Articole > Intamplari adevarate     Comentati acest articol    Tipariti

Cum am scapat in urma unei lovituri directe de trasnet (eu si echipamentele mele) Virgil Zorila YO3HEB Trebuie sa mentionez de la bun inceput ca titlul este gazetaresc si nu trebuie sa se inteleaga ca e vorba de o lovitura asupra mea ci de faptul ca una dintre antene a suportat o lovitura directa si au fost efecte ale acestei descarcari electrice asupra instalatiilor din casa. Important de spus: efectele care nu sunt spectaculoase au avut doza cea mai mare de pericol! Incep relatarea cu doua imagini care infatiseaza partea vizibila si anume antena verticala inainte si dupa lovitura de trasnet. In afara de faptul ca antena a fost "facuta arsice" si unitatea ATU de la baza ei nu mai functioneaza, la fel intamplandu-se si cu un alt ATU care acorda o antena verticala aflata pe varful casei, nu au fost afectate alte componente din mediul radio. Cel mai important fapt insa a avut loc, discret, in spatele aragazului, unde o descarcare intre racordul flexibil din otel si teava de cupru din instalatia de incalzire, aflata foarte aprope de racord (poate chiar s-au atins). Descarcarea a avut loc foarte probabil ca urmare a inductiei in teava de gaze si a fost suficient de puternica ca sa gaureasca atat racordul cat si teava, astfel s-a scurs apa din instalatie si a inceput sa se acumuleze gaz in casa. Am prezentat sumar lucrurile pentru cei grabiti sa afle exact ce s-a intamplat si voi oferi cateva detalii in continuare, urmand ideea de a difuza experienta in speranta ca ar putea ajuta. Sunt deprins sa fac lucrurile cum trebuie desi improvizatiile inerente experimentelor legate de radioamatorism raman destul de mult timp in functie dar in situatii precum aceasta constat ca sunt foarte departe de cum ar trebui sa fiu. Limitat de dimensiunile terenului am asezat antenele astfel incat sa se poata realiza cel mai bun compromis intre nivelul perturbatiilor locale, degajarea fata de vegetatia din jur, distanta fata de shack si, cel mai greu si important, dorinta sotiei mele de a vedea cat mai putine "sarme" prin gradina. Cum era de asteptat subiectul este vesnic deschis si in rare cazuri ajunge sa fie considerat rezolvat; chiar - cum este cazul meu - se redeschide anual odata cu venirea timpului propice de lucru la antene. Am facut mai jos o schita cu asezarea obiectelor in teren ca sa arat cat de mica consider sansa sa fie aleasa antena GP drept tinta. Dreptunghiul care delimiteaza proprietatea are 50 m x 25 m, iar distanta intre Windom si GP este de cca 2m. Cum se vede din fotografii, dispunerea pilonului pentru antenele VHF, a antenelor verticale si a antenei Windom, nu impovareaza prea mult gradina si se situeaza in varfurile unui triunghi aproape isoscel cu laturile mari de cca 17 m. Mai adaug faptul ca pilonul pentru antene VHF aduce antenele la o inaltime de cca 15 m (nu e complet ridicat), antena verticala pentru frecvente mari ajunge pana la 16 – 17 m, iar antena GP avea 10,7 m inaltime. Foto cu dispunerea antenelor, in plan apropiat in stanga fiind antena GP iar in dreapta verticala de pe casa. Traversand proprietatea, trece reteaua monofazica si cablul TV o adevarata sursa de paraziti contra carora mai caut inca solutii. Toate cablurile pentru antene intra in casa printr-o cutie de cupru argintat conectata la o priza de pamant satisfacatoare (nu buna) pe care sunt montate mufe N mama; cablurile de comanda pentru ATU-uri trec insa direct. In momentul in care a avut loc evenimentul antenele erau deconectate de la transceivere iar alimentarea cu energie electrica decuplata. Mai erau scoase din priza ori decuplate si alte echipamente de uz casnic considerate mai valoroase si masura asta o iau de fiecare data cand se apropie furtuna si aud tunete deoarece distributia energiei electrice se face pe cablu aerian si au mai fost situatii in care fulgerul a lovit direct reteaua electrica. Vegetatia din proximitatea antenei nu are urme de suferinta vizibile; s-o fi obisnuit cu campul electromagnetic? Trebuie sa mai spun ca antena GP montata la nivelul solului pe un suport cu izolator era conectata la iesirea din ATU, asa cum functioneaza normal, unitatea aflandu-se chiar langa antena si avand priza de pamant si contragreutati ingropate; tot ingropate in teava PVC sunt si cablurile coaxiale pentru verticala si pentru Windom, precum si cele pentru unitatea de comanda din shack; pilonul pentru antenele VHF este de asemenea conectat la o priza de pamant proprie si, casa are paratrasnet – ce-i drept n-am reusit inca sa montez decat un traseu pana in punctul cel mai inalt deasupra caruia am montat antena verticala. Am descris situatia pentru a pune in evidenta faptul ca fulgerul a fost foarte selectiv! Pe ATU sunt resturile segmentului superior al antenei adunate de prin toata gradina. Pe scurt: In 24 mai in timpul unei furtuni, intrucat nu eram acasa, am fost alertat de vecini care asistasera la un eveniment spectaculos cu fulger, tunet foarte puternic (cineva si-a scapat cafeaua din mana!) urmat de scantei, explozia antenei si foarte mult fum. Am ajuns acasa in cca jumatate de ora si inspectand interiorul si exteriorul nu am gasit situatii foarte rele ci doar cele mentionate si un miros puternic de gaz (nefiind obisnuit cu mirosul, nu mi-am dat seama de la inceput ca este gaz – credeam ca este fum de la antena ajuns cumva in casa. Continuand verificarile vizual prin camere, shack, tablouri de sigurante etc, am realizat ca aveam o scurgere de gaz si am aerisit si oprit gazul de la robinetul din afara casei. Apoi am observat ca erau cateva sigurante automate decuplate – de la tabloul principal – desi curentul fusese oprit inainte de fulger (conform marturiei vecinilor). Abia atunci mi-am dat seama ca trebuie sa fi fost foarte puternic curentul indus in conductoriii electrici si in tevile de la instalatii, desi distanta dintre centrul casei si locul unde a avut loc lovitura este de cca 15 m. Incepand sa pun lucrurile la locul lor, am cautat intai locul scurgerii de gaz si am gasit ca a avut loc o descarcare intre racordul flexibil al aragazului si una dintre tevile de cupru din instalatia de incalzire, descarcare care a gaurit atat racordul cat si teava. Se pare ca descarcarea s-a produs din cauza ca instalatia de incalzire este conectata la priza de pamant a casei (a paratrasnetului) aragazul si tevile de gaz nu erau insa conectate iar teava de gaz are o portiune destul de lunga in aer inainte de a intra in casa. Dupa ce am remediat situatia cu gazul, inclusiv conectarea acestuia din punctul de vedere electric la instalatia de incalzire, am conectat pe rand sigurantele cautand posibile disfunctii, insa nu au fost. Am scapat usor, mi-am zis, si am trecut la verificarea transceiverelor si antenelor si m-am bucurat foarte mult ca erau ok afara de cele doua unitati de acord split side pentru antenele verticale pe care nu le-am demontat inca. Judecand lucrurile in ansamblu, si tinand cont de pagube, nu a fost cine stie ce eveniment, desi eram foarte mandru de antena mea din gradina, insa faptul ca am trecut razant pe langa un pericol de explozie precum si indemnul lui Alin YO9GLY de a difuza experienta, m-au determinat sa descriu povestea cu gandul la toti radioamatorii care, ca si mine, nu sunt foarte rigurosi cu protectia la fulger. In lantul de conexiuni mai am de mentionat si faptul ca am neglijat instalarea unei electrovalve de protectie si a unui detector de gaz care, in situatia de fata, contra unei minime insistente catre instalator, ar fi redus de tot pericolul. Este adevarat ca toata teoria despre fulgere este experimentala si lasa loc pentru manifestari locale de care ne miram, insa netinand cond de nevoia de a egaliza potentiale electrice intre instalatiile din casa, pentru o situatie precum cea de fata, pe care de regula nu o luam in seama ca situatie potential periculoasa, putea in cazul meu sa produca o tragedie. Luand toate masurile cunoscute de protectie, cel putin voi fi impacat cu mine insumi ca am facut ce am stiut si nu e vina mea daca fenomenele ma depasesc. Si pentru ca in urma oricarei povestiri ramane o morala, cred ca nici o masura de protectie, pentru toate categoriile de instalatii din casa, nu e in plus. Nu merita sa ne asumam riscuri pe care la un moment dat le consideram minore si sa credem ca accidentele sunt evenimente foarte rare care se intampla la altii! Eu consider ca de data asta am avut noroc si sper sa fie cu adevarat foarte rara intamplarea ca fulgerul sa loveasca de doua ori in acelasi loc! Pentru vara asta era prevazut sa tai cablurile mai lungi in raport cu configuratia actuala. Ma gandesc insa, ca o fi contat si faptul ca erau stranse spira langa spira? Preamplificatorul de la antena de 2m a scapat teafar! Marturisesc faptul ca am ramas cu cateva intrebari de lamurit: Cum de a ales fulgerul tocmai antena mea, desi in apropiere (8 – 20 m) erau atat de multe obiecte metalice mai inalte precum pilonul pentru antene VHF si antena verticala de pe casa si tot in spatiul respectiv se afla si reteaua electrica, iar in planul urmator (pana in 50 de m) alte case cu paratrasnet si arbori mult mai inalti decat antena mea? Oare nevasta-mea are dreptate cand afirma, intuitiv, ca antenele mele atrag fulgerul? De ce nu s-a aprins gazul in momentul descarcarii electrice atat de puternice ca sa gaureasca teava de 24 mm? Apa scursa exact prin gaura respectiva o fi avut vre-un rol in inhibarea aprinderii? Cu speranta ca veti aprecia povestea, va salut, 73 de YO3HEB Virgil Zorila YO3HEB Articol aparut la 9-6-2013 21415 Inapoi la inceputul articolului

Comentarii (38)
Postat de teo - YO8CIY la 2013-06-09 14:09:36 (ora Romaniei) eu cred ca "FORTA A FOST CU TINE"
Postat de Ion - YO8RXK la 2013-06-09 17:24:48 (ora Romaniei) Articolul este interesant deoarece la un moment dat fiecare putem deveni victima unui asemenea fenomen fizic natural distrugător şi e posibil ca magistrala pentru gaze naturale să fi fost ,,mai împământată''decât împământarea, drept dovadă racordul elastic s-a perforat deoarece nu a rezistat la curentul uriaş apărut în sistem! Am fost martor la o poveste oarecum similară, prin anii '92 şi am văzut antena TV de canalul cinci verticală cu jumătatea inferioară a dipolului topită şi transformată într-o sferă din aluminiu! Aparatul TV, cu siguranţa fuzibilă arsă, aparatul video cu aceaşi problemă şi mă aşteptam să fie făcute scrum dar cetăţeanul a avut o şansă. Această poveste adevărată ne cam pune pe gânduri şi ne face să investim în piloni cu zăbrele, poate nu s-or mai topi şi aceştia, multe '73!
