Articole > Echipamente si constructii radio     Comentati acest articol    Tipariti

Comentarii (13)
Postat de Constantin - YO7FWS (yo7fws) la 2023-11-13 11:32:58 (ora Romaniei) Salut! Multumesc pentru acest minunat articol. Incerc sa ma inspir din el pentru viitoarele mele proiecte. Mi-a placut ideea tripozilor imprimati 3D. Iata o solutie la care nu m-am gindit. Mi-ar fi placut sa vad si o schema bloc de interconectare a circuitelor folosite. Intrebare: de ce Arduino Nano original s-a dovedit mai bun decit clona? Va urez succes la toate proiectele in desfasurare si va astept cu noi articole pe viitor. 73, Costi
Postat de Vasile - YO8RCA (yo8rca) la 2023-11-13 17:24:50 (ora Romaniei) Felicitari!
Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2023-11-18 15:36:50 (ora Romaniei) Multumim ptr informatii , utile. Ptr Constantin: originalele se fac doar in Italy si US. Clonele pot avea lipituri prost facut sau componente cu fiabilitate scazuta care afecteaza “viata” placii ( mai ales variantele chinezesti). Depinde la ce vrei sa o utilizezi si cati bani vrei sa investesti. Sunt cativa utilizatori care au pus pe net problemele intalnite, de ex. : https://www.instructables.com/5-Most-Common-Arduino-Nano-Clone-Problems-and-Thei/ Numai bine, Dan   Comentariu modificat de autor.
Postat de Constantin - YO7FWS (yo7fws) la 2023-11-18 16:04:20 (ora Romaniei) Salut Dan. Articolul acela nu m-a convins. Folosesc de foarte mult timp clone si nu am avut niciodata probleme. Probabil nu am folosit atit de multe incit sa gasesc probleme. Fiind un amplificator de putere, ma astept sa fie ceva probleme legate de RF. Am un amplificator de putere la care a trebuit sa opresc protectia tocmai datorita RF. La puteri mici este ok, la puteri mari se declanseaza, oricit de mult as regla sensibiltatea. Circuitul meu de protectie nu este cu microcontroler. Acesta este motivul pentru care o schema bloc, pentru a se vedea cum actioneaza protectia, era perfecta. Sint convins ca Arduino original este ok, il cred pe autor, dar vreau sa stiu de ce. Toate cele bune! Costi
Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2023-11-18 18:43:55 (ora Romaniei) Buna Costi , de acord cu doua lucruri : perturbatiile RF si utilizarea clonelor. La prima observatie - si eu cu amplificatoare de putere am avut probleme sa perturb circuite auxiliare ( comenzi, masuratori, afisaj .. ) si am incercat cu tot ce am putut sa rezolv ( ecranari, ferite … ) In cazul de fata autorul ne poate spune rezultatele sau ce probleme a rezolvat daca au aparut perturbatii. Cu a doua - si eu folosesc numai clone si nu am avut probleme deocamdata ( asa cum sunt prezentate in link-ul de la mine ) doar ceva legat de gasirea driver-ului CH340, insa rezolvate rapid … dar poate autorul acestui articol a avut si sigur ni le spune si noua. Numai bine Dan
Postat de Florin - YO8CRZ (yo8crz) la 2023-11-19 20:53:03 (ora Romaniei) Felicitări pentru realizare și pentru interesul constant în construcții proprii. Plăcerea efectuării unui QSO cu un echipament construit de tine este greu de egalat. În plus este și o oportunitate în a învață ceva nou, chiar dacă asta implică de multe ori și nenumărate greșeli. Am urmărit cu atenție articolul si link-urile menționate și am câteva întrebări. 1. În articol este menționată o eficiență a acestui amplificator liniar de 90%. Cum a fost determinată acesta? 2. Am încercat să înțeleg care este circuitul aerului pentru răcire în acest amplificator și nu am înțeles. Se pare că panoul frontal obstrucționează complet circuitul direct și aerul este tras sau evacuat pe laterale sau deasupra cutiei. Amplificatorul este prezentat în funcțiune într-un spațiu practic închis, pe un raft îngust. În aceste condiții, cum se comporta dpdv termic acest amplificator de 1kW, la emisiuni cu raport TX/RX mare? De exemplu un concurs, în modul run. 3. Este menționată de asemenea folosirea unui un difuzor termic din cupru, de 2mm grosime, între radiator si placa/tranzistori. 2mm este foarte puțin, și dacă este tabla de cupru, planeitatea și rugozitatea este foarte dificil de asigurat. În mod normal, pentru a fi eficient, difuzorul termic este mult mai gros și suprafața este frezată/rectificată. A fost făcută o evaluare termică cu și fără folia de 2mm cupru? Mulțumesc, Florin YO8CRZ   Comentariu modificat de autor.
Postat de Gabriel - YO8RXP (yo8rxp) la 2023-11-21 13:52:56 (ora Romaniei) Felicitari pentru constructie ! Nu doresc sa fiu Bau Bau dar frecventa de 16 Mhz Arduino nu este suficienta pentru citire rapida intrucat nu face 1 clock per citire, ci 0.1 milisecunde per analogRead(). La o perioada de 0.1 mS / citire * numarul de pini analog de citit intrucat Arduino Nano nu lucreaza multithread, s-ar putea sa nu fie foarte eficace protectia in cazul in care aveti un scurt pe coaxial la 28 sau 50 mhz iar ciclul de masura incepe prin coincidenta la RF zero crossing. In cazul meu am montat un radiator Al format A4 + difuzor cupru A4 de 1cm, insa in modul RUN CW sonda termica ajungea la aprox 70 grade dupa jumatate de ora radiatorul fiind ventilat cu 2 ventilatoare PWM de 80 mm la 2 Amperi fiecare. Fiind doar operator de contest cw, am renuntat la ldmos dupa 5 bucati arse intrucat in cazul meu, LDMOS pur si simplu nu face fata. Cu stima, Gabriel YO8RXP
Postat de Dragan Aliodor - YO2BOF (yo2bof) la 2023-11-21 16:00:27 (ora Romaniei) Multumesc pentru aprecieri. Incerc să răspund întrebarilor care s-au pus mai sus. Pentru YO8CRZ 1. La aceasta adresa http://www.yo2bof.ro/Liniar/Controler/index.html gasiți o galerie foto despre controler. În a patra fotografie puteți vedea ecranul monitorului in timpul functionarii. Puterea de iesire 1024 W, puterea reflectată 8 W, curentul absorbit 27,3 A, tensiunea aplicată etajului final 49,3 V (in satcină), SWR 1,21 , respectiv efficiency (randamentul) 76%. Din aceste date se constată că puterea absorbită de etajul final este P=U*I=49,3*27,3=1345,89 W. În fotografiile 5 și 6 am pus o captura de pe ecranul calculatorului in care se vede calculul parametrilor SWR și randament cu aplicații online. SWR este 1,19 iar randamentul 76,13%. Diferenta între valorile calculate și valorile indicate de controler este nesemnificativă practic. Am verificat valorile U și I cu instrumente adecvate și pot spune că valorile indicate sunt corecte. In concluzie controlerul face treabă bună la capitolul măsurători și calcule. 2. Am constatat practic la primul model construit în 2019 la care am realizat carcasa exterioară din tablă de aluminiu perforată că spațiul de pătrundere al aerului practicat în panoul frontal a fost inutil. La acest amplificator am făcut la fel, capacul este realizat din tablă perforată. Suