Gheorghe Opreoscu – Tavi YO4BKM

După cum se poate vedea din programul conferinţei, pentru anul 2015 a fost prevăzută o secţiune pentru radioamatori, IWRRA-2015. Propunerea a venit pe neaşteptate în octombrie 2014 din partea unuia din organizatori, Oproescu Mihai, care nu este altcineva decât fiul meu, neradioamator, dar cadru didactic la Universitatea din Piteşti, profesând în unul din domeniile de specialitate ale ECAI. A vrut pur şi simplu să ofere celor care au pasiunea mea o şansă de a arăta şi altora, inclusiv profesioniştilor în radioelectronică, cât de eficientă este şi o abordare pragmatică a acestei discipline, folosind mai puţină teorie, dar cu multe experimente, observaţii şi experienţă acumulate în timp şi numai din practică. Mai mult, în Univeritatea din Piteşti funcţionează o staţie colectivă cu indicativul YO7KXJ. Eu şi responsabilul acestei staţii, YO7HVK, trebuia să fim moderatori ai secţiunii IWRRA, mie imi revenea în plus sarcina organizatorică, publicitate, primirea lucrărilor, corespondenţa cu autorii etc. Oferta pentru radioamatori cuprindea o paletă destul de largă, pentru toate preocupările, citez din programul distribuit de mine în mai multe rânduri:
- experimente;
- construcţii;
- propagare;
- echipamente de firmă, monitorizare, mentenanţă, plusuri şi minusuri;
- instrumentaţie virtuală şi comentarea aplicaţiilor existente;
- telecomunicaţii neconvenţionale (laser, fascicul luminos, reflexii pe nori, pe ploi, pe aeronave, pe corpuri care satelizează Terra);
- programe pentru promovarea radioamatorismului;
- sau orice consideră fiecare că poate fi de interes.

La conferinţă se percep taxe de participare, funcţie de numărul de lucrări şi numărul de pagini, pornind de la 400 lei pentru români dar, pentru radioamatori, s-a făcut o derogare (de care am amintit în mesajele mele). Mi-am exprimat meru şi public oferta de a ajuta pe oricine cu tehnoredactarea sau cu traducerea, fără nicio pretenţie din partea mea, lucrările fiind obligatoriu în limba engleză şi având un format impus.

În afară de disemninarea făcută pe radioamator.ro (TNX N2YO!), de unde tema a fost preluată şi de unele radiocluburi, am trimis invitaţii personale la 50 de radioamatori, respectiv la autori ai articolelor secţiunii “Echipamente şi construcţii radio” de pe radioamator.ro pentru care am putut afla adresa de E-Mail fie din articol, fie de pe CALL BOOK. Nu fac publică lista lor, nu ar aduce nimic bun. La cele 50 de invitaţii am primit mai puţin de 10 răspunsuri, majoritatea în genul “mulţumesc, interesant, să mă mai gândesc”. Şi numai o singură lucrare! Insist, o singură lucrare! Încadrată perfect în toate procedurile şi termenele conferinţei, respectiv trimiterea intenţiei de publicare, apoi trimiterea lucrării în extenso. Mai apare o lucrare în conferinţă, a mea. Lucrările au fost revizuite de ECAI-reviewers în cel mai confidenţial şi discret mod, citez din regulament: “The review process is confidential and reviewers must use the ECAI form of review for including their comments and, if is the case, the other comments can be added on author paper. Reviewers are expected to read and critically evaluate ECAI papers, and to return helpful comments for the authors”. Eu însumi am făcut şi fac parte din revizorii ECAI, am avut de revizuit lucrări din alte secţiuni şi pot spune cert că au fost lucrări respinse, de mine mai cu blândeţe, dar se şi taie în carne vie. Iar prima participare a lui YO8CRZ la ECAI a trecut fără probleme, felicitări!