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-09 23:14:37 (ora Romaniei) Virgil, Strategia de viitor a apararii contra descarcarilor trebuie abordata serios si iti sugerez sa te documentezi pe notele de aplicatii si literatura tehnica ale firmei “Polyphaser”, liderul mondial in materie de protectie a site-urilor radio complexe (ex.: celulele de telefonie si statiile de radioamator). Simplificat, conceptul Polyphaser se refera la reducerea gradata a energiei unei descarcari (directe sau de proximitate) de-a lungul traseului de la antena pana la echipamentele din locatie (casa). La ora actuala, un site cellular amplasat izolat intr-o campie sau pe o inaltime, poate fi aparat 100% contra descarcarilor directe asupra antenelor sau prin liniile de energie electrica si/sau comunicatii terestre auxiliare non-optice. In nu putine tari, companii serioase de asigurari nu contracteaza asigurari de site-uri ale furnizorilor de telefonie celulara daca nu sunt bazate pe conceptul Polyphaser si folosesc componentele lor. Deoarece problema este destul de vasta, am sa-ti spun doar ca la o statie de radioamatori, este nevoie de o impamantare/protectie adecvata in 4 puncte : 1. la baza pilonilor (antenelor); 2. la cablurile coaxiale si de comanda (rotoare, comutatoare remote etc.) cel putin in punctul unde cablurile parasesc pilonul; 3. In punctul de intrare in casa a tuturor cablurilor; 4. pentru echipamentele propriu-zise (transceivere, receptoare, liniare) inima coaxialelor se trece printr-un protector amplasat pe un panou comun pentru intreaga statie (denumit in literature de specialitate SPG -Single Point Ground). Foarte pe scurt: La punctul 1: impamantarea aceasta trebuie sa fie suficient de buna ca sa poata prelua cea mai mare parte a energiei descarcarii. Pentru aceasta este nevoie de un SISTEM de prize de pamant din tarusi ingropati in jurul bazei pilonului. Numarul si suprafata lor trebuie sa permita ca energia loviturii directe sa dispuna de un VOLUM de sol suficient de mare in care sa se disipeze. Pamantul nu poate suporta cantitati nelimitate de energie, se satureaza si el la un moment dat. Minimul pe care-l recomand radioamatorilor (care nu dispun de resurse mari precum furnizorii de telefonie celulare) sunt 3 tarusi de cupru de 2-2.5m fiecare amplasati pe un cerc cu raza de 50cm in jurul bazei pilonului. Numarul tarusilor (si suprafata concentrica in jurul bazei pilonului) trebuie sa creasca cu cat amplasamentul este intr-o zona rurala izolata sau deluroasa/muntoasa, adica mult mai susceptibil la pericolul descarcarilor. In caz ca impamantarea bazei nu e suficient de buna sau volumul de pamant insuficient pentru a disipa energia loviturii, atunci o parte importanta de energie va fi inerent condusa prin cablurile care merg spre statie. In cazul tau, antena verticala amplasata pe pamant printr-un izolator si cu multiple radiale nerezonante ingropate, nu este de fapt pusa la pamant pentru protectie chiar daca ai montat un soc de cativa mH intre baza radiantului si sol (acest soc are rol doar in protectia contra tensiunilor electrostatice de energie redusa). Astfel, majoritatea energiei ramase dupa distrugerea antenei propriu-zise s-a propagat spre statie trecand prin coax si tunerele remote. Indraznesc sa afirm ca nu ai suferit chiar o lovitura directa ci una de proximitate. Deoarece presupun ca vei dori si in viitor sa folosesti un vertical, iti sugerez sa treci pe unul in sfert de lambda cu contragreutati elevate rezonante. In acest context, iti recomand sa citesti capitolul 2.2. din noua carte “Radiotehnica teoretica si practica” de F.Cretu, YO8CRZ. Consider ca avantajele vor depasi dezavantajele de constructie. In cel mai rau caz, daca insisti sa ramai la versiunea de vertical neelevat, minimum pe care-l poti face este ca sa folosesti o teva de support ingropata, ramasa circa 70-80cm deasupra solului si care sa fie legata la tarusii concentrici de impamantare. Chiar sub izolator, vei trebui sa conectezi tresa coaxialului si a altor cabluri de control la teava suport ingropata (inainte de pleaca spre casa prin conducta). Nu este o solutie ideala, dar v-a reduce intrucatva energia condusa spre statia. La punctul 2: toate cablurile care merg spre statie trebuie impamantate cel putin in punctul in care parasesc pilonul sau suportul. In cazul pilonilor, este extrem de binevenita inca o impamantare suplimentara a treselor de-a lungul pilonului. Astfel, energia preluata de catre cabluri va avea mai multe puncte unde sa se descarce spre pilon (respective impamantarea generala de la baza, astfel ca o cantitate mult mai mica de energie va calatori de-a lungul cablurilor spre casa. O metoda simpla si efectiva de impamantare elegant fara taierea camasii de plastic a coaxialului se poate vedea si prelua de la : http://www.dxengineering.com/search/department/grounding-and-lightning-protection/part-type/coax-shield-grounding-brackets/product-line/dx-engineering-coax-grounding-brackets?autoview=SKU . Eu recomand folosirea de cabluri cu tresa si pentru rotoare si care vor fi usor de impamantat. Daca totusi cablul de rotor nu are tresa, atunci minimum de facut este sa se foloseasca cateva fire libere din manunchi pentru impamantare. La punctul 3: la intrarea in shack, aceleasi trese de mai sus vor trebui conectate din nou la o impamantare facuta cu 2-3 tarusi in solul de langa peretele casei. Aceasta va fi si impamantarea intregului shack care va fi conectata la placa SPG cu platbanda masiva. Aceasta impamantare de protectie la descarcari nu va fi conectata galvanic la impamantarea de la tabloul electric al casei. Aceasta va contribui mult si la inlaturarea unor interferente de mod comun uzuale (puncte metalice care frig, brum in microfoane sau interfete digitale etc). La punctul 4: coaxialul se trece printr-un protector coaxial (recomand Polyphaser http://www.dxengineering.com/search/department/grounding-and-lightning-protection/brand/polyphaser/product-line/polyphaser-coaxial-lightning-protectors?autoview=SKU ) si care este amplasat pe o placa de tabla groasa de cupru sau aluminiu (SPG-ul pomenit mai sus). Acest SPG este conectat cu platbanda cat mai masiva la prizele de pamant de langa peretele casei sub punctul de intrare a coaxialelor. Toate antenele din curte vor fi trecute prin protectoare coaxiale adecvate ca domeniu de frecventa si putere. Nu va lasati ispititi de protectoarele coaxiale mai ieftine. Cele ale lui Polyphaser sunt multi-use si sunt cele mai rapide (intervale rise-fall). Ca sa nu mai vorbim de diverse feluri de eclatoare simple si ieftine dar foarte lente. Exista radioamatori care se multumesc sa foloseasca exclusiv protectori coaxiali fara restul de impamantari pe parcurs. Dar siguranta oferita este falsa, pentru ca acesti protector nu rezista la energii inalte ci doar la ramasitele ramase dupa impamantarile successive de pe parcurs. Suna complicat ? Posibil, dar dupa ce intelegi principiul , este destul de simplu. Si e mai mult vorba de mecanica, sapaturi si suruburi - nu munca de neurochirurg. Suna cam scump ? Posibil, dar viata membrilor familiei, casa, aparatura electrocasnica si statiile radio de mii de euro sunt incomparabil mai pretioase decat cativa tarusi, platbande si protectori coaxiali. Oricum, cu exceptia protectorilor coaxiali, restul sistemului se poate construi in regim de home-made. Cu sistemul “merge si-asa” sau cu abordarea clasica ca tot ce-avem nevoie este o priza de pamant de maximum 4 Ohm (eventual chiar instalatia de apa), se poate ghici usor soarta site-ului lovit de o descarcare directa. Cateva observatii: pentru administrarea corecta a