Răzvan Fătu M0HZH/YO9IRF

Această categorie de moduri de lucru a fost creata și e dezvoltată în continuare de către astrofizicianul american Joseph H. Taylor (K1JT). Joe a primit în 1993 premiul Nobel pentru Fizică în urma descoperirii unui nou tip de sistem planetar-pulsarii binari, descoperire ce a avut un impact foarte important asupra astrofizicii moderne. Prin ascultarea unor impulsuri radio aproape imperceptibile provenind de la peste 21.000 ani lumină, a reușit să calculeze cu o eroare de doar 0.2% masa, dimensiunea sau orbita celor doi pulsari înlănțuiți într-un dans gravitațional. Cu siguranță, se pricepe la semnale radio slabe !

Revenind la subiectul de față, câteva din avantajele acestor moduri de lucru sunt faptul că pot recepționa semnale cu un raport S/N extrem de redus (chiar și subunitar !) și că ocupă o lărgime de bandă foarte îngustă, permițând zeci de QSO simultane într-o bandă de câțiva khz. Ba chiar străpung aproape neafectate prin zgomot, perturbații sau chiar semnale SSB care ajung "din greșeală" în segmentul de bandă destinat modurilor digitale. În schimb, necesită o sincronizare foarte precisă a orei (la zecimi de secundă!) între emițător și receptor și o stabilitate bună a frecvenței, iar transmisiile durează destul de mult raportat la cantitatea de informație transferată.

Avantajul acestor moduri de lucru de a putea fi decodate chiar și în condiții foarte grele le-au făcut inițial foarte utile împrejurărilor mai exotice (reflexie pe luna sau chiar pe urme de meteoriți), însă s-au dovedit repede foarte potrivite și pentru lucrul în unde scurte. Având în vedere minimul de propagare prin care trecem și migrarea multor radioamatori către operarea din portabil datorită restricțiilor de antene în orașe, un mod digital ce permite lucrul cu semnale slabe pare să fie soluția care revigorează activitatea în HF.

Faptul că pe lângă transceiver e nevoie și de un computer (sau tabletă, smartphone etc) e un dezavantaj inițial ce aduce însă multe beneficii: toate QSO-urile sunt salvate automat și adăugate în log, software-ul are macro-uri predefinite și știe ce să răspundă în funcție de ce a recepționat de la corespondent etc. Sigur, mulți vor spune că un software ce e atât de automatizat "nu mai e radioamatorism" și "ce rol mai are operatorul" și într-un fel vor avea dreptate. Tocmai de aceea radioamatorismul e un hobby așa de minunat, pentru că e loc pentru toată lumea, chiar dacă nu vrea să abordeze noile moduri de lucru.

Majoritatea QSO-urilor din SSB/CW sunt oricum un schimb sec de indicative și controale în care (oricât ne place să ne amăgim) operatorul nu face diferența, așa că software-ul pentru FT8 elimină de tot rolul operatorului în felul asta. Automatizarea permite că operatorul să se poate concentra pe lucrurile care chiar fac diferența, cum ar fi antena și direcțiile de propagare, alegerea benzii de lucru, alegerea corespondentului și a momentului propice pentru a apela etc. E echivalentul folosirii unui voice keyer în SSB sau macro-urilor în CW, dar cu capacitatea că determină singur cu ce macro să răspundă în funcție de ce a transmis corespondentul.

Succesul FT8 e atât de mare încât în jumătate de an a ajuns de departe cel mai popular mod de lucru in unde scurte, iar luna trecută ClubLog a înregistrat mai multe QSO-uri pentru FT8 decât toate celelalte moduri de lucru la un loc (!).

Pentru a testa noul mod de lucru am decis anul trecut să îl folosesc în mod exclusiv pe toată durata YO SOTA Marathon 2017. Pentru cine nu știe, acesta e un eveniment anual ce durează o săptămâna și se desfășoară în August, în care un grup de radioamatori cutreieră munții patriei și operează din portabil de pe diverse vârfuri de munte. Mai multe detalii despre programul SOTA pot fi găsite aici:
http://www.sota.org.uk/

În total echipamentul folosit de mine a cântărit sub 2kg, a fost ușor de transportat pe avion sau în rucsac toată ziua pe munte și mi-a permis să fac zeci de legături fără probleme, chiar la începuturile FT8 când nu era așa de popular ca acum.

