|
Despre circuitul de antenă. Partea IIDimensionare balun
1. Introducere Articolul
tratează mai în amănunţime partea de circuit electric
cuprinsă între borna de antenă a transceiver-ului şi punctul de
conectare al antenei şi pe care am denumit-o “circuitul de antenă”. Vom
evidenţia rolul fundamental al circuitelor elecrice denumite generic
“balun”care se montează pe fiderul de alimentare al antenei cu scopul de a
îmbunătăţi eficienţa de radiaţie.” Se vor
prezenta şi argumenta dispozitivele de micşorare a curentului de mod
comun, respectiv circuitul pentru simetrizarea antenei. Circuitul de
adaptare al staţiei cu antena, “Transmatch-ul, nu a fost inclus în
analiză, acesta fiind considerat corp comun cu staţia pentru scopul
analizei. 2. Circuitul
de alimentare al antenei Voi
relua câteva idei prezentate în prima parte a articolului cu scopul de a
facilita trecerea la analiza circuitului de alimentare al antenei. O
antenă simetrică ideală este formată din doi conductori de
lungimi egale conectaţi la transceiver printr-un simetrizor. In
cazul real, curenţii care parcurg braţele antenei sunt diferiţi
în amplitudine şi în fază, asimetrie care degradează parametrii
instalaţiei de emisie şi recepţie. Cauzele care produc asimetria
curenţilor sunt următoarele: ·
punctul
de alimentare al unei antene simetrice nu este poziţionat la mijlocul
electric al antenei; această situaţie crează o cuplare
asimetrică a braţelor antenei faţă de fider şi de
pământ ·
fiderul
care alimentează antena simetrică este de tip coaxial; în acest caz,
cei doi conductori al fiderului se cuplează diferit cu braţele
simetrice ale antenei; în timp ce cămaşa cablului coaxial este
expusă complet câmpului electromagnetic, firul central este complet izolat
faţă de mediul înconjurător ·
datorită
efectului pelicular, pe cămaşa cablului coaxial circulă doi
curenţi diferiţi, unul la exterior şi unul la interior; acest
fenomen fizic modifică structura electrică a antenei cu efecte asupra
impedanţei antenei şi asupra caracteristicii de radiaţie In
Fig.1 este reluată, într-o manieră exagerată, antena
simetrică. Au fost scoase în evidenţă traseele pe care
circulă curenţii de radiofrecvenţă. La
frecvenţe, cum sunt cel puţin cele din gama undelor scurte, curentul
alternativ nu pătrunde în interiorul conductorului, el circulă doar
până la o adâncime care este funcţie de frecvenţă şi
de rezistivitatea metalului. Astfel, cămaşa fiderului se va
împărţi în două secţiuni, una la interior şi una la
exterior, exemplificate în desen.