diverselor impamantari de protectie la descarcari si a evitarii ground-loop-urilor si altor perturbari de RF, placa SPG joaca un rol extrem de important. Pe ea se monteaza protectoarele coaxiale, filtrele trece –jos pe antene, RF-socurile pentru inabusirea curentilor de mod comun, cutia de protectie finala a cablurilor de rotor si alte comenzi (exemplu preluabil de la http://www.dxengineering.com/search/department/grounding-and-lightning-protection/brand/polyphaser/product-line/polyphaser-rotator-control-line-protectors?autoview=SKU ), dar si filtrele de retea. Pentru cine primeste telefonie fixa si internet pe cabluri pozate pe stalpi, recomand utilizarea de protectori EMC pentru RJ-11 si RJ-45 (Ethernet) amplasati tot pe SPG. In principiu, orice device RF cu cutie metalica din shack care face parte din traseul RF al statiei, trebuie plasat pe SPG. Filtrele de retea trebuie sa contina si protectori de supra tensiune si supra current in special daca reteaua vine pe stalpi si nu este ingropata in pamant. Eu recomand ca reteaua de 230Vac pentru shack sa aiba o siguranta automata diferentiala amplasata tot pe placa SPG chiar daca panoul casei are déjà sigurante automate. De asemeni, in amplasamente cu grad mare de susceptibilitate la descarcari, trebuie evitata complet folosirea de colaci facuti din coaxialul ramas nefolosit sau cabluri de comanda mai lungi decat trebuie. Pur si simplu, la aparitia unui puls foarte puternic de energie, spirele colacilor vor constitui un fel de autotransformatoare virtuale care vor ridica suplimentar tensiunile prezente si vor penetra cu mai mult succes locurile sensibile. Impamantarile corecte ale casei si ale diverselor instalatii casnice trebuie tratate separat si corespunzator STAS-urilor din ultimii ani. Ca sa nu mai vorbim de tot ceea ce este legat de instalatia de gaze. La fel si paratraznetul casei. Nimic nu se conecteaza la el decat o platbanda masiva care merge drept la pamant. Orice improvizatie sau empirism exacerbat poate duce la grave consecinte. Nu se poate sintetiza in 2 pagini Biblia EMC, chiar si numai cand este vorba de descarcari prin antena sau retea. Trebuie totusi cunoscute cateva principii elementare de protectie pentru ca nu exista solutii universal valabile si este necesar un grad ridicat de flexibilitate in gandire. Cel putin la curte ai posibilitati reale de ati construi un sistem de protectie cat de cat eficient. La bloc e infinit mai greu, dar de obicei si pericolul de descarcari directe este mai redus. Cea mai paguboasa mentalitate este totusi cea de genul “noi suntem radioamatori nu profesionisti”. Din pacate, fulgerele nu intreaba de diplomele scolare ale operatorului. Un minimum de bagaj de cunostinte tehnice este necesar. Astazi exista multa informatie disponibila pe internet: trebuie doar filtrata si citita. Sa nu ne facem iluzii: solutiile pe care le sugerez sunt compromisuri departe de amploarea celor profesionale dar sunt in spiritul lor cel putin si ofera un nivel de protectie mult peste ceea ce folosim noi de obicei. Daca doresti lamuriri tehnice sau detalii constructive specifice, iti stau la dispozitie pe e-mail. 73 Morel 4X1AD Ex.YO4BE
Postat de Georgescu Viorel - YO2MHJ la 2013-06-10 02:01:05 (ora Romaniei) Interesanta intamplare,si eu am patit-o recent(26 mai)-un fulger a lovit in apropierea micului meu pilon de pe terasa blocului si mi-a afectat doua lucruri-un minialimentator aflat permanent sub tensiune(alimenteaza un releu de comutare antene extern) si ce e mai grav cutia de comanda a rotorului-G 800. TNX Morel inca o data pentru buna lectie .
Postat de Dorian - YO2MIZ la 2013-06-10 02:05:44 (ora Romaniei) Multumesc Virgil, YO3HEB pentru acest articol. Sunt, de ceva vreme, in cautare de informatii practice despre aceste evenimente...mai greu de gasit. Prezentarea a fost din punctul meu de vedere OK, la obiect si foarte utila. Ii multumesc si lui Morel pentru abordarea tip marketing/empirica/internet based/parinteasca/et caetera a fenomenului. Ar fi fost binevenita inainte de eveniment. Noi inca avem carti tiparite pe hartie. 73
Postat de Andy - YO2LXB la 2013-06-10 07:34:21 (ora Romaniei) Urata intamplare si foarte neplacuta.Nu as dori nimanui sa i se intample.Eu cel putinn la bloc nu voi avea parte de asa ceva.Cat despre conducta de gaz(furtunul flexibil)singura scapare este un detector de gaze(gaz metan,butan,CO2)care are in kitt si electroventilul care taie gazul la detectarea scurgerilor si perrsonal am in dotare asa ceva in bucatarie.Fara asta nu imi monta bransamentul de gaz.La 10% acumulari de substanta gazoasa in bucatarie, suna acustic , vizual si intrerupe alimentarea cu combustibil gazos. Succes la restaurarea celor deteriorate si sa dea Dzeu in viitor sa nu mai ai parte de astfel de surprize neplacute.73'de YO2LXB/Andy
Postat de Dan Oltean - YO6BLM (yo6blm) la 2013-06-10 08:49:32 (ora Romaniei) Te salut draga Vili si pe aceasta cale. Consider ca ai facut bine sa postezi pe site-ul nostru aceasta intamplare din care pot si alti radioamatori sa invete ceva. Am fost printre cei care am aflat despre cele povestite aici prin radio la QSO-ul de weekend in banda 2m. Am vazut ca amicii, in special Morel ti-a dat o serie de sfaturi si informatii competente, asa incat ma limitez sa-ti multumesc pentru prezentarea documentata (text si imagini) pe care ai anexat-o. Referitor la perturbatiile de la cablul TV te sfatuiesc sa renunti la acesta in favoarea receptiei TV prin antena parabolica (de ex. Dolce, Digi,...). 73! si sa auzim de bine, YO6BLM/Dan
Postat de Andrei - YO8TOT la 2013-06-10 12:29:43 (ora Romaniei) @ Andy YO2LXB, detectorul de gaze nu ar fi oprit gazul pentru ca nu mai era curent.
Postat de Nelu - YO9DL la 2013-06-10 12:58:32 (ora Romaniei) Sub indrumarea lui Morel (tnx) am realizat anul trecut sistemul de impamantare al statiei. Initial mi s-a parut destul de complex, dar in practica este ceva mai simplu. Voi relata pe scurt cum am procedat, poate este de folos si altora. Pentru cei 11 electrozi am folosit teava din fier galvanizata de 1 tol si un sfert si 2 metri lungime, iar legatura intre ei am facut-o cu platbanda galvanizata de 40x4. Am sapat un sant de 70 cm adancime si am batut electrozii in pamant la distante de cate 4,5 m unul de altul (este nevoie de minim dublul lungimii electrodului). Langa fiecare pilon am pus cate un electrod la circa 0,5 m distanta la care au fost conectati alti trei electrozi amplasati simetric la cate 4,5 m. Se intelege ca pilonii sunt la randul lor conectati la acest ansamblu. De asemenea, tresa coaxialelor a fost conectata la masa in varful pilonului si in punctul unde cablul paraseste pilonul. In final a rezultat un traseu de circa 60 m de platbanda la care s-a conectat si tot ce a insemnat gard şi constructie metalica aflate in vecinatate. Solul este format din cernoziom, iar la adancimi mai mari de 1 metru sunt si straturi subtiri de argila. Rezistenta masurata a sistemului a fost de 0,8 ohmi. De retinut ca mai importanta decat numarul electrozilor este suprafata de dispersie. Platbanda ajunge pana in casa la placa SPG (tabla din Al de 65x54 cm) de care este prinsa cu 4 suruburi. Este bine sa se evite, pe cat posibil, unghiurile drepte, inclusiv acolo unde cablul pleaca de la pilon. Cu strangere de inima am scurtat toate cablurile la lungimea minima necesara. Antenele cu care nu se lucreaza sunt conectate permanent la masa. Folositi platbanda cat mai lata, inclusiv de la SPG la aparatura (tresa cositorita), pentru asigurarea unor inductante reduse (frecventele fulgerului se intind pe o plaja foarte larga, nu doar in gama celor joase şi foarte joase).
Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2013-06-10 14:04:29 (ora Romaniei) Morel a spus ce era de spus. Ar fi fost utila in descrierea intamplarii o schema a traseelor electrice si de RF. Amplasarea in gradina nu spune mai nimic util din perspectiva analizarii efectului descarcarii electrice. Sunt multe de spus despre arestoare, inclusiv ca cele destinate protectiei la lovitura directa sunt cu element rezonant pus la masa (Rosenberger, Telegartner samd). Tipul de arestor este important in raport de tipul de antena si de configuratia de intrare in TR. De exemplu, pentru protectia unui repetor, putem folosi arestor cu DC blocking care insa nu e recomandabil pentru receptoarele decuplate capacitiv. Dar, cum spunea si Morel, e bine de citit ce au studiat altii: http://www.protectiongroup.com/Utility/Knowledge-Base
Postat de toto niculescu - YO7FT la 2013-06-10 17:03:39 (ora Romaniei) discutabile fenomene. acum aproape 7 ani , pe 15 iunie ma aflam la severin, sotia grav bolnava discuta cu fata noatra in dormitorul de la strada cu tv (conectat la reteaua locala de cablu ) in functiune, eu priveam in sufragerie la alt tv. deodata pe la orele 12-13 s-au pornit tunete si fulgere. vine fata,tata , tata tv scoate fum si s-a oprit. tv din sufragerie functiona in continuare. pe unde s-a produs descarcarea ? prin cablu tv sau reteaua electrica ? dece nu s-au prajit ambele aparate tv ? antenele ( fd4 si verticala ) nu au patit nimic. sotia cu toate ca a fost grav bolnava a si glumit ; asta prevesteste sfarsitul meu. asa a fost a doua zi la ora 15 a inchis ochii destinul. asa ca sunt fenomene greu de explicat !!!, cu certitudine.
Postat de Vili - YO3HEB la 2013-06-10 21:51:09 (ora Romaniei) Am retinut toate observatiile si voi studia cu atentie documentatia de la link-urile postate. Va mai aspun ca stiu si eu o multime de lucruri despre protectia la trasnet ( de ex: LIGHTNING PROTECTION for RADIO COMMUNICATION SITES, by Phillip R Tompson “ - nu mai gasesc site-ul de unde al luat documentul pdf in engleza – cu un character aplicativ pe care l-am considerat de baza in chestiunea trasnetelor) insa, cum se intampla de cele mai multe ori, m-am straduit sa aduc echipamentele la starea de functionare cu o protectie minima si ... au ramas asa. Este adevarat ca, privind lucrurile inapoi, este esential sa ai indeplinite toate conditiile de siguranta inainte de punerea in functiune a echipamentelor, insa, desi or fi multi cei care procedeaza in acest fel, eu n-am reusit! Desi lovitura este teribila, incidenta nu-i semnificativa si din acest motiv prea multi radioamatori de la noi folosesc echipamente in conditii precare de protectie. Recunosc faptul ca am fost norocos (de data asta) si mi-am primit lectia; m-as bucura daca evenimentul ar folosi colegilor care considera ca riscul unei lovituri este minor, si, i-ar detrmina sa se aplece mai mult asupra acestei chestiuni. Multumesc Morel – 4X1AD, Nelu – YO9DL si Adrian – YO2HJV; observatiile voastre sunt binevenite. 73 de Vili, YO3HEB
Postat de Daniel - YO3GJC la 2013-06-10 22:55:18 (ora Romaniei) Draga Vili Uite-te si aici: http://www.bwcelectronics.com/articles/WP30A190.pdf si iarasi cu caldura vezi pe site-ul lui W8JI http://www.w8ji.com/station_ground.htm pentru implementari practice 73 de ve3gno/yo3gjc Daniel
Postat de Daniel - YO3GJC la 2013-06-10 23:11:43 (ora Romaniei) si uitasem de amicul Bill KC4PE, uite-te la cum si-a rezolvat el grounding-ul...merita http://www.kc4pe.com/pix.htm#ground
Postat de ghita - YO8CLN (yo8cln) la 2013-06-11 09:10:24 (ora Romaniei) Fenomenele de descarcari electrice, sint pe cit de periculoase, pe atit de imprevizibile si de greu de stapinit!Ca argument se poate vedea ca verticala, desi mai degajata, nu a fost "preferata" de traznet. Unul dintre profesorii mei de electrotehnica ne spunea ca "decit o impamintare proasta mai bine deloc"!Un exemplu concret este repetorul nostru din muntii Calimani la 2021 m asl intr-un gol alpin, care a functiunat fara probleme cca. 8 ani cu o priza de impamintare din 6 tarusi de 0.8m batuti printre pietrele de la baza pilonului de 10 m.Dupa ce niste "specialisti"(e plina tara cu de astia) au construit o impamintare "profesionala" pt. a proteja statia meteo automata aflata in vecinatate, repetorul nostru a fost supus la o serie de distrugeri datorita fenomenelor electrice atmosferice! Mai mult la un concurs, TS 2000 X a fost puternic afectat (finalul de 432 Mhz projit) datorita descarcarilor venite prin cablul electric ingropat superficial intre cabina repetorului si locatia statiei.Asa ca decit ceva rau executat mai bine deloc. 73! de yo8cln
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-06-11 17:01:39 (ora Romaniei) Ce ne facem cand avem antenele instalate pe bloc si din diverse motive administrative nu exista nici o posibilitate de a construi o impamantare ca lumea? Subscriu si eu, ca un necunoscator al fenomenelor respective si a metodelor profesionale de protectie, la ideea ca decat o impamantare proasta mai bine sa nu fie deloc. In acest mod antena se poate afla la un potential mai ridicat decat al obiectelor inconjuratoare si astfel sa fie mai putin "interesanta" pentru eventualele fulgere. Poate chiar si o diferenta de potential de cativa zeci de volti sa faca diferenta. Un paratraznet bun care sa acopere sub "clopotul" lui de protectie antenele poate ajuta la limitarea pagubelor mult mai bine decat o impamantare a antenei. Gresesc? Daca da, ii rog pe cei mult mai experimentati ca mine sa-mi explice unde este greseala in rationamentul meu. Toate cele bune. Dan YO3GGX
Postat de Adrian - YO3HJV (yo3hjv) la 2013-06-11 23:47:03 (ora Romaniei) Indraznesc sa critic instalarea pe SPG a arestoarelor din acest link, Daniel: http://www.kc4pe.com/pix.htm#ground In opinia mea, pentru o blocare eficienta a EMP-ului declansat de lovitura, ar fi trebuit montate pe partea cealalta a SPG-ului, adica spre antene si nu spre Shack. My two cents...
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-14 15:37:19 (ora Romaniei) Contrar unor pareri comune, exista astazi solutii de protectii de pana la 100% contra loviturilor directe de mare amploare la avioane, nave, statii de radiodifuziune, site-uri telecom, telefonie celulara si evident cladiri extreme de inalte. Marimea protectiei depinde clar si de investitia in aparare. La ora actuala, pentru aplicatii comerciale/industrial/militare exista metodologii statistice de a aprecia gradul de periculozitate a unei locatii anume si strategii de protectie adecvate. Dar pastrand proportiile, si la radioamatorul obisnuit cu resurse material limitate se poate face o apreciere a riscurilor potentiale functie de conditiile specific. La statiile plasate in regiuni rurale, la campie, pe dealuri sau munti, fara stalpi de inalta tensiune mari in jur, fara cladiri mai inalte apropiate in apropiere etc., probabilitatea unor lovituri directe sau de proximitate este mult mai mare. Pretul unor mijloace de aparare (impamantari suficiente, tarusi, platbande massive, protectii de cabluri, SPG si protectori coaxiali sau de alta natura, este infinit mai mic decat investitiile in statii, echipamente si electrocasnice si casa in sine. Ce sa mai vorbim de protectia membrilor de familie care nu se poate aprecia in bani. Sa ne lasam in seama providentei, este ceva la latitudinea fiecaruia dar sa nu uitam ca “D-zeu ajuta pe cei care se ajuta singuri”. Sa abandonam orice masura de protectie din cauza ca nu intelegem suficient fenomenul, nu stim ce sa facem, ne e greu sa ne documentam sau nu vrem sa platim cateva sute de lei pentru apararea unui site cu potential ridicat de periculozitate, mi se pare o greseala majora . O alta protectie neglijata de nu putini hami din zone rurale, este cea care trebuie amplasata pe reteaua electrica si cea de telecom. In regiunile rurale, cu linii lungi pe stalpi conectate la transformatorii HV, se pot conduce spre casa/shack varfuri de tensiuni sau curent importante. Filtrele de retea trebuie sa contina o minima aparare cu arestori/MOV-uri etc si legate la impamantare evident. Acestea se pot realiza in regim home- made la costuri minime. Singurele protectii care trebuie cumparati sunt protectorii telecom pentru retelele de telefonie fixa si CATV/Internet care vin pe stalpi. Daca la curte putem rezolva totusi majoritatea problemelor de protectie cu o investitie baneasca, la bloc e mai greu si solutiile foarte dificil de implementat. Insa, fara a generaliza, probabilitatea de lovituri directe la blocurile din zonele urbane este cu cateva ordine de marime mai mica fata de zonele rurale izolate amintite mai sus. Dupa parerea mea, majoritatea hamilor YO locuiesc la bloc. Solutia mea specifica locatiei (et. 2 din 3 ) a fost instalarea a doua platbande masive zincate (60mm latime si 8mm grosime) : prima de la acoperis la sol printr-un atrium unde dau ferestrele bailor si a boxelor – lungime totala 13.5m la care se conectau la baza cei 4 piloni de 12-22m inaltime si un suport de 6m pentru un vertical elevat. La baza atriumului am introdus in sol 4 tarusi de cupru de 2.5m lungime. Pentru shack, am tras o a doua platbanda cu dimensiuni mai modeste ( 40 x 5mm) de la intrarea in shack la sol, pe o distanta de 6.5m; la baza blocului, am pus 3 tarusi de cupru tot de 2.5m. Aceasta a doua impamantare a fost legata la un SPG home made pe care montasem toate device-urile metalice si protectorii coaxiali, de retea si de telecom. In plus, dupa protectorii coaxiali, toate coaxialele erau trecute printr-un comutator de tip AlphaDelta care avea o pozitie de impamantare pentru toate si un arestor cu gaz. Cablurile de comanda a celor 4 rotoare erau trecute prin cutii de protectie metalice (home –made) cu MOV-uri pe fiecare fir, amplasate fireste pe placa SPG, sub orificiile de intrare in casa a manunchiului de cabluri. Singurul impact estetic asupra blocului l-a avut platbanda shack-ului pe care am vopsit-o in culoarea cladirii pentru linistirea vecinilor. Cea din atrium era invizibila de afara. Aceasta s-a petrecut prin anii ’90. Pana la amenajarea protectiilor de mai sus, am avut urmatoarele pagube de la lovituri de proximitate: un modem telefonic ars conectat la cablul telecom ce venea pe stalpi; alt modem ars plus avarierea PC-ului la care era conectat; diodele de pe wattmetrul unui TS-850S; cateva diode de comutare a filtrelor de pe intrarea unui TS430; diodele de comutatie T/R de pe un transceiver V/UHF; un variabil strapuns si cateva diode dintr-un liniar home made; circuitul de control al releului de antena de pe un FT-990. Dupa instalarea protectiei si pana in 2007 cand am desfiintat shackul, nu am mai avut nici un eveniment care ar putea fi atribuit descarcarilor electrice. Mentionez ca in apropierea blocului meu micutz cu 3 etaje exista alte 2 blocuri de 14 respectiv 9 etaje si totusi am avut parte de lovituri de proximitate de mica energie. Un vecin radioamator care locuia la 3-400m intr-un bloc de 9 etaje si-a reparat de 3 ori TS-850-ul avariat de descarcari. Mentionez ca vecinul (acum SK) nu a avut nici o impamantare pusa. Nici macar calorifer, la noi nu exista calorifere, hi. Tarusii si platbanda am cumparat-o de la un antreprenor de constructii in stare de insolventa care-si vindea la licitatie stocurile. Consider ca pentru cei care locuiesc la bloc (in special la cele inalte) minimul absolut care trebuie facut este limitarea (inca de pe acoperis) cantitatii de energie a unei lovituri. Aceasta se face prin impamantarea bazei pilonilor/suportilor la centura blocului sau casa liftului impreuna cu tresele cablurilor care coboara spre shack. Din constatarile mele, unii hami impamanteaza de bine de rau pilonul/suportul dar neglijeaza cablurile (coaxial, comanda rotor, comanda comutator de antena sau telealimentari diverse) si se bazeaza pe vesnicul calorifer sau tevile de apa curenta de sub chiuvete. Este esential imitarea amploarei unei descarcari INAINTE de a ajunge la shack sau in preajma lui. Cele de mai sus nu reprezinta solutii ideale sau “profesionale”, dar micsoreaza pericolele intr-o anumita masura. Trebuie constientizat ca impamantarile casnice, cele pentru protectia la electrocutare si impamantarile contra descarcarilor trebuie tratate diferit. La fel si cazurile de pamant care “frige” de la RF, ground loop-urile etc., rezolvate cu socuri RF sau contragreutati acordate in sfert de lambda imprastiate pe sub covoarele din casa. 73, Morel 4X1AD, ex.YO4BE.
Postat de Vili - YO3HEB la 2013-06-15 09:28:24 (ora Romaniei) Dupa ce am citit postarile si materialele la care s-a facut referire – si pe care le passtrez pentru o revedere ulterioara si pentru care mai multumesc odata - sintetizez ideile exprimate aici asa cum le inteleg eu intr-un minimum de reguli: - casa trebuie sa aiba paratrasnetul ei cu impamantare cat mai buna; - fiecare pilon metalic folosit in sustinerea antenelor trebuie sa aiba priza de pamant; - toate cablurile care intra in shack sa fie prevazute cu arestoare si echipamentele sa fie conectate la o priza de pamant cat mai buna, la intrarea in casa, aceeasi pentru toate; - toate prizele de pamant trebuie interconectate pentru egalizarea potentialelor; - Nu umbla cu improvizaatii si respecta regulile de protectie pentru toate echipamentele din casa. Dupa ce ai luat sau nu masurile de mai inainte: - cand se apropie furtuna, incetezi lucrul la statie si deconectezi antenele de la transceivere; - daca locuiesti in mediul rural, unde sunt linii electrice si CATV aeriene, deconectezi cablul TV de la splitter, modem, televizor in functie de configuratie si decuplezi reteaua de alimentare cu energie electrica; - stai cuminte si astepti sa treaca furtuna; daca esti credincios spui o rugaciune si poate scapi si de data asta; nu stiu daca ajuta insa s-ar putea sa te simti mai bine! Cu cat mai bine sunt aplicate regulile de protectie cu atat mai mult esti protejat. Nu sunt de acord cu ideea ca decat o priza de pamant proasta mai bine nimic. Sanatate si numai bine, Vili – YO3HEB
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-15 10:37:36 (ora Romaniei) @YO3HEB: Vili, cu scuzele de rigoare pentru ca ma repet, dar este absolut esential pentru concluziile tale: cablurile coaxiale si de comanda trebuie impamantate INAINTE de a ajunge in shack, cel putin la punctul unde parasesc pilonul /suportul antenei. Aceasta este cheia reducerii drastice a cantitatii de energie care ajunge in casa/shack. Succes. 73, Morel 4X1AD, ex.YO4BE
Postat de VILI - YO3HEB la 2013-06-15 12:43:44 (ora Romaniei) @4X1AD: Corect! Apeciez foarte mult interesul tau pentru chestiunea in discutie si pentru multe alte subiecte de pe acest site ca si observatiile pertinente pe care le faci. Multumesc inca odata! Cu deosebita stima, Vili YO3HEB
Postat de ghita - YO8CLN (yo8cln) la 2013-06-15 18:15:14 (ora Romaniei) Inca un exemplu care demonstreza ca traznetul loveste unde vrea! Cabana meteo din Calimani (2021m asl) are 4 stilpi de protectie la descarcarile atmosferice. Cu toate astea o descarcare s-a produs in antena parabolica de tv ! Acolo nu exista retea de energie prin cablu sau aerian !Pt. informare la majoritatea blocurilor instalatiile: sanitare, apa, termic s-au refacut cu materiale gen ppr, politub,uponor...care nu sint conducatoare de electricitate! Dar, mar rog, multumim de sfaturi ! 73! de yo8cln
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-06-16 13:28:04 (ora Romaniei) Teoria este interesanta, dar totusi revin la intrebarea mea. Decat o impamantare necorespunzatoare, nu este oare mai bine sa nu existe deloc? Este mai bine sa incercam sa atragem fulgerele printr-o impamantare imperfecta decat sa incercam pe cat posibil sa le tinem departe pastrand antena la un potential ceva mai ridicat decat obiectele din jur? Poate spun prostii, dar din nici o explicatie stiintifica prezentata aici pana acum nu reiese asta in mod evident. Ca sa extind intrebarea, atunci cand sunt fenomene atmosferice violente, este mai bine sa tinem antena deconectata de la transceiver (in aer) sau sa o conectam la o legatura (de multe ori imperfecta) la pamant? Eu as opta pentru prima varianta. Ce expicatie gasiti pentru intamplarea prezentata de Ghita (YO8CLN)? Dan YO3GGX
Postat de Vasile - YO6EX (yo6ex) la 2013-06-16 14:27:37 (ora Romaniei) Trăznetul loveşte unde se nimereşte. 1)- Pe la începutul anilor '70: la cca 3m de fereastră era un stâlp din lemn de pe care intrau în clădire firele de telefon (vre-o 8). A trăznit direct în stâlp si l-a despicat de sus până jos. Nu s-au semnalat alte pagube. 2) - Câţi-va ani mai târziu: La 25-30 de m în faţa cladirii era un părculeţ şi un indicator de sens giratoriu. A trăznit direct în indicator, pe care l-a îndoit la 180 de grade. Toate astea s-au întâmplat la Aeroportul din Sibiu, care avea pe turnul de control o multitudine de antene verticale dar şi paratrăznet. Şi 3) - eram în faţa uşii spre platforma de îmbarcare. Cu ochii mei am văzut când a trăznit exact în mijlocul platformei şi a făcut o gaură de vre-o 30-40cm în una din plăcile de beton groasă cam de 40cm...... Platforma avea vre-o 5-6 stâlpi ptr iluminat cam de 6 m înălţime... Aşi putea să vă povestesc şi despre un fulger globular care s-a scurs literalmente pe linia de coborâre a unei antene de emisie spre o staţie care avea indicativul YRQ...Linia trecea prin 2 pereţi groşi de ~40cm...
Postat de Vili - YO3HEB la 2013-06-16 16:29:05 (ora Romaniei) @DAN, YO3GGX: Pentru ca nu raspunde altcineva (si nu pentru ca ma pricep): Dumneata emiti o parere bazata pe intuitie. Ofer si eu un raspuns similar: Se pare ca fulgerul cauta o cale de mai mica rezistenta catre pamant si foloseste orice element conductiv (fiind vorba de zeci de mii de volti, sau poate chiar sute de mii, e bun si un trunchi de copac care este o cale de mai mica rezistenta decat prin aer). Prin urmare, antena flotanta poate fi folosita ca traseu de descarcare si vei avea un potential foarte mare pe feeder, care presupunand ca e bine izolat fata de obiectele din jur (nu stiu cum faci asta!) il va conduce in casa. Daca antena ar fi cumva conectata la o priza de pamant, presupun ca sarcinile s-ar scurge pe acolo (calea de minima rezistenta). Desigur un potential destul de mare va fi si pe feeder insa mai putin (cred ca avem aici un soi de divizor). Din logica asta ar rezulta ca orice cale alternativa catre pamant mai diminueaza din potentialul care altfel ar ajunge in casa. La ce potential crezi ca poti tine antena fata de obiectele din jur, tinand cont ca feederul are cel mult 5 kv tensiune de strapungere? De regula fulgerul loveste pe ploaie deci aproape toate materialele ude sunt conductive! Totusi, sa zicem ca e posibil sa functioneze pentru sarcini statice induse si nu pentru o lovitura directa. De unde stii la ce trebuie sa te protejezi? De regula se iau masurile care asigura protectia cea mai buna; lucrurile sunt totdeauna cu un grad mai mic sau mai mare de gri si niciodata doar alb si negru! Daca ai o priza buna de pamant la un paratrasnet nu inseamna ca nu te loveste fulgerul ci doar ca are pe unde se scurge catre pamant si nu mai cauta prin echipamentele de prin casa! 73 de VILI, YO3HEB
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-16 17:52:49 (ora Romaniei) @YO3GGX: Dane, tu vrei cu o singura intrebare si cu un singur raspuns sa acoperi o arie foarte vasta de probleme si fenomene in mare parte aleatorii. Daca cumva cauti o scurtatura spre o solutie universal valabila, ma tem ca nu-ti pot fi de folos. Nu prea exista explicatii stiintifice sau formule elaborate pentru ca descarcarile electrice (traznete) se produc pe o baza aleatorie fiind implicati o multime de factori in “n”combinatii. Urmarile lor sunt functie de caracteristicile locatiei, solul, relieful, inaltimea, configuratia cladirilor, a liniilor de IT, stalpi diversi, obiecte inalte, copaci dar si a aparaturii, a pozarii cablurilor, instalatia electrica, pozitia si inaltimea antenelor, interactiunii intre diverse elemente si ce nu. Exista evident ingineri si oameni de stiinta in domeniul fizicii energiilor inalte care stiu mai multe, insa nu sunt lucruri abordabile pentru noi. Mecanismele de producer ale fulgerelor si propagarea lor sunt doar banuite, cunoscute partial ca si in cazul uraganelor tropicale sau tornadelor. Insa predictibilitatea este foarte redusa. Nu stiu exact despre ce teorii vorbesti, eu doar am sugerat doar cateva metode abordabile de catre un radioamator cu resurse limitate pentru reducerea cantitatilor de energie a unei descarcari care poate fi directa sau de proximitate. Prin aceasta reducere se obtine un grad mai mare de protectie a casei si a shackului, evident, functie de amploarea masurilor de protective preventive pentru diferite scenarii si marimea investitiei pe care fiecare doreste sau isi permite sa o faca. Trebuie ceva documentare sa intelegem cat de putin fenomenele posibile si potentialul pericolului care variaza de la caz la caz. Trebuie sa facem un “risk assessment”si sa stabilim ce masuri de bun simt tehnic ar trebui luate ca sa fim protejati intr-o anumita masura la descarcari. Din ceea ce “trebuie”, implementam ceea ce “putem” face, dar pentru aceasta trebuie sa cunoastem putin tehnicile de protectie (nu sunt extreme de complexe ) si micile secrete constructive. Adica ne intoarcem din nou la documentare. Ti s-a sugerat mai sus ca fulgerul isi alege el tintele din “banca” de tinte care ii stau la dispozitie pe teren si deseori nu urmeaza un “pattern” universal valabil cum ar fi ca cel mai inalt obiect din zona este automat si cel mai expus. Nivelul cunoasterii radioamatorilor asupra comportarii fulgerelor este limitat, de aceea sugerez ca trebuie luate o serie de masuri preventive mai generale ca sa acopere evenimente cat mai diverse. La nivel de radioamator obisnuit, nu putem indeparta descarcarile, la bugetele noastre putem doar reduce amploarea loviturii asupra casei si shackului . Daca cineva considera ca toata protectia unui shack se limiteaza la impamantarea la calorifer sau la tevile de apa a antenelor sau/si a shackului este suficienta, atunci va trebui sa-si reconsidere abordarea. Ma repet si ma tot repet din pacate, contributia cea mai mare la protectie o are conducerea energiei la pamant INAINTE de a ajunge in casa. Tu consideri ca lantul antena-cabluri-statie devine tinta sigura daca este impamantat (bine sau defectuos) dar dispare din catarea fulgerului daca ramane la un potential elevat (in gol). Din pacate, fulgerul nu va merge dupa gustul tau ; sa ai la cativa centimetri de podea , fereastra, birou etc. un punct cu mare acumulare de potential energetic constituie un hazard pe care eu unul nu mi l-as lua. In gol, tensiunile instantanee si asa mari vor creste si mai mult. In acest caz, la o descarcare directa, energia tot nu va ramane “suspendata” in mufa antenei si nu se va evapora de la sine ci se va descarca undeva. Prin 1974 ma aflam in vizita la YO4AMS care poseda un vertical Fritzel GPA30 amplasat pe casa liftului al unui bloc de 9 etaje, cred. La inceputul furtunii, a deconectat antenna de la transceiver si a lasat-o in aer la vreo 30cm de podea. Stateam de vorba in sufragerie si la un moment dat prin geamul usii am vazut o minge de foc ca de la explozia unei grenade insotita apoi de o bubuitura colosala. Dupa ce ne-am scuipat la buric si am alungat pe satana, am constat ca in parchet se produsese o gaura afumata de cca. 20cm, adanca de vreo 10cm pana la betonul planseului. Partea superioara a antenei fusese retezata si unul din trapuri carbonizat. Revenind la cazurile noastre uzuale, daca ai un dipol de 5m la etajul 4 intr-un cartier cu blocuri si turnuri mult mai inalte, pericolul este infinit mai mic decat un vertical 14AVQ pe o teava in curte intr-un sat de munte cu case rare si joase. Una este daca ai un Yagi de 144MHz pus in balcon sau daca ai un Yagi tribander HF pe un pilon de 15m pe acoperisul unui bloc de 10 etaje. Conteaza si volumul si suprafata masei metalice expuse astfel ca la fiecare locatie trebuie un sistem de protectie specific. Majoritatea opiniilor anti-protectie sau protectie relaxata se bazeaza pe faptul ca lor nu li s-a intamplat niciodata nimic. Dar cine trece o data prin astfel de trauma, isi schimba de obicei abordarile. Rarele cazuri de avarii datorita descarcarilor nu sunt analizate suficient “post-mortem”. Multi se bazeaza pe presupunerea ca un fulger nu cade de doua ori in acelasi loc. 73, Morel 4X1AD, ex.YO4BE
Postat de Dan - YO3GGX la 2013-06-16 19:11:05 (ora Romaniei) Buna Morel. Iti multumesc pentru explicatiile ca intotdeauna extrem de pertinente. Sa luam cazul meu particular. Am 2 antene instalate pe un bloc cu 8 etaje, aflat langa blocuri cu 10 etaje. Ambele antene sunt in permanenta conectate la cele doua WebSDR-uri: HF si VHF. Prima antena este un dipol Windom, ale carui brate sunt ancorate de stalpii a doua antene colective (unul dintre ele), apoi coboara si cel de-al doilea brat este fixat de scara exterioara a casei liftului de la cealalta scara. Si la acea scara exista la mica distata (5m) inca un pilon de antena colectova. Toate cele trei piloane au paratraznete din anii '80 conectate la impamantarea blocului. Mufa BALUN-ului antenei Windom este conectata mecanic si electric la unul din piloni (cel central), deci are o impamantare mai buna decat as putea eu realiza in conditiile de bloc. Ce-a de-a doua antena este un Proxel X510N instalat in consola, la numai 1m deasupra casei liftului si la circa 5m de pilonul central (mult mai inalt decat antena). La aceasta antena nu am in acest moment nici un fel de impamantare. Cum intentionez sa tin conectate non-stop cele doua antene la receptoarele SDR, as fi interesat care este cea mai potrivita cale de a ma proteja la eventualele descarcari electrice directe sau indirecte. Multumesc. Dan YO3GGX P.S. Am constatat ca intre impamantarea paratraznetului si nulul prizei de retea este o diferenta de potential destul de mare, pe care nu am masurat-o spre rusinea mea decat prin efectele fizice simtite a atingere.