Echipament:
-Yaesu FT-817nd + baterie internă 9.6V/2000mAh
-tabletă Linx 8 (8 inch, Windows 10, quad-core, 1GB RAM)
-cablu audio (detalii mai jos)
-antenă end-fed pentru 7/14Mhz (20m lungime)
-undița Caperlan Lakeside Travel 600 (6m întinsă, 40cm strânsă)

Bateria internă folosită în FT-817nd e formată din 8 celule Sanyo Eneloop și permite operarea cu putere de peste 4W pentru mai bine de 90 min. De multe ori am coborât puterea la 2.5W sau chiar 1W pentru a prelungi autonomia și nu am observat penalizări semnificative ale performanței; cam 70% din QSO-uri au fost făcute la putere redusă. Pentru că FT8 e modul de lucru cu cel mai mare duty cycle (13.5s transmisie la putere maximă, 16.5s recepție), alimentarea și temperatura finalilor sunt factori importanți și trebuiesc monitorizați.

Cablul audio ce interfațează FT-817nd cu tableta e foarte simplu și singura separație folosită e o ferită tubulara ce oprește curenții RF de mod comun. Fiind echipamente portabile și lucrând cu putere mică, o interfață audio "adevărată" cu separație galvanica nu e necesară, iar greutatea redusă și simplitatea au fost mult mai importante în situația asta.

Tot pentru simplificare am eliminat comanda de PTT, folosind în loc circuitul VOX din transceiver. Acesta funcționează doar pe intrarea de microfon, așa că pentru a rămâne la varianta simplă (un cablu simplu cu două mufe la capete) a trebuit să fac o modificare internă în FT-817, care aduce semnalul de intrare din portul de date pe canalul de audio ce vine de la microfon. Am setat transceiverul în mod USB, am conectat cablul audio între mufa jack 3.5mm cu 4 contacte a tabletei și mufa DATA a lui FT-817, am activat VOX, reglat nivelul de volum și gata !

În 6 zile am făcut aproximativ 50 de QSO-uri în FT8 de pe 9 vârfuri diferite din Munții Apuseni, fiind primul radioamator din Europa care a activat un vârf de munte în programul SOTA în FT8. De asemenea, pe data de 14 August 2017 am reușit de pe Vf. Tarnița (1702m) prima legătură radio FT8 între două vârfuri de munte, cu OK1CYC/P aflat la pe Vf. Snezka (1600m) la granița dintre Cehia și Polonia. Mi-am dovedit că FT8 e un mod de lucru excelent pentru portabil, adăugând un minim de complexitate (o tabletă și un cablu audio) pentru beneficiul de a putea cu puteri reduse în condiții slabe de propagare.

Unul din cei mai activi operatori FT8 din regiune este Petronel YO8SEP, care în numai câteva luni a reușit să ajungă la 135 de entități confirmate (49 în banda de 160m !), 46 din cele 50 state americane, clasându-se și pe o poziție foarte bună în ARRL International Grid Chase. Petronel a făcut peste 5000 de QSO-uri în FT8 din Noiembrie 2017 și Februarie 2018, folosind un transceiver SunSDR Pro (max. 20W), o Yagi pentru 20/15/10m și antene verticale pentru celelalte benzi.

Pentru cine e curios câta activitate e în FT8, puteți să ascultați 7.074MHz sau 14.074MHz în mod USB. O să auziți probabil o multitudine de tonuri suprapuse; fiecare ton reprezintă o alta statie care transmite. Pentru că lărgimea de bandă folosită de FT8 e de 50Hz (da, ati citit corect, doar 50 Hertzi !), e posibil ca într-o bandă audio de 2kHz folosită mod normal pentru o singura transmisie audio SSB să incapă zeci de transmisii FT8 simultane fără ca vreuna să le deranjeze pe celelalte.

Pentru a începe să lucrați FT8 aveți nevoie de un transceiver HF cu mod de lucru USB, un computer si o interfata audio. Recomand instalarea software-ului WSJT-X, pe care il puteți găsi aici:
https://physics.princeton.edu/pulsar/k1jt/wsjtx.html

Unul din cele mai bune documente disponibile despre configurarea și utilizarea FT8 se găsesc aici:
http://www.physics.princeton.edu/pulsar/K1JT/FT8_Operating_Tips.pdf

De asemenea, software-ul folosit pentru FT8 raportează indicativele recepționate via internet, așa că puteți vedea în orice moment, aproape în timp real, câte stații sunt active pe glob, care din ele vă recepționează semnalul și cu ce intensitate:
https://pskreporter.info/pskmap.html Ca un ultim comentariu, în mod normal rapoartele de nivel ale semnalului în FT8 sunt între -20dB și 0dB. Acestea reprezintă nivelul semnalului unei stații comparativ cu tot nivelul de semnal din banda de 2khz a receptorului. Astfel, raportul nu spune cât de puternic e semnalul la receptor, ci cat de puternic e semnalul la receptor față de celelalte semnale recepționate (-20 e pragul minim de decodare, 0 e maxim, valorile pozitive sunt erori ale algoritmului de calcul).

Succes și sper să ne "auzim" în FT8!

Răzvan Fătu M0HZH/YO9IRF

Articol aparut la 22-2-2018

11318