Google MapMaker - cartografie pentru toţi
Antal Madincea YO2MBA
Dacă privim hărţile electronice de pe internet, pe toate România apare ca o pată albă, având trecute doar şoselele mai importante şi oraşele mai mari. Asta în timp ce mai la vest de noi, începând chiar de la graniţa cu Ungaria, totul este cartografiat extrem de detaliat, cele mai mici cătune având trecute până şi numerotarea caselor de pe stradă. Recent Google, una dintre firmele care are în portofoliu şi o hartă digitală a lumii, a hotărât să schimbe lucrurile în cazul României alături de alte ţări din Europa de Est şi nu numai: Albania, Belarus, Brunei, Kosovo, Macedonia, Malaysia, Mexico, Moldova, Montenegro şi Serbia. Cu un an în urmă a făcut aceeaşi lucru pentru ţările din Africa.
Pentru a cartografia aceste ţări, existau două variante. Prima ar fi constat în angajarea unor firme de cartografi. Dar oricât de profesionist ar fi un cartograf, nu cunoaşte mai bine ca noi strada sau cartierul în care trăim. Aşa că s-a apelat la a doua variantă. S-a dat liber la editat hărţi. Orice posesor al unui cont de utilizator Google poate să îşi aducă contribuţia la maparea ţării. Recomandarea este ca fiecare să abordeze zone pe care le cunoaşte. Utilizatorii noi trec la început printr-o perioadă de evaluare, în cadrul căreia elementele desenate vor fi moderate de către alţii, dar în măsura în care se lucrează corect vor creşte rapid libertăţile de acţiune, ajungând la moderare numai cazurile deosebite, în care softul detectează posibile erori. Faptul că elementele desenate sunt în moderare nu împiedică cu nimic continuarea activităţii. Dacă se fac editări rău intenţionate, utilizatorului i se suspendă dreptul de a mai accesa aplicaţia. Orice utilizator poate la rândul lui să contribuie la moderarea modificărilor efectuate de către alţii, iar dacă constată acte de vandalism poate raporta acest lucru. Dar cu atenţie, pentru că dacă se raportează abuzuri false veţi fi atenţionat la prima greşeală şi suspendat definitiv la a doua. Dacă vi se pare că aţi fost suspendat pe nedrept puteţi contesta decizia printr-un mesaj detaliat pe email, iar decizia va fi definitivă şi irevocabilă.
Au radioamatorii nevoie de Google Maps sau Google Earth? Aici fiecare poate să-şi aleagă singur răspunsul. Utilizatorilor APRS le este indispensabilă o hartă bună, celorlalţi mai puţin. Deocamdată. Pentru colegii interesaţi să-şi aducă contribuţia la acest proiect, prezint în continuare principalele aspecte bine de ştiut înainte de a începe.
Recomand folosirea pentru această activitate a browserului de internet Google Chrome. Eu am început lucrul în Mozilla Firefox, dar după multe ore mi-am zis că ar trebui să încerc şi altceva, că ar fi loc de mai bine. Am instalat pentru prima oară de la lansare Chrome şi de atunci numai în el lucrez cu MapMaker. M-a cucerit prin viteza de reacţie, stabilitatea şi nu în ultimul rând ţine cont că sunt utilizator român şi îmi afişează aplicaţia în limba română, iar la crearea de noi elemente pe hartă comută implicit în română limba principală la denumire. Nu este mare lucru, se economisesc 2-3 clicuri, dar se simte. Un alt motiv pentru care recomand Chrome în loc de orice altceva este faptul că uneori sunt necesare acţiuni cu butonul din dreapta al mausului, pentru accesarea unor meniuri contextuale ale aplicaţiei. În Chrome apare imediat meniul contextual din MapMaker, în tip ce în alte browsere apar două meniuri suprapuse. Apare meniul browserului deasupra şi de abia după părăsirea lui cu tasta Esc se poate accesa meniul programului.