Fig. 1 Curentul
din secţiune interioară, I2, se va ramifica în
curenţii I3 şi I4, din care I3
circulă pe exteriorul cămăşii fiderului, spre pământ,
şi I4 spre braţul drept al antenei. In
baza acestor rezultate, fiderul coaxial se comportă ca un ansamblu de trei
conductori, aşa cum sunt reprezentaţi în Fig.1. Conductorul prin
care circulă curentul I3 contribuie deci la procesul de
radiaţie, pe lângă braţele simetrice ale antenei, contribuind la
deformarea caracteristicii de radiaţie în plan orizontal. O parte a
energiei se va disipa prin radiaţie cu polarizare verticală. In
afară de efectul de modificare a caracteristicii antenei, curentul I3,
denumit de mod comun, contribuie la degradarea sensibilităţii
receptorului prin două fenomene: ·
antrenarea
curenţilor parazitari din reţeaua locală de energie prin bucla
care se constituie cu priza de pământ ·
penetrarea
cămăşii fiderului, prin efect capacitiv; o parte a curentului I3
se induce în interior, se suprapune cu curentul I1 şi duce la
creşterea nivelului paraziţilor locali captaţi prin
radiaţie de exteriorul fiderului Pentru reducerea acestor influenţe
negative se aplică diverse soluţii care micşorează
circulaţia curentului I3 pe exteriorul fiderului, pe de o
parte, combinate cu soluţii care simetrizează electric antena, pe de
altă parte. In
cele ce urmează se prezintă un sumar al acestor soluţii. In Fig.2 este
prezentată schema echivalentă a circuitului de antenă. Este
evident faptul că simetrizarea antenei se obţine prin decuplarea
electrică a braţelor antenei de cămaşa fiderului care,
fiind expusă la exterior, se comportă ca o antenă şi
cauzează două efecte negative: ·
Prin
curgerea la pământ a curentului de mod comun, I3, antena nu mai
prezintă proprietăţi simetrice, cămaşa fiderului
comportându-se ca o antenă verticală conectată la pământ
prin circuitul de masă al transceiver-ului; datorită polarizării
verticale asociate fiderului, antena este favorabilă captării
perturbaţiilor electrice din proximitate, produse de maşini
electrice, care prezintă preponderent polarizare verticală. ·
Curentul
de mod comun, I3, se închide la potenţialul zero al
pământului infinit prin rezistenţa de dispersie RPP a
sarcinii acumulate în priza de pământ, însumându-se cu curenţii de
zgomot şi perturbaţii care circulă prin reţeaua
locală. Suma
acestor curenţi se suprapune peste semnalul util chiar la borna de intrare
a receptorului, aşa cum este prezentat în Fig.1. Pentru a mic;ora aceste efecte, se
montează pe fiderul antenei un circuit de simetrizare precum şi un
circuit mărire a impedanţei de mod comun a fiderului, aşa cum
este prezentat în Fig.3. Dimensionarea acestor circuite este
realizată ţinând cont de următoarele date de proiectare: ·
frecvenţa
de lucru ·
puterea
emiţătorului ·
factorul
de undă staţionară să fie cel mult 1.5 ·
impedanţa
antenei ·
antena
echivalentă asociată fiderului
Fig.2 Fig.3 Schema
bloc a circuitului de alimentare este prezentată în Fig.4.
Fig.4 Descrierea
blocurilor funcţionale este următoarea: ·
Balun-ul
de mod comun introduce o reactanţă mare pe exteriorul cablului
coaxial împiedicând astfel curgerea curenţilor de mod comun pe exteriorul
fiderului. Pe acest traseu şi, prin priza de pământ, se formează
o buclă prin care curenţii de mod comun ajung la intrarea
receptorului. ·
Balunul
de curent împiedică cuplarea antenei cu tresa fiderului coaxial care
contribuie în mod nedorit la deformarea caracteristicii de radiaţie a
antenei. ·
Balunul
de tensiune asigură simetrizarea antenei faţă de punctul de
alimentare al acesteia contribuind la atenuarea perturbaţiilor locale cu
polarizare verticală Vom
analiza din punct de vedere electric schema echivalentă a antenei şi
vom căuta pe cale analitică soluţiile care să
micşoreze influenţa fiderului. 3.
Despre balun-ul de curent Una
din soluţii este montarea pe circuitul fiderului a balun-ului de curent. Din
legile circuitelor electrice, şi coroborat cu Fig. 2, între curenţii
care circulă prin antenă există următoarele relaţii: şi
Unde
I1, I2 şi I3 sunt curenţii prin
antenă, iar P1, P2 şi P3 puterile
asociate efectelor de radiaţie şi termice acestor curenţi. O
primă constatare este aceea că, prin diverse procedee, trebuie
micşorată puterea P3, cea care exprimă
contribuţia fiderului la radiţie. Folosind
această relaţie vom determina condiţia minim acceptabilă
pentru P3 pentru care parametrii de emisie pot fi degradaţi. Schema
echivalentă de circuit este următoarea: Fig. 5 Puterea
maxim disponibilă pe care o poate furniza transceiver-ul este: sau,
sub altă formă,
Un
criteriu de apreciere a pierderilor admisibile datorită efectului fiderului
asupra radiaţiei dorite este ca puterea consumată în fider să
fie cel mult 10% din puterea maxim disponibilă, adică: ,
adică, puterea în braţul 1 este egală cu suma puterilor din
braţele 2 şi 3. Condiţia
de acceptare este ,
sau . Cu
ajutorul programului de simulare antene (de exemplu MMANA în conjuncţie cu
MAA-NEC) se determină curenţii în cele două braţe ale
antenei şi în fider. Prin examinarea valorii lui I3 se
determină gradul de pierdere de putere şi se aplică, dacă
este cazul, măsuri de reducere a curentului de mod comun. Pentru a
evidenţia contribuţia balun-ului la fenomenul de radiatie, am luat ca
studiu de caz două antene Inverted-V, realizate pentru benzile de 80 m
şi 40 m. ·
Antenă
neîncărcată ·
Antenă
încărcată cu o rezistenţă de 500Ω ·
Antenă
încărcată cu o rezistenţă de 500Ω şi o
reactanţă de 500Ω 4. Distribuţia
curenţilor în structura antenei Am analizat
pentru fiecare antenă efectul montării pe fider a unui balun de
curent realizat din două componente aşa cum sunt descrise în
capitolul precedent. Infăşurarea
pe miez de ferită MnZn prezintă o impedanţă preponderent
rezistivă în gama 3-7 MHz şi i-a fost atribuită pentru
analiză valoarea de 500 Ω. Inductorul, realizat
din cablul coaxial RG58, înfăşurat pe o carcasa de 110mm diametru,
are un comportament reactiv şi i-a fost atribuit pentru analiză
valoarea de +j500 Ω. Cu ajutorul a
două programe de analiză a structurilor radiante s-a analizat
distribuţia curenţilor prin braţele antenei urmărindu-se
curentul de scurgere pe exteriorul fiderului de alimentare. Condiţiile
de lucru au fost următoarele: Antena
în banda 80 m Geomteria
antenei, în sintaxa programului MMANA, este următoarea F=3.65 MHz Wires: Cu /
dia=2mm X1 Y1 Z1 X2 Y2 Z2 Dia. 0.1, 0.0, 0.0, -0.1, 0.0, 0.0, 0.001, -1 0.1, 0.0, 0.0, 18.55, 0.0, -6.0, 0.001, -1 -0.1, 0.0, 0.0, -18.55, 0.0, -6.0, 0.001, -1 -0.1, 0.0, 0.0, -0.1, 0.0, -6.0, 0.001, -1 -0.1, 0.0, -6.0, -0.1, 17.0, -6.0, 0.001, -1 Source: w1c, 0.0, Ua=70.0V Load: R=0 Ω jX=0
Ω Hant=7 m Ground:
ἓ=13, σ=5mS Antena iî
banda 40 m H-40m-fider
30m-fara balun F=7.1MHz Wires: Cu /
dia=2mm X1 Y1 Z1 X2 Y2 Z2 Dia. 0.1, 0.0, 0.0, -0.1, 0.0, 0.0, 0.001, -1 0.1, 0.0, 0.0, 8.2, 0.0, -6.0, 0.001, -1 -0.1, 0.0, 0.0, -8.2, 0.0, -6.0, 0.001, -1 -0.1, 0.0, 0.0, -0.1, 0.0, -6.0, 0.001, -1 -0.1, 0.0, -6.0, -0.1, 17.0, -6.0, 0.001, -1 Source: w1c, 0.0, Ua=70.0V
w1c, 0.0, 70.0 Load: R=0 Ω jX=0
Ω Hant=7 m
Ground: ἓ=13,
Programe
de lucru ·
MMANA
program de analiza cartacteristica de radiaţie, impedanţa de intrare
şi distribuţia curenţilor în braţele antenei. Nu ţine
seama de prezenţa pământului decât la caracteristica de radiaţie
la depărtare. Programul
este free şi poate fi găsit la http://gal-ana.de/basicmm/en/ ·
NEC 1.8 este un
program complementar pentru MMANA care calculează influenţa
pământului asupra impendanţei de intrare şi a distribuţiei
curenţilor în structura antenei. Foloseşte codul NEC-2 cu
ecuaţiile Sommerfeld-Norton. Poate
fi descărcat de la https://www.qsl.net/ua3avr/. Geometria
antenei, echivalentă pentru studiul antenei reale, este prezentată în
figura următoare: Fig. 6 S-au obţinut următoarele rezultate.pentru
distribuţia curenţilor fără încărcare pe fider. Fig. 7 Fig. 8 Distibuţia
curenţilor cu încărcare fider cu R=500Ω şi XL=500Ω. Prin
montarea celor două încărcări s-a obţinut un raport între curentul
de mod comun şi cel din braţele antenei de circa 20dB faţă
de 11-12.6 dB antena neîncărcată. Rezultate
mai bune se pot obţine dacă se măreşte impedanţa
balun-ului de curent şi inductorul prin mărirea numărului de
spire, dar care este limitat de apariţia rezonanţelor parazite. Acest
ansamblu asigură o atenuare de circa 100 ori a puterii radiată de
exteriorul fiderului. 5.
Balun-ul de curent Sub
această denumire înţelegem încărcările rezistive
şi/sau inductive montate pe exteriorul fiderului de antenă cu scopul
de a micşora circulaţia curenţilor de mod comun. Tinând seama de
argumentarea şi rezultatele teoretice expuse în capitolul precedent,
rezultă că un astfel de dispozitiv se realizează relativ simplu,
astfel: ·
Pentru
ca balun-ul să prezinte o impedanţă rezistivă, se
foloseşte un miez toroidal sau cilindric din material de tipul MnZn. Acest
material are permeabilitate iniţială mare la frecvenţe coborâte
şi medii, după care, pierderile ohmice prevalează şi
impedanţa se comportă rezistiv pe o plajă mare de
frecvenţe. Valori uzuale sunt în gama 500 -1000 Ω. Realizarea este
simplă: se bobinează 2/4 fire torsadate, cu impedanţa cât mai
aproape de 50 Ω, pe cilindru sau torul de ferită. Cu un
impedanţmetru se verifica valoarea obinută la frecvenţele de
lucru, şi se ajustează corespunzător. Se poate folosi şi un
cablu coaxial de tip RG196, sau similar, dacă torul permite. 6. Balun de tensiune Acest
dispozitiv are rolul de a micşora asimetriile antenei cauzate de
diverşi factori: braţele inegale ale antenei, apropierea
diferită faţă de sol a braţelor, şi nu în ultimul rând
curentul de mod comun. Pentru ca balun-ul
să se comporte ca un inductor, este suficient să se bobineze cablu
coaxial pe o carcasă de plastic astfel încât să se obţină o
inductanţa de cel puţin 500Ω la 3 MHz Schema electrică a tandem-ului este
prezentată fig. 9 iar imaginea ansamblului în Fig.10. Tandem-ul folosit de
mne este compus din: Balun de mod comun ·
Carcasa
plastic diametrul 110mm ·
16
spire cablu RG58, spiră lângă spiră ·
Lungime
bobinaj ~95mm ·
Inductanţă
obţinută 34uH Balun
de curent ·
Tor
MnZn cu dimensiunile 26 x 13 x 20 mm ·
10
spire bifilar CuEm 0.6 mm Ansamblul
circuitului a fost dimensionat pentru benzile de radioamatori 80m şi 40m. Pentru
dimensionare trebuie să facem din nou apel câteva formule din teoria
circuitelor. In
firgura următoare este prezentată schema electrică a acestui
dispozitiv care este un transformator de bandă largă realizat cu 3
înfăşurări bobinate în acelaţi sens şi legate ca în
figură. Ansamblul
poate fi analizat ca un cuadripol cu tensiunea de intrare Ui şi
tensiunea de ieşire Us, cu impedanţele de generator
şi sarcină egale, R0. Pentru a avea transfer de putere
între generator şi sarcină într-o măsură acceptabilă,
vom analiza coeficientul de reflexie la generator, impunând o valoare
maximă de 0.33, echivalent cu σ=2, echivalent cu o pierdere de putere
de 10%. După câteva manevre de algebră şi numere complexe, se
obţine următoarea expresie pentru reflexie: , modulul coefientului de
reflexie este Pentru
ρ de o valoare dată,
condiţia de dimensionare a inductanţei L, este , cum , avem la final condiţia
minimală pentru valoarea inductanţei unei înfăşurări şi
mai simplificat Pentru cazul
uzual R0=50Ω, ρ=0.33. Această
relaţie stabileşte valoarea minimă a inductanţei,
rămânând să se stabilească o valoare maxim admisibilă.
Valoarea se stabieşte din condiţia ca miezul transformatorului
să nu se satureze, intru-cât, spre deosebire de balun-ul de curent,
curenţii din înfăşurări circulă în acelaşi sens. Condiţia
se exprimă astfel: unde. Bmax
este inducţia maximă suportată de material, pentru feritele
obişnuite Bmax=0.1-0.3 T N este
numărul de spire, iar A este aria secţiunii înconjurate de
bobină Datele despre
ferită se iau din catalog. Ansamblul
avut în discuţie este prezentat în figurile următoare.
Fig. 9
Fig. 10 Vedere ansamblu
circuit complex Pentru
a verifica performanţele acestui tip de balun, se va folosi o
platformă de măsură cu care se testează: ·
impedanţa
de intrare ·
VSWR
coeficientul de unde staţionare ·
toleranţa
la asimetrie Platforma
de măsură este prezentată în Fig. 11
Fig. 11 Rezistenţele
de sarcină însumează 50Ω, iar punctul de conectare la masă
simulează asimetria antenei faţă de pământ.
Fig.
12 - Masa conectată la punctul median al sarcinii Fig.
13 - Masa conectată la extremitatea sarcinii
7. Instrumente de lucru Programe
de calcul ·
MMANA.
Simulare antene: Impedanţa de intrare, Caracteristica de radiaţie,
Influenţa fiderului. Include ecuaţiile Sommerfeld/Norton pentru
calcul în prezenţa pamântului real ·
MicroCap-9.
Analiza de circuit cu model de simulare SPICE ·
Visio
2007. Program de desen tehnic ·
MS
Office Word 2007. Program de editare text Aparate
de măsură ·
Nano
VNA V2 Plus. Voltmetru vectorial 50 KHz - 3 GHz ·
HP
8553B. Analizor de spectru + Tracking Generator. 100 KHz - 110 MHz 8.
Bibliografie 1) A Better Antenna -
Tuner Balun. Andrew Roos, ZS1AN 2) ARRL Antenna Book 21th
Edition. Coupling the Line to the Antenna. Common-Mode Transmission-Line
Currents 3) Bazele
radioemiţătoarelor. Vlad Cehan 4) Manual de
radiotehnică - Vol. II. B.A. Smirenin Februarie
2021 Revizuit
Decembrie 2023
Articol aparut la 2-1-2024 1834 Inapoi la inceputul articolului |
Comentariul trebuie sa se refere la continutul articolului. Mesajele anonime, cele scrise sub falsa identitate, precum si cele care contin (fara a se limita la) atac la persoana, injurii, jigniri, expresii obscene vor fi sterse iar dupa caz se va ridica dreptul de a posta comentarii.
|
Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved
Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact |