ing. prof. Șuli I. Iulius YO2IS

De fapt, am acces „on line” la Internet doar din august 2007, până atunci fiind un împătimit utilizator „off line” (no viruses !) folosind facilitățile comunicației Packet-Radio AX.25 prin nodurile PR locale, devenite din păcate, între timp... istorie.

Revin cu interes pe forumul tehnic de la CQHAM.ru, o reala „mină de aur” pentru cei care sunt interesați în practica echipamentelor de radiocomunicații de amator.

Fiți fără grijă, Google vă va traduce mai mult decât acceptabil textul de lecturat.

Am găsit recent, o interesantă dezbatere pe tema aplicațiilor realizate cu acel faimos deja PIC Programable Interface Controler, produs de Microchips Tehnologies, cu care mă mai întâlnisem la începutul anilor 2000, stimulat de mai tinerii YO2DNO și YO2LLQ.

E un prilej de rememorare a traseului meu în folosirea microprocesoarelor, care începea în 1981 cu placa de dezvoltare SIKIT-80 (8080, 1KB RAM, 4KB EPROM !) de la Siemens, adusă din Germania, pentru care am rescris în limbajul de asamblare (Assembly) un nou monitor, un programator pentru EPROM-ul 2706, programe pentru emisia RTTY și CW, apoi din 1983 cu arhicunoscutul L/B881 pentru care am scris o mulțime de programe, RYSC (RTTY, SSTV,CW) fiind cel mai complex, care se putea încărca foarte rapid din EPROM-urile unui cartridge.

În aprilie 1992 am „însăilat” din plăci second hand ... primul meu PC, un 286 / 8 MHz cu HD-MFM de 10 Mbyte, o sursa clasică home made...heavy duty ! PC-ul este încă în perfectă stare de funcționare !

Demn de menționat că în cei 23 de ani NU am scris vreodată o aplicație rulabilă pe un PC !

Experiența câștigată de la programele scrise în limbajul de asamblare mi-a fost mai apoi de folos la programarea PIC-urilor, aceste microcalculatoare care au într-un singur chip toate unitățile necesare unui microprocesor, adică unitate centrală CPU, memorie RAM, memorie EPROM, dispozitive I/O etc, cu un set redus de instrucțiuni, încadrându-se în categoria RISC Reduced Instruction Set Computer, numai 35 instrucțiuni la un 16F84, de regulă executabile într-un singur ciclu mașină, asta față de cele 78 ale unui procesor 8080.

Din păcate n-am văzut prea multe contribuții originale în materie de PIC-uri de la amatorii YO, uneori și cele copiate sau traduse au fost publicate, voit sau nu, cu multe greșeli sau informații incomplecte !

Am folosit cu precădere binecunoscutul 16F84 sau 16F84/A, lesne de găsit în magazinele de electronică, care poate fi reprogramat de foarte multe ori !, iar în decursul anilor am realizat multe montaje interesante și utile.

In mod ciudat prima mea aplicație cu PIC a fost ... o miră pentru TV, rod al colaborări mele cu YO2DNO, care pentru încurajare mi-a și oferit un 16C84, compatibil cu acel cunoscut de mine 16F84 !

PIC-DREAM, genera defilarea pe orizontală a unui text prestabilit, afișa ora și minutele presetate, iar în mijloc figura o bară în degradee cu tonuri gri, la ieșire rezultând un semnal TV complex A/N pe 75 Ohm.

A urmat o miră color, după un fisier hex publicat în „Tehnium”, dezasamblat și apoi modificat și reprogramat, care genera împreună cu un MC-1377 semnalul color compatibil PAL.

MEMO-key by DL4YHF, FRECVENȚMETRU după OM3CPH ( tks, YO2BH pentru conversia la afișaj cu anod comun și 16F84 datasheet !), BEACON key după SM6LKM, modificat de mine pentru QRSS, care echipează acum balizele YO2X, LC-meter după VK3BHR & YO2DNO cu 16F628 și mai recentul CW-decoder după IK3OIL montat pentru un ... „demo în familie” împreună cu keyer-ul DL4YHF.

Și ca să închei lista, un keyer pentru codul OPERA după G4JNT și mai aparte, un keyer cu AT90S1200 (cumpărat ieftin, cu mulți ani în urmă de la Mivarom) o realizare UA4NM, vestit în UUS și sateliți, pe care îl cunoscusem personal în 1981, în câmp, la Moghilev în Bielorusia, la campionatul de UUS al țărilor din blocul estic.

Probabil va urma un SWR-PWR meter cu un 16F687, care este deja programat, după proiectul lui YL2GL.

Folosirea PIC-urilor, deși aparent facilă, este condiționată de posibilitatea programării în regie proprie, (sau la un amic binevoitor...dispus să cedeze timp și muncă !) utilizând un programator care să înscrie programul în EPROM-ul din PIC.

La început foloseam un dispozitiv simplu, gen DIY (Do It Youself !), conectat la PC peste o interfață serială COM cu semnale RS232 de la un PC MS-DOS la 475 MHz !, care însă la noul Pentium 5 n-a mai...funcționat !

Azi, COM-urile sunt un rara avis pe noile PC-uri ( chiar și la un desktop,... se mai fabrică ? ), iar convertoarele USB-COM acum la modă, nu pot asigura, de regulă, nivelul de semnal necesar programării unui PIC.

Profitând de promoția lansată de o firmă din Craiova, Adelaida, am achiziționat un programator „cvasi profesional” AD-mem03, care operează prin portul paralel LPT și este compatibil cu programul „Eprom M51_16bit.exe” (Willem Eprom Prog 0.9xh1), rulat în cazul meu pe un AMD la 1GHz sub Windows Vista, echipat și cu o placă suplimentară de COM-uri achiziționată de la MagazinIeftin din Carei, asta ca să pot folosi și programatorul serial de tip JDM tot... DIY ! plus interfețele de la logul de concurs TR4w, varianta Windows de la N6TR scrisă de UA4WLI, vezi http://tr4w.net/ (site administrat acum de N4AF).

Practic, ADmem03 poate programa o mulțime de tipuri de PIC, memorii FLASH, înclusiv cele de la ATmega, deservirea este foarte simplă, iar sistemul fiabil.

MEMO key DL4YHF în montaj demo cu CW decoder IK3OIL

Revenind la ceea ce am găsit interesant și nou pentru mine pe CQHAM.ru, au fost aplicațiile cu PIC-urile cu 8 pini, pe care nu le folosisem niciodată, este vorba de 12C509 ( cu numai 33 intrucțiuni ) și 12F687, ambele apte pentru realizarea unor minuscule manipulatoare, unul după EU1CC, iar altul după faimosul K8 proiectat de K1EL.

Ceea ce însă era mai deosebit, este comutatorul de antene automat care sesizează banda pe care se emite, proiectat și realizat tot de K1EL ! Un manipulator simplu cu comanda separata pentru PTT realizat de EU1CC cu un 12F687 ( PIC care mi-se pare mai vulnerabil la programare fiind de gen OTP one time programmed), este perfect funcțional la 3V și are un consum minimal.

Manipulatorul CW realizat de EU1CC cu PIC 12F687, codul hex se poate descarcă de pe site-ul citat mai sus.

Comutatorul de antenna (Antennenselektor mit PIC) după DM2AUO.

Am fost interesat de aplicațiile realizate de binecunoscutul K1EL, cele pe care le-a trecut cu generozitate la public domain (freeware !) dându-mi acceptul scris că pot face referire la programele sale.

Thank you for the positive feedback, yes you have my permission to refer to my work in your article however you like,
73
Steve
K1EL

Detalii despre programele și aplicațiile lui Steve le puteți vedea/descărca de la adresa: http://k1el.tripod.com/freeware.html

Comutatorul de antene este după mine o excelentă realizare mai ales sub raportul preț/prestație și de ce nu, simplitatea construcției.

Începusem, cu mai mulți ani în urmă, un proiect similar după o descriere a lui DM2AUO, apărută în CQ-DL, care a fost amabil și mi-a trimis codul hexa pentru acel 16F84 care măsura frecvența de emisie și decidea comutarea celor 10 antene.

Deși finalizasem destul de rapid montajul, nu l-am testat/folosit niciodată !... existând mereu alte priorități!, am făcut însă o fotografie pentru... colecția foto-PIC !

Schema Kswitch după K1EL este chiar simplă, inclusiv programul înscris în PIC, există și fișierul de asamblare în care se pot modifica, funcție de nevoi, ecarturile de frecvență pentru comutarea celor 4 antene.

Fișierul original și codul hexa asamblat, în varianta mea, comută antene pentru benzile de 20, 40, 80 și 160m corectitudinea comutării poate fi verificată și optic prin LED-urile montate pe fiecare ieșire.

Schema originală Kswitch, by K1EL

Faimosul K8 keyer by YO2IS cu difuzor și LED alb!

Kwitch by YO2IS montaj pe perfoboard și ...wrapping!

Schema originală folosește la cele 4 ieșiri tranzistori MOS tip 2N7000, personal am utilizat tranzistori BC108B cu un rezistor de 10K în bază și în paralel unul de 4.7K pentru pilotarea LED-ului alb (deh, plăceri de old-man!), releele mini de 5V comandă printr-un cablu cu 5 conductori (mufa DIN) releele mari (nu neapărat coaxiale pentru unde scurte!) din comutatorul antenelor.

Sonda pentru RF se găseste în cutia releelor de antenna și este optimizată pentru minim (-10 dBm) de RF la care releele comută ferm !

Pentru lămuriri suplimentare recomand lectura manualului Kswitch-K1EL.

De asemenea recomand o vizită pe site-ul: http://pictutorials.com/PIC_books.htm

De unde puteți descărca gratuit o interesantă bibliografie, asta pentru cei care doresc să aprofundeze teoria și practica aplicațiilor cu PIC.

Timișoara la 28 mai 2015

YO2IS,
ing.prof. Șuli I. Iulius

ing. prof. Șuli I. Iulius YO2IS

Articol aparut la 10-6-2015

7590