Iată acum programul ECAI-2015, prima pagină din 24:

Şi iată paginile 17-18 din acelaşi program, am încadrat eu în chenar lucrările:

Din cauza numărului mic de participanţi pentru a forma o secţiune distinctă pentru radioamatori, lucrările au fost incluse la grămadă cu alte lucrări care sufereau de acelaşi păcat. Iată în continuare prima pagină a lucrărilor lui YO8CRZ şi YO4BKM:

Şi, în fine, iată cum arată cuprinsul lucrărilor în extenso, în volumul al treilea, se indică şi paginile, am încadrat eu în chenar roşu lucrările noastre, se vede că sunt lucrări în extenso, pe câte 4 pagini fiecare:

Se naşte, acum întrebarea: de ce atât de puţine participări? De ce au ratat radioamatorii YO o şansă de a fi cunoscuţi în toată lumea şi pe această cale? Deşi acţiunea a fost destul de popularizată, deşi am trimis invitaţii personale la 50 de radioamatori care sunt obişnuiţi cu publicarea articolelor tehnice. La astfel de conferinţe participă şi reprezentanşi ai firmelor de profil şi de aceea am inclus în tematică inclusiv articole privind comportarea echipamentelor industriale (hard ori soft), care ar fi interesat pe producători. La mulţi din cei 50 le-am dat explicaţii detaliate. Eu nu am putut scrie despre echipamnte străine, am lucrat peste 40 de ani numai cu echipament HM şi nu am experienţa celui industrial, dar ceilalţi? Să fie lipsa de încredere că se poate? Să fi fost nişte struguri mult prea acri? Dar, suntem toţi maturi, am trecut prin tot felul de experienţe şi, în cel mai rău caz, aşteptam să mi se solicite lămuriri, nu m-am aşteptat la o absenţă aproape totală. Nu ştiu cum vor aprecia organizatorii ECAI acest eşec al IWRRA, poate vor mai crede că ar putea funcţiona pe viitor, numai că de acum încolo eu, cel puţin, nu mai am nici inimă, nici suflet pentru a mai suporta astfel de amărăciuni. Sunt pensionar, nu mai am nevoie de “note bune la purtare” pe linie profesională, aşa că mă voi ţine deoparte. Dar nu pot trece cu vederea articolele tehnice publicate pe radioamator.ro, îndârjirea din comentarii (unele precum nuca în perete, dar şi multe foarte utile) şi să nu mă întreb: suntem oare zmei numai între noi? Pălim în faţa străinătăţii, chiar dacă deţinem nişte licenţe internaţionale?

Am citit recent pe forum despre conferinţa anuală a Societăţii Radio Astronomilor Amatori de la Green Bank, mulţi dintre ei fiind şi radioamatori. Poate că puţini ştiu că la Green Bank fac conferinţe şi profesioniştii de renume internaţional, că în 1961 la Green Bank s-a adoptat o ecuaţie, propusă de de Frank Drake, numită în lume “Ecuaţia de la Green Bank” care dă un număr estimativ de civilizaţii asemenea nouă în Galaxie, a rezultat un număr de 50.000 de civilizaţii care pot exista într-un timp de 100.000 de ani, în afara acestui interval ori sunt mai tinere, ori mai avansate, ori s-au distrus. Iar Green Bank, Drake etc sunt pentru nişte radioastronomi amatori cu mult peste ce este ECAI pentru radioamatorii YO. Şi, cu toate acestea, se organizează, lumea se duce, se cunosc între ei, progresează.

Am rugat pe N2YO să nu deschidă comentarii la acest articol, este prima dată când nu accept aşa ceva. Motivul este simplu: toţi au avut prilejul să comenteze după cum voiau începând cu sfârşitul lunii nov. 2014 până în luna mai a.c., atât la anunţurile de pe forum, cât şi la mesajele mele. M-am zbătut degeaba, acum orice vorbă este de prisos şi nu mai poate schimba nimic. Nu este vorba de orgoliul meu, nu este prima dată când prăpădesc muniţia în vânt, dar am făcut-o pentru interesul radioamatorilor din YO. Care au ratat o şansă care nu le-a mai fost oferită nicăieri în lume. O şansă fără parfum de Dayton sau de Friedrichshafen, unde şansele cele mai mari mari sunt ca YO să afle ce este la alţii, nu alţii să afle ce este în YO, ECAI era o şansă “pentru tot natul”.

Gheorghe Opreoscu – Tavi YO4BKM

Articol aparut la 9-7-2015

4739