Nini Vasilescu YO3CCC

Pe Tianu l-am cunoscut dupa 1978 cand am inceput sa merg foarte des in zilele de marti pe la Radioclubul Central din str. Dr. Staicovici.

Eu i-am facut o propunere de a face un articol despre activitatea lui ca radioamator in urma cu vreo 6-7 ani, a fost de acord, i-am dat intrebarile la care trebuia sa-mi raspunda, mi-a dat acte si fotografii pe care le-am scanat (primele 26 de poze din album - restul i le-am facut eu la diverse intalniri), dar dupa o perioada au inceput sa-i moara unii prieteni cu care se intalnea in fiecare zi de marti la Radioclubul Municipal Bucuresti din str. Popa Tatu, iar altii fiind bolnavi nu mai veneau la aceste intalniri. In plus, a inceput sa aibe probleme si cu sanatatea sotiei sale si de aceea nu mai venea la Radioclub, cu toate ca locuia foarte aproape, la vreo 200 de metri. Ultima data cand l-am intalnit (vazut) absolut din intamplare pe o strada pe langa Piata Matache, a fost in luna noiembrie 2013 - ultimele doua fotografii din album. Asa ca, din motivele enumerate mai sus, nu am reusit sa finalizez ceea ce am inceput. Despre activitatea lui ca radioamator nu stiu decat ceea ce o sa redau mai jos.

In 1964, doi nepoti ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej devin radioamatori. Din strainatate, ajutat fiind de unii radioamatori ce lucrau ca specialisti la MI, Dej le-a adus aparatura necesara. Erau cele mai moderne echipamente la aceea vreme, fiind considerate la categoria "De Luxe". Anii trec si la un moment dat in apropierea unui revelion (1969) cei doi nepoti (Sanda YO3SDG si Ghita YO3DG) care isi doreau mult un casetofon modern, vin la Radioclubul Central la Iosef Paolazzo YO3JP si anunta ca vor sa-si vanda echipamentele de radioamatori. Cereau o suma destul de mare pentru vremea aceea. Printre cei interesati de achizitionare era si Tianu YO3JA, maior la Clubul Steaua, care tocmai vanduse o casa batraneasca la Calarasi si avea cam o treime din suma ceruta. Dupa ce Tianu se intereseaza despre situatia aparaturii, inclusiv la Ilias Vasile YO3CR (care lucra la MI), se hotaraste sa mearga impreuna cu sotia sa vada statiile, desi initial primesc un telefon de la Lica (una din fetele lui Dej), prin care era anuntat ca: statia nu este de vanzare, ca este un cadou de la bunic, ca este cu regim special etc., etc. Sanda (sotia lui Tianu YO3JA), hotarata fiind, rezolva insa toate problemele familiare. Tianu merge acasa la ei si cumpara statia la un pret acceptabil. Antena insa era fixata pe un gard si ramane acolo, intrucat pe moment nu o poate demonta. Anii trec, Ghita YO3DG se insoara cu o sportiva legitimata la Clubul Steaua, club unde lucra si Tianu YO3JA. Aceeasta il va ajuta ca dupa opt ani sa mearga cu Nelu Holok YO3FH si sa demonteze si antena, care se afla intr-o stare excelenta. Era o antena verticala cu trapuri - tip 12AVS, ce acoperea banda de US.

Aparatura achizitionata de Tianu

Este vorba de un receptor SB 300, un emitator SB 400 (care puteau lucra separat sau ca transceiver), ambele produse de firma Heatkit, un monitor de modulatie pentru urmarirea linearitatii semnalului SSB, un fel de indicator panoramic montat impreuna cu receptorul ce permitea observarea aparitiei unor emisiuni intr-o anumita banda, un grid-dip-metru etc. Receptorul SB 300 acoperea benzile de radioamatori de la 80m la 10m, avand si posibilitate de transverter pentru UUS. Filtrul cu cuart din FI avea o largime de 2,1 kHz. Stabilitatea frecventei era exceptionala. Avea calibrator cu cristal pentru etalonarea scalei. Receptorul lucra separat sau in regim de transceiver cu emitatorul SB 400 care scotea 180 W PEP in SSB si 170 W in CW.

Tianu a fost deosebit de incantat de echipamentul achizitionat pe care il va folosi cca 15 ani, dupa care il va vinde lui Dorel YO7AOT, intrucat obtinuse o aprobare sa-si cumpere o masina Dacia si avea nevoie de bani.

Un album cu fotografii ocazionat de acest subiect poate fi vazut aici.

Nini Vasilescu YO3CCC

Articol aparut la 27-3-2018

4627