| Comentarii (6) |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2016-12-21 14:07:13 (ora Romaniei)
| | Ma bucur ca pana acum, nu putini din cei ce participa la sondaj sunt deja familiarizati cu diagramele de radiatie ale antenelor sau mai ales doresc sa invete mai mult despre acest subiect.
As sugera celor care cauta pe internet idei in legatura cu constructia si performantele antenelor, sa acorde o atentia sporita articolelor/materialelor/postarilor care contin date tehnice cat mai complete. De exemplu, date privind castigul antenelor, raportul F/B, F/S, F/L, impedanta complexa Z care contine si reactanta X prezenta, SWR-ul scontat, unghiul de elevatie (plecare, TOA - Take-off Angle) precum si numarul si forma lobilor de radiatie si referiri la inaltimea fata de sol la care a fost testata/calculata/simulata, eficienta electrica, eficienta de radiatie etc.. Si nu in cele din urma o comparatie cu alte antene cunoscute (de referinta) in perspectiva unei perioade de utilizare mai lungi de 2-3 luni pentru a permite concluzii cat mai pertinente.
Articolele serioase despre antene contin diagramele de radiatie in plan vertical si orizontal si cel putin o parte din parametri enumerati mai sus.
Materialele/postarile care contin doar dimensiunile antenei si ceva detalii de constructie alaturi de aprecieri inconcludente precum "antena merge bine, are SWR mic", "antena incarca bine" sau "am lucrat cativa italieni, americani si japonezi", aduc un aport tehnic si factic mult prea mic si multe dezamagiri cand se trece la constructia de facto.
Nu ma pot abtine sa nu semnalez fenomenul raspandit al antenelor-minune, foarte mici, foarte simple, joase, care acopera o multime de benzi cu SWR si BW magnifice. Evident foarte performante, eventual ieftine. Din pacate, aceste antene nu exista inca.
Cred ca e bine sa nu uitam si ca o parte din producatorii de antene folosesc metode incorecte de marketing si jongleaza cu performante si cifre in asa fel ca sa dezorienteze pe cei insuficient de familiarizati cu diversii decibeli folositi in specificatiile tehnice. Nu o data vedem reclame in care antene filare sau verticale performeaza mai bine decat un Yagi monoband pe aceleasi benzi.
Acelasi fenomen se observa si la unii autori de articole/postari despre antene, care avanseaza performante nemaivazute prin cifre fanteziste continand galeti de decibeli.
Toate cele de mai sus sunt valabile indiferent daca stam intr-o zona rurala cu spatiu pentru antene sau suntem vitregiti la bloc cu spatiu limitat si vecini nesuferiti.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
"Daca antena buna nu e, nimic nu e...."
"Radio Amatorii nu trebuie sa fie profesionisti in radio-electronica, dar nici diletanti"
|
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2016-12-21 16:04:35 (ora Romaniei)
| | | @4X1AD, bin spus-scris! Aș mai adăuga un amănunt: chiar dacă undeva se prezintă o antenă cu multe detalii, testată și folosită de autor la parametrii arătați în descrierea sa, orice încercare de a o reproduce nu va duce oriunde la aceleași rezultate. Dacă abaterile vor fi minore, ceea ce se întâmplă rar, ele pot fi suportate de echipament, dacă sunt mai mari se pot corecta cu un AT dar, mai sigur, oricine își face o antenă nouă trebuie să prevadă de la bun început posibilități de corectare a dimensiunilor antenei, inclusiv folosirea de transformatoare de impedanță sau a unei adaptări acordabile, funcție de tipul antenei. Cunosc un radioamator din Brăila care și-a construit în curte antene „Inverted V” după carte dar a și lăsat posibilități de reglare apoi, fără alt instrument sofisticat ci doar cu un clește, a scurtat fiecare element al antenelor centimetru cu centimetru până ce a obținut SWR-ul dorit. A fost bine că a avut de unde scurta. |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2016-12-21 19:14:09 (ora Romaniei)
| | Tavi, asa este, este imposibila reproducerea 100% identica ale aceiasi antene in doua locatii diferite. De aceea trebuie sa stim cum le adaptam si le modificam la conditiile specifica ale fiecaruia. Antena INV Vee monoband este un caz simplu insa chiar si asa, in afara ajustarii SWR-ului ce altceva poti face cu vestitul cleste ? Care este combinatia cea mai optima (evident in limitele geometriei locatiei) intre inaltimea capetelor fata de sol si unghiul de deschidere dintre cele doua brate si inaltimea varfului (punctului de alimentare) ? Asta nu se rezolva doar cu clestele ci trebuie si niste calcule sau o simulatie pentru cine nu are abilitatile tale de calcul. Mai trebuie si ceva knowledge sa faci si niste ploturi cu aspectul lobilor in plan vertical ca sa intelegem si distributia puterii in lobi la diverse unghiuri de elevatie (plecare).