Odată accesat ecranul principal al aplicaţiei, avem în colţul dreapta sus 3 butoane pentru alegerea modului de vizualizare al hărţii, respectiv variantele: Hartă, Satelit şi Hibrid. În modul hibrid se afişează elementele de hartă existente, suprapuse pe imaginile din satelit ale zonei. Acesta este modul de lucru folosit pentru editare, preferabil la zoom-ul maxim permis, uzual până la scara de 50 m în cazul României. Sunt şi zone unde se permite mărirea doar până la 100 sau 200 m, ceea ce poate fi de ajuns pentru desenarea unui râu sau a unei şosele, dar insuficient pentru crearea precisă a reţelelor de străzi dintr-o localitate. În asemenea locuri poate ar fi o idee bună să aşteptăm un nou set de poze la rezoluţie mai mare sau să încărcăm rutele culese de pe teren cu un GPS (în format KLM, la butonul "Suprapuneri") şi să le edităm pentru introducerea detaliilor.
În partea din stânga sus avem două seturi de butoane, primul pentru editarea detaliilor deja existente pe hartă şi al doilea pentru adăugarea altora noi.
Putem adăuga trei tipuri de elemente, fiecare cu o mulţime de subcategorii:
- puncte de interes pentru obiective de mici dimensiuni, care nu ocupă decât un punct pe hartă (statuie, turn, puţ, etc.), pentru a marca existenţa unor spaţii comerciale care nu ocupă o clădire întreagă ci de exemplu doar o încăpere la parter şi pentru orice alte obiective care la rezoluţia maximă din zona respectivă ar fi greu de reprezentat sub altă formă. Punctele pot fi ulterior editate şi transformate în forme.
- linii care pot reprezenta drumuri, cale ferată, cursuri de apă, linii de înaltă tensiune, etc.
- forme, pentru desenarea oricărui element reprezentabil ca o suprafaţă: localităţi, lacuri, păduri, parcuri, terenuri de sport, clădiri de diferite tipuri şi multe altele.
Pentru editarea elementelor deja existente pe hartă în vederea efectuării de corecţii sau pentru completarea unor informaţii suplimentare se foloseşte butonul cu cruciuliţă, etichetat "Căutaţi pentru a edita". Se apasă respectivul buton, după care pe hartă se dă clic pe elementul a cărui editare se doreşte. Dacă din diverse motive nu se poate selecta obiectivul dorit (distanţă prea mică faţă de altele înconjurătoare), atunci se poate folosi butonul al doilea, cel cu lupa, numit "Răsfoiţi". La apăsarea acestuia, în partea stânga a ecranului se afişează o listă din care se selectează tipul obiectivului a cărui editare se doreşte. Dacă de exemplu alegeţi "intersecţii", atunci toate intersecţiile de pe hartă vor fi marcate cu un punct roşu. Prin clic pe punctul dorit se poate edita respectiva intersecţie.
Orice element, fie el punct, linie sau formă, are o serie de atribute suplimentare, unele generale (nume, adresă, cod poştal, grad de precizie) altele particulare în funcţie de tipul obiectivului (telefon, fax, adresă web/email, orar, tip). Preferabilă este completarea tuturor detaliilor cunoscute sau existente pe Wikipedia, pe saitul oficial sau alte surse aflate la îndemână. Câteva câmpuri sunt obligatorii (de exemplu denumirea unei localităţi şi populaţia). Celelalte sunt facultative, dar merită cele câteva secunde necesare completării lor. Mai devreme sau mai târziu cineva tot va trebui să o facă. Întotdeauna se vor folosi diacritice şi se vor evita prescurtările. Se va scrie Strada, Aleea, Bulevardul", niciodată str. Al. sau bd. Toate cuvintele încep cu majuscule, un aspect pe care văd că se insistă mult.
Multe din localităţile, râurile sau alte locuri româneşti au mai multe denumiri, în limbile minorităţilor locale, regionalisme, arhaisme, etc. Se recomandă introducerea tuturor denumirilor, putându-se adăuga câte câmpuri de denumire este nevoie. Pentru fiecare în parte se va selecta limba corespunzătoare (Timişoara - română, Temeschwar - germană, Temesvár - maghiară, Темишвар - sârbă, etc.). În afară de limbă, denumirile mai au un atribut, "Tip de nume". Aceasta poate fi:
- preferat - este denumirea care se va afişa pe hartă. Dacă localitatea are nume în mai multe limbi, pentru fiecare limbă se va introduce o denumire preferată. Noi vom vedea denumirea preferată în română a localităţii, dar cei din Germania vor avea posibilitatea să o vadă pe cea în germană. Cel mai important este că toţi vor găsi localitatea indiferent după care denumire o vor căută;
- colocvial - denumire cu caracter informal, argou. Ca să folosesc chiar exemplul din help, numele oficial al localităţii în limba locală este "Ho Chi Minh" dar denumirea colocvială în engleză este "Saigon";
- oficial - de obicei corespunde cu numele preferat, aşa că nu este necesară repetarea denumirii;
- necunoscut - pentru alte denumiri, de exemplu istorice sau regionalisme. Poate fi util pentru căutări;
- abreviat(-ă) - poate fi util pentru căutări. De exemplu RO este abrevierea pentru România, Tg. Jiu pentru Târgu Jiu ş.a.m.d.
