarea în monitor a propriului semnal procesat, fie cu zgomot fie cu QRM, pentru a putea evalua eficacitatea reglajelor făcute în condiții cât mai apropiate de traficul real.

Imaginile de mai jos arată taburile folosite pentru egalizarea grafică, ca și pentru compresor și poarta de zgomot.

În principiu asemenea programe permit obținerea unor performanțe foarte bune în ceea ce privește timbrul modulației, chiar folosind microfoane foarte ieftine. Evident, în special pentru limitarea zgomotului nedorit la emisie (inclusiv a reflexiilor de semnal de pe pereții camerei), e de dorit să se folosească microfoane unidirecționale cu o caracteristică de directivitate gen cardioidă. Sigur, un microfon diferențial ar fi de preferat însă acestea sunt mai scumpe.

Un aspect important care trebuie considerat atunci când este folosită compresia puternică a semnalului vocal, este că nu numai puterea medie crește la emisie dar și puterea consumată de amplificatorul final, și implicit și regimul termic de operare al amplificatorului se schimbă. Aceasta implică deci folosirea unui amplificator de putere cu un sistem de răcire eficient.

În materie de procesare digitală a semnalului vocal, au fost făcute progrese enorme în ultimii ani. Sa luăm ca exemplu modul de captare și procesare a sunetului folosit în autoturismele moderne dotate cu conexiune Blue-Tooth pentru telefonul celular. Zgomotul motorului sau al roților este eliminat aproape în totalitate…

Performanțe chiar mai bune vor fi disponibile în viitor prin folosirea tehnologiilor legate de inteligența artificiala (AI). Acestea permit deja izolarea unei voci umane, chiar și în cazul când se află multe alte voci sau zgomote care maschează vocea ce ne interesează. Rezultate preliminare arată performanțe excepționale în ceea ce privește izolarea unei singure voci, însă procesarea este încă lentă, nefiind încă pretabilă la aplicațiile ce se desfășoară în timp real.

Folosesc în operarea curentă un echipament home-made. Am lucrat în cursul acestui an cu multe stații YO care m-au întrebat cum arată echipamentul meu. Iată transceiverul meu SDR:

Și iată mai jos și amplificatorul meu de putere, ce poate fi comandat integral din transceiver: 

În dreapta amplificatorului este sursa de alimentare în comutație. Da… știu, mi s-a mai spus… arată ca un experiment de laborator și nu are aspectul elegant al unui transceiver sau amplificator liniar industrial. Oricât de ciudat ar fi însă aspectul, funcționează bine. Sunt foarte puține echipamente industriale pentru radioamatori care au funcțiunile la care eu am acces cu acest echipament home-made.

Transceiverul și amplificatorul pot fi operate complet telecomandat, nu se află în câmpul meu vizual, așa că aspectul nu e deranjant pentru mine. Nu am făcut însă nici un fel de compromis în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea. Operarea se face integral prin intermediul unui calculator PC.

Și iată și rezistența de sarcină (Vectronix DL-2500) cu care am făcut testarea și reglajele amplificatorului:

În funcționarea normală, cele patru rezistențe se încălzesc la cca. 250°C. Am desfăcut capacul pentru a se vedea ce e înăuntru, prilej cu care am constatat cât de ineficientă devine răcirea de la ventilator, fără capac...

Amplificatorul (împreună cu transceiverul) poate opera cu pre-distorsionare, ce reduce substanțial distorsiunile de intermodulație. Aceasta este încă o facilitate deosebită a unor transceivere SDR, care însă nu va fi discutată aici.

Adevărul este că distanța între transceiverele folosite prin anii 1980 (sau chiar înainte) și cele SDR actuale, crește cu fiecare an...

Florin Crețu YO8CRZ

Articol aparut la 20-11-2018

5357