Daca luam un simplu INV V monoband pe 7MHz, cum identificam setul de date care poate impaca cat mai mult si capra si varza, adica creat un compromis acceptabil intre inaltimea capetelor antenei fata de sol, inaltimea punctului de alimentare fata de sol respectiv unghiul optim intre cele doua brate ale antenei, totul asezonat cu castigul maxim la un unghi de elevatie de 20 de grade (ca exemplu). Aceste lucruri nu pot fi determinate fara calcule cam laborioase sau simulatie pe PC. Am dat ca referinta arbitrara unghiul de 20 de grade deoarece un INV Vee la aproape toate inaltimile practic accesibile radioamaorilor obisnuiti radiaza majoritatea energiei la unghiuri mari de 60-90 de grade, adica pentru comunicatii la distanta europene, NVIS si incalzitul norilor. Energia emisa la 20 de grade si mai putin, are mult mai multe sanse sa ajunga la distante DX dar ce sa facem, daca nici 10-15% din energia totala emisa se concentreaza in aceste 20 de grade sau mai putin ? Eu as vrea pe cat posibil sa depasim situatii de genul celor in care emitem cu +5dBi la 90 de grade si cu -4.7dBi la 20 de grade.
Cum spuneam, acesta e un caz simplu dar ce facem cu o antena multibanda, sa zicem un W3DZZ in configuratie INV Vee care rezoneaza pe cel putin 3 benzi ? Sau cu antene ceva mai complexe ? Cum alegem inaltimile si unghiurile optime pentru ca pe fiecare banda castigurile, unghiul de elevatie , concentrarea energiei emise in lobi la diverse unghiuri si chiar numarul de lobi difera ?
Subliniez ca nu discutam despre solutii ideale fanteziste ci de compromisuri cat mai optime sau, cu alte cuvinte, cum sa scoatem maximum posibil dintr-o antena in niste conditii/limitari date. Ori, doar cu reglarea SWR-ului nu rezolvam decat partea vizibila a aisbergului. Ce folos daca avem o antena cu eficienta electrica buna sau rezonabila dar 90% din energia radiata in spatiu se duce in incalzirea norilor ?
Fara indoiala, in primele etape ale carierei de ham ne multumim cu antene modeste ca performante de RADIATIE dar cu timpul intelegem ca totusi exista cateodata posibilitati de a maximaliza performanta antenei fara investitii absurde ci doar cu un mic efort de gandire stand in fotoliu in fata calculatorului. Nu trebuie sa fim profesionisti in radio-electronica pentru asta ci doar sa ne documentam si sa intelegem pe cat posibil cum functioneaza intr-adevar antenele si propagarea ionosferica. Cunosc (inclusiv in YO) destul de multi radioamatori cu meserii din cele mai diverse (economisti, avocati, softisti etc.) care-si gandesc antenele si le storc cat mai multe performante posibil omeneste.
Celebrul cleste este absolut necesar, dar profund insuficient, hi.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE
|
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2016-12-23 10:49:36 (ora Romaniei)
| | | Corect, Morel, dar referirea mea vizează un caz de acum cca 2 decenii. Acum, când tehnicile moderne devin parcă ceva mai accesibile (înainte de a deveni obligatorii?), devin tot mai importante câteva elemente care erau cvasifacultative când manualul de căpătâi era cel al lui Rothammel, respectat cu sfințenie: cunoașterea principiilor teoretice pentru a se putea corela logic observațiile (mai greu pentru amatori, mai ales în faza de începători și cu atât mai mult că ce se urmărește nu se vede și nu se pipăie, dar ăsta trebuie să fie unul din obiectivele perfecționării lor), cunoașterea tehnicilor de operare cu modele virtuale (și iarăși revine tema asamblării logice a informațiilor) și, desigur, deținerea instrumentației virtuale sau reale pentru care cunoașterea la nivel de principii este din nou obligatorie. Dacă acum 2, 5 sau mai multe decenii în urmă radioamatorul se chinuia să neutrodineze empiric vreun PA, să-și facă un SSB cu defazaj sau să reducă TVI ori BCI la un echipament HM pentru bunele relații cu vecinii, acum trebuie să investigheze imaginarul sau invizibilul cu puterea logicii, instrumentele nu fac decât să-i extindă simțurile și să-i dea informațiile. 73! |
|
Postat de Liviu Soflete la data de 2016-12-25 18:35:02 (ora Romaniei)
| | Morel&Tavi Foarte corecte observatiile; bine ca acum exista calculatoare si programe de simulare, ca sa nu ne limitam la taiat sarme la intamplare. Vreau sa remarc insa ca exista si un alt "univers" al antenelor - cel al antenelor de microunde cu reflector parabolic, intelegerea lor fiind practic o "arta" diferita de cea a antenelor filare. E adevarat ca sunt mai putini cei interesati de SHF, dar aici e un domeniu in care teoria e mai aproape de practica, iar influenta pamantului si a altor factori perturbatori poate fi neglijabila. Bine ca radioamatorismul este destul de vast ca sa contina provocari interesante pentru toate gusturile - pacat ca de multe ori ne irosim energia cu certuri sterile.
Sarbatori fericite, sanatate, pace, La Multi Ani !
73 de YO2BCT |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2016-12-25 19:53:53 (ora Romaniei)
| | @YO2BCT: bine spus, Liviu. Din pacate, prea putini hami actioneaza in microunde unde stacheta de tehnicitate este ridicata. Dar cu aceasta "evolutie" a propagarii ionosferice din unde scurte, nu m-ar mira daca in urmatorii ani vor apare mai multi interesati in "mecanica fina" si lumea miliwatilor.
Sarbatori fericite si 73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE. |
|