Nu există linii curbe. Totul se desenează folosind segmente de linii drepte. Cu cât sunt mai scurte segmentele folosite, cu atât rezultatul final va urma mai fidel liniile curbe din teren.
Ca regulă întâi se desenează conturul localităţii şi abia după aceea se trece la desenarea străzilor sau a altor elemente din localitate.
La folosirea instrumentului linie, indiferent că este vorba despre drum, cale ferată, râu sau orice altceva, nu se pot desena segmente mai lungi de 5 km. Din punctul de terminare al unui segment de 5 km se poate începe un alt segment iar la salvarea acestuia se bifează căsuţa "Extindeţi...". În cazul râurilor este important să se completeze toate detaliile cunoscute încă de la primul segment, deoarece de la o anumită lungime în sus nu se mai poate edita râul ca întreg ci numai pe porţiuni şi devine mult mai anevoioasă completarea datelor. Dacă însă acestea s-au completat de la început, prin extinderea repetată a râului se preiau şi atributele introduse pentru toată lungimea lui.
Dacă pe traseul unui drum sau a unei căi ferate se află un pod sau tunel, se va opri drumul în dreptul acesteia şi se salvează porţiunea desenată. După care se va desena în continuare un alt segment de lungimea podului/tunelului. La salvare se va bifa atât "Extindeţi..." cât şi "Creaţi un ... nou". Asta pentru a se prelua caracteristicile deja definite dar pentru a putea totodată fixa şi altele noi, în cazul de faţă câmpul "Altitudine" care în loc de "Normal" va fi "Pod" sau "Tunel". După care se continuă cu un nou segment, se bifează iarăşi la salvare atât "extindere" cât şi "creare de...nou" şi se trece câmpul "Altitudine" pe "Normal". La intrarea în localitate şi la ieşirea din ea nu se mai bifează "extindere..." ci se creează drumuri noi, deoarece nu mai este valabilă nici denumirea din localitate, nici limita de viteză. La primele poduri desenate s-ar putea să intre la moderare deoarece softul sesizează că este o porţiune de drum prea scurtă. Asta nu vă împiedică să continuaţi lucrul. Porţiunile aflate în moderare sunt desenate punctat pe hartă şi nu pot fi editate până nu sunt aprobate. Se pot însă anula dacă aţi greşit ceva. De asemenea în orice moment al lucrului puteţi renunţa la acţiunea în curs prin apăsarea butonului "Anulaţi" din stânga sau a tastei Esc. Dacă doriţi ştergerea unor puncte din editarea curentă, se face cu clic dreapta pe punctul respectiv şi selectarea primului punct din meniul contextual afişat, "Ştergeţi acest punct".
Dacă un drum este alcătuit din mai multe segmente decalate între ele, nu doar intersectate de alte drumuri, ca Strada Dropiei din imaginea de mai jos, atunci fiecare segment se desenează independent. În nici un caz nu se va desena drumul dintr-o bucată cu segmente suprapuse peste alte drumuri.
Un drum poate fi desenat din oricâte segmente se doreşte, dar niciodată nu se vor desena cu o singură linie două sau mai multe drumuri. La capătul unui drum ne oprim, salvăm, după care se începem celălalt drum cu o linie nouă, chiar dacă el îl continuă pe precedentul în linie dreaptă.
Dacă sunt intersecţii cu sens giratoriu, acestea se vor desena înainte de a trasa drumurile care duc spre ele. Sensul giratoriu se desenează din două jumătăţi. Prima oară un semicerc pentru care la proprietăţi se va selecta "Sens unic" de la A la B sau invers, după caz. Apoi se trasează celălalt semicerc, la salvare se marchează câmpul de "Extindere..." şi se atribuie aceeaşi proprietate de sens unic. După care pot fi trasate drumurile de intrare/ieşire în intersecţie.
Când desenaţi forme complexe, de mari dimensiuni (păduri, lacuri, etc.) trebuie să ţineţi cont că o suprafaţă iniţial nu poate fi definită prin mai mult de 250 de puncte. Eu încă n-am atins niciodată această limită, dar dacă estimaţi că s-ar putea întâmpla aşa ceva, trasaţi într-o primă fază o formă mai simplificată a obiectivului, completaţi atributele şi salvaţi-o. După care editaţi forma şi puteţi introduce oricâte puncte sunt necesare pentru definirea clară a contururilor. Între fiecare două puncte iniţiale se va vedea un alt punct care devine activ la clic şi poate fi deplasat în poziţia dorită. Între noul punct şi cele două anterioare vor apărea alte puncte activabile cu un clic. Şi tot aşa, ori de câte ori este nevoie. Identic se pot edita şi curbele drumurilor sau râurilor dacă linia iniţială este prea colţuroasă.
Râurile sunt reprezentate de linii subţiri. Dacă lăţimea albiei râului este sensibil mai mare decât grosimea liniei, atunci după trasarea râului se vor desena suprafeţe de tip apă care vor "umple" albia râului. În funcţie de preferinţe şi complexitatea contururilor malurilor se pot desena suprafeţe de apă lungi de câteva sute de metri sau câţiva kilometri. În acestea nu se vor mai înscrie numele râului sau alte caracteristici, ele fiind conţinute de linia care marchează cursul.
Uneori imaginea din satelit a zonei nu este destul de clară. Poate sunt nori, fum sau pur si simplu poziţia soarelui în momentul respectiv era nefavorabilă iar umbrele fac imposibilă descifrarea unor detalii. Pentru asemenea cazuri poate fi utilă apelarea la programul Google Earth. Multe zone din România nu se află la prima fotografiere din satelit. Prin apăsarea butonului "Show historical imagery" (butonul cu ceas) din meniul de sus al Google Earth se poate activa un cursor care permite selecţia oricăreia din fotografiile mai vechi ale zonei. Sunt mari şansele ca ceea ce nu se vede clar pe ultima fotografie, să se vadă bine pe una mai veche.
Mai jos un exemplu de două imagini diferite din acelaşi loc. Asta pe lângă avantajul că Google Earth permite o mărire mai puternică a zonei decât se poate în MapMaker.
În încheiere voi prezenta pe scurt câteva resurse utile:
- http://maps.google.com/support/bin/topic.py?hl=en&topic=23521 - saitul oficial al aplicaţiei MapMaker, locul unde găsiţi documentaţia completă, cele prezentate de mine fiind doar reguli generale necesar a fi cunoscute înainte de a începe. Orice informaţii amănunţite sunt disponibile pe site, cu tot cu imagini şi filmuleţe exemplificatoare. Toate materialele sunt pe engleză, dar asta nu cred că reprezintă un impediment.
- http://www.google.com/mapmaker - aici puteţi accesa aplicaţia MapMaker. Este necesară deţinerea unui cont de utilizator Google.
- http://wikipedia.org - o bună resursă pentru informaţii ca denumirile localităţilor, populaţia, codul poştal în cazul satelor. Atenţie, la satele centru de comună populaţia trecută este de obicei populaţia întregii comune, cu tot cu satele aparţinătoare.
- http://www.posta-romana.ro/postal_codes - codurile poştale pentru străzile din oraşe
- saitul consiliului judeţean poate conţine informaţii utile. De exemplu pe http://www.cjtimis.ro/ se pot găsi atât statistici privind populaţia localităţilor cât şi o hartă a judeţului utilă pentru identificarea aşezărilor.
- saiturile localităţilor, fie ele oraşe sau comune. Nu toate localităţile au saituri actualizate şi mult mai rare sunt cele care conţin informaţie utilă dar dacă aveţi noroc puteţi găşi chiar şi o hartă cu denumirile străzilor, etc.
- http://earth.google.com/ - de aici îl puteţi descărca gratuit programul Google Earth.
Poate la prima vedere vi se pare complicat tot procesul dar dacă începeţi veţi constata că totul este deosebit de simplu, uşor de făcut. Avem şansa să punem România "back on the map", cum spun americanii. Ca delectare de final, propun un filmuleţ în ton cu articolul de faţă:
http://www.youtube.com/watch?v=8W7Z-UN3jXs
- Antal Madincea YO2MBA
-
Articol aparut la
30-9-2009
16088
Inapoi la inceputul articolului
|