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-16 23:17:29 (ora Romaniei) @YO3GGX: Dane, pentru un “risk assessment” al locatiei si configuratiei tale specifice cat de cat rezonabil, ar mai trebuie date. Nu am inteles prea bine configuratia acelui Windom, lungimea si inaltimea lui si nici de ce mufa de la balun este conectata la pilon si in ce loc. As fi vrut sa stiu cum ajung coaxialele in shack, lungimi, felul pozarii cablurilor, felul in care intra in camera cu shack-ul tau. Era de preferat sa raspunzi la un chestionar la care sa atasezi o schita si 2-3 poze si sa corespondam pe mail pentru a nu agasa cititorii cu cazuri specifice. Ma simt ca un doctor solicitat sa diagnosticheze un pacient prin telefon. Dar hai sa simplificam la maximum, pentru un exercitiu de gandire macar. Ar mai trebui sa ai idée despre starea paratraznetelor de pe blocurile vecine mai inalte cu 2 etaje. Trebuie verificata macar vizual starea paratraznetelor de pe blocul tau, daca se face cu platabanda masiva pozata pe zid pana jos la baza sau cumva este legata pe acoperis la centura de fier beton a blocului. Afirmi ca pilonii sunt legati la la paratraznet respectiv la impamantarea blocului. Hai sa ne asumam ca cele 3 paratraznete ale tale sunt impamantate rezonabil. Aici exista o problema: legarea antenei Windom de pilonii care sustin paratraznetele o expune si mai mult, ea trebuind indepartata pe cat posibil de eventualul traseu al unei descarcari prin paratrasnet. In acest caz o parte din energia fulgerului va aparea si in antenna ta, ceea ce inrautateste situatia (creste hazardul). Primul lucru pe care ti l-as propune este sa agati Windom-ul de orice altceva si nu de suportii paratraznetului. Asta este valabil pentru lovituri directe, nu de proximitate. Cu toate ca nu am in fata ochilor configuratia ta si detaliile lipsa, as presupune ca riscul pus de Windom este apropiat de nivelul mediu + daca este prins de suportii paratraznetului dar l-as clasifica minor spre mediu daca va fi prins in locuri alternative. Riscul verticalului pentru 2m ar putea fi plasat undeva spre un nivel mediu. Fara a fi nevoie de a face o investitie majora, eu as lua urmatoarele masuri de protective preventive: 1. M-as asigura de integritatea impamantarii tuturor paratraznetelor (in limite rezonabile); 2. Deconecteaza mufa de la balun de la impamantarea la pilon, aceasta se va face in alt loc; 3. Cauta un punct de acces pe acoperis la impamantarea blocului/centura cu mentiunea ca acesta sa nu fie si punctul unde se conecteaza vreunul din paratraznete. Daca acest punct este aproape si de locul pe unde cele doua coaxiale parasesc acoperisul spre shack, cu atat mai bine. 4. Tresa de la coaxiale va fi legata la pamant de punctul de impamantare de pct.3. Conectarea tresei nu trebuie facuta prin decojirea camasii din polivinil ci prin folosirea unui adaptor de tip BULKHEAD (female-female) la care coaxialul se conecteaza cu 2 mufe PL-258 . Adaptorul BULKHEAD se amplaseaza pe bucata de tabla de aluminiu si se prinde cu piulitele cu care vine in set si se leaga la punctul de impamantare. 5.Tot ce este expus, se acopera la final cu plastilina obisnuita amestecata cu cateva picaturi de ulei de orice fel (garantez protectia cu plastilina pentru 15-20 de ani in orice conditii de poluare urbana. Nu e nevoie de material scumpe si greu de inlaturat). Aceasta impamantare a tresei coaxialurilor pe acoperis asigura o disipare importanta a energiei (majoritatea)unui eventual traznet inca de pe acoperis – pentru un singur punct de impamantare, cel putin 70% va fi condus la pamant; 6. Suportul metalic chiar si de doar 1m al Proxelului va trebui si el impamantat intr-un punct cat mai apropiat posibil (dar nu unde este conectat vreunul din paratraznete. 7. Daca doresti sa maresti gradul de protectie, iti sugerez ca la intrarea in casa a coaxialelor sa amplasezi doua protectoare coaxiale Polyphaser (tipul se alege din tabela functie de tipul conectorului, puterea de lucru si domeniul de frecventa. Aceste protectoare se gasesc la magazine pe net pentru 50-60 de dolari sau ocazional pe e-Bay la sume de 15-30 de dolari. Dificultatea reala este unde le impamantezi, pentru ca fara impamantare nu au nici o valoare. Desi este posibil ca unii sa sara in sus, eu iti sugerez ca la circa 20-30cm sub orificiile din zid pe unde intra coaxialele, sa spargi usor peretele pana ajungi la prima bucata de fier beton de care sa atasezi intr-un fel sau altul un surub mai mare de care sa prinzi un cablu gros care se va conecta la masa protectorilor coaxiali. Nici aceasta nu este o solutie optima dar mai rezonabila decat altele. Stiu ca produce deranj si murdarie, insa din experienta proprie dureaza putin sa faci asta cu un ciocan adecvat, intr-un punct cat mai putin vizibil iar dupa atasarea cablului vei repara cu ipsos zona de cativa centimetri afectata, evident , pana se nevasta acasa. Am facut aceasta de cateva ori si niciodata nu a luat peste o ora incluzand uscarea ipsosului rapid si datul primului strat de vopsea sau var. In toate cazurile am sudat in perete un surub lung de 8mm care iesea din zid. Eu nu cunosc alta metoda de a avea un punct de impamantare la etaje superioare. Solutia cu caloriferul sau tevile de apa de la baie nici nu ma mai obosesc sa sa o amintesc. Este ineficienta 100% datorita izolarile multiple de etanseizare intre tevi. Impamantarea de la instalatia electrica este total inadecvata scopului si oricum este extreme de precara in majoritatea blocurilor din YO pe care le cunosc eu. Nici nu se interconecteaza galvanic impamantarea instalatiei electrice de protective la electrocutare la impamantarea de protectie a shackului. Daca cineva are o idée mai buna, sunt gata s-o adopt. Daca adopti masurile recomandate de mine, consider ca poti lasa antenele conectate tot timpul. Daca vrei sa mergi pe safe side si sa desurubezi mufele pe timp de furtuna serioasa, atunci improvizeaza-ti niste mufe SO-238 (female) scurcircuitate si legate la punctual de impamantare unde sunt conectati si protectorii Polyphaser. Evident, se mai poate discuta mult in jurul detaliilor specifice, dar e mai bine pe e-mail. O singura remarca: de ce insist in folosirea protectorilor Polyphaser. Exista o multime de arestoare, eclatoare, cartuse etc care costa mult mai ieftin si proclama performante nemaivazute. In practica, cele de la Polyphaser sunt de tip multi-use si nu necesita inlocuire dupa un eveniment; intervalul in care reuseste sa puna la pamant majoritatea energiei pulsului electric este cel mai mic din toate tehnologiile (sa nu uitam ca vorbim aici de nanosecunde); in plus au cea mai redusa atenuare de insertie respectiv cel mai bun Return Loss. Observi ca investitia este doar in cei 2 protectori, restul este putina bataie de cap si ceva munca fizica. Adaugarea unei placi SPG cat de simple, ar fi inca un pas serios inainte dar hai sa ne oprim aici deocamdata. Dar chiar daca solutia este departe de a fi profesionala si optima, gradul de reducere a hazardului este infinit mai mare decat lipsa oricarei masuri preventive rezonabile sau vesnica legare la calorifer. Nu uita ca randurile de mai sus sunt doar un exercitiu de gandire si solutia va fi dependenta de conditiile reale ale locatiei. Cer scuze pentru lungimea postarilor dar chestiunea protectiei a fost in general insuficient abordata. 73, Morel, 4X1AD, ex.YO4BE
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-16 23:32:34 (ora Romaniei) Scuze pentru multiplele greseli de la ultima postare. Parte se datoreaza oboselii, parte speller-ului care nu se lasa imblanzit. 73, Morel, 4X1AD, ex.YO4BE
Postat de VILI - YO3HEB la 2013-06-22 22:32:42 (ora Romaniei) Epilog Cu timpul, m-am mai lamurit cu unele aspecte ale evenimentului si anume: - descarcarea s-a produs prin priza de pamant a ATU-ului montat la baza antenei (doua bucati de platbanda zincata de 2x40 si 2m lungime, ingropate la cca 1m adancime, sol umed; nu a mers mai departe pe cablurile ingropate catre shack; - ATU-ul montat la baza antenei a fost distrus; s-au vaporizat conexiunile de iesire – nici o bucata de metal prin interior, doar ca a vopsit carcasa! - un dispozitiv eclator (pentru asemenea situatii prevazut de constructor!), s-a deformat bobina de adaptare (s-au lipit cateva spire) si s-au distrus conexiunile cursorului bobinei; - Trebuie sa fi fost tensiuni mari in instalatia electrica pentru ca s-a ars un proiector - desi reteaua era intrerupta. Se dovedeste ca scoaterea din priza a echipamentelor radio si a aparatelor de uz casnic este salvatoare in caz de trasnet in apropiere! La fel si scoaterea antenelor de la transceivere! 73 de Vili, YO3HEB
Postat de Sorin - YO5PJB la 2013-06-25 16:40:21 (ora Romaniei) Am o intrebare referitoare la conectarea tresei coaxialului la impamantare (coaxialul care leaga antena de transciever). Acest lucru nu afecteaza performantele antenei, deoarece eu automat modific planul de masa al antenei. 73, Sorin, yo5pjb
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-25 18:40:57 (ora Romaniei) @YO5PJB: Impamantarea tresei coaxiale la pilon/suport metalic/punct de impamantare intr-unul sau mai multe puncte nu are nici un efect asupra zonei de camp reactiv, implicit a diagramei de radiatie in plan orizontal sau vertical si nici asupra SWR-ului. Coaxialul este mai mult sau mai putin perpendicular pe antena propriu-zisa iar sectiunea transversala si suprafata care nu intruneste clauza de perpendicularitate sunt mici - comparat cu ponderea restului de mediu apropiat care afecteaza antena (ex.ancore metalice continui - neintrerupte de izolatori; solul, cladirile, acoperisul, alte antene sau obiecte metalice din zona de camp reactiv. Sau, si mai pregnant, in cazul antenelor etajate neperpendiculare (exemplu: un Yagi cu 6 elemente plasat la 2-3m distanta peste un tribander HF). In acest context si legarea tresei la pamant trece neobservata. Exista insa o recomandare colaterala pe care consider necesar s-o fac: la o antena verticala de tip elevat (plasata pe un suport metalic) care are radialele acordate in sfert de lambda, nu se leaga tresa la suportul metalic niciodata sub punctul unde este conectat si elementul vertical. Un suport metallic de cativa metri poate afecta negativ radialele pe una sau mai multe din benzile armonice acoperite de antena. Protectia la descarcare prin impamantarea tresei coaxialului se face cat mai aproape posibil de baza suportului/pilonului: sol sau acoperis. Evident, chestiunea se poate elabora mai mult la modul general sau in cazuri specifice. Mai multe explicatii interesante si detalii relevante despre influenta obiectelor metalice, a solului si a cladirilor asupra antenelor se pot gasi in excelenta carte a colegului nostru Florin YO8CRZ, “Radiotehnica teoretica si practica” aparuta recent (vezi: http://radioamator.ro/articole/view.php?id=884 ). 73, Morel - 4X1AD ex.YO4BE
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-06-25 18:44:31 (ora Romaniei) Corectie la ultima postare: in loc de "un Yagi cu 6 elemente" trebuie modificat la "un Yagi pentru banda de 6m". 73, Morel -4X1AD, ex.YO4BE
Postat de Sorin - YO5PJB la 2013-06-26 10:08:25 (ora Romaniei) Multumesc pentru detalii.
Postat de Florin - (neradioamator) la 2013-07-14 08:25:10 (ora Romaniei) In cazul care se monteaza detectoare de gaz si electroventile trebuie tinut seama ca acestea au nevoie de energie pentru a functiona. Daca se deconecteaza de la alimentare sunt inutile. Ce este mai grav ca in procent 99% conductoarele ce alimenteaza electroventilele sunt prinse de conducta de gaze, lucru interzis de NTPEE 2008 (normativul de gaze). Trebuie tinut cont ca instalatiile de utilizare sunt izolate fata de reteaua de distributie de otel cu flanse si nipluri electroizolante iar la retelele noi din PE nu mai este cazul. De asemnea este interzis a se folosi instalatia de gaze sau alte instalatii pe post de impamantare. Ce este mai grav ca normele sunt incalcate de cei care ar trebui sa le respecte, de instalatorii autorizati gaze naturale ce realizeaza si receptioneaza instalatii. Pana in prezent am avut 2 instalatori electrocutati, fara urmari grave din fericire, la schimbarea contoarelor de gaze. Intial circuitul se inchide la pamant prin stalpii postului de reglare masurare iar cand instalatoru desface olandezii de la contor se inchide prin maini. La instalatiile respective se patentu si fac bucati cablurile prinse de conducta de gaze si consumatorul ramane fara gaze pana reface instalatia electrica a electrovalvei pe un alt traseu (de exemplu pe perete). Pentru evacuarea gazelor arse din bucatarii exista la partea superioara o gaura de aproximativ 100cmp iar aceasta ajuta foarte mult si evacuarea eventualelor scapari. Acum am si o intrebare de incepator. Am realizat o antena j-pole pentru 11m de aproximativ 8m, daca o leg la pamant va afecta emisia si/sau receptia?
Postat de Morel - 4X1AD (4x1ad) la 2013-07-15 17:38:51 (ora Romaniei) Pentru cei interesati, tema este abordata si din alte puncte de vedere pe celalalt forum de lb.romana: http://radioamator.eu/showthread.php?1068-Protectia-echipamentelor-in-cazul-descarcarilor-electrice-si-electrostatice 73 Morel 4X1AD ex.YO4BE
Postat de Globaldj - (neradioamator) la 2013-07-18 22:17:43 (ora Romaniei) Buna seara, Desi nu sunt radioamator, recunonsc ca acest articol mi-a trezit interesul, poate si datorita afinitatii pe care o am cu domeniul mentionat.Desigur, evenimentul descris este unul nefericit, si nu este de dorit pentru nimeni. Cu toate astea mi se pare ca unul din aspectele importante nu a fost mentionat. Desi descarcarea electrica, cauta cea mai scurta cale spre a se produce, si contrar opiniei populare nu toate fulgerele "lovesc". Un numar mare de descarcari electrice, au ca punt de plecare tocmai un corp aflat la sol, indiferent daca acesta se afla la o inaltime mica. Diferenta mare de potential intre corpul de pe suprafata solului si norul atmosferic, faca ca in suficiente situatii, initializarea descarcarii (fazele de streamer, si leader) sa inceapa tocmai de la corpul aflat pe sol, si nu din norul atmosferic. In felul asta se poate explica si selectivitatea fulgerului mentionata de catre autor. De ce insa, intre respectiva antena si norul atmosferic, a existat cea mai mare diferenta de potential si/sau cea mai usoara cale de descarcare, ramane intr-adevar un mister....
Postat de Nicu - YO5OUC la 2013-10-01 09:11:46 (ora Romaniei) O explicatie ar fi ca antena impricinata era din alt material decit celelalte. Un scenariu posibil ar fi: antena era din fibra de sticla sau carbon, iar celelalte din fier sau aluminiu. Antena s-a electrizat puternic astfel crescind diferenta de potential fata de celelalte, apoi fulgerul a ales ... Cred ca sotia ta avea dreptate; antena asta atrage fulgerul. Astfel de antene nu pot fi impamintate pentru ca sunt izolatoare mai putin firul metalic ce trece prin ele. Rolul unei impamintari proaste este ca pastreaza potentialul constant cu cel al pamintului conducind sarcinile induse la masa. Lucrul acesta functioneaza numai pentru conductori. Potentialele fiind egale fulgerul poate alege un copac ... Sa reziste ceva la o lovitura directa? Nu cred ...E oricum un miracol ca ai scapat fara un incendiu.

Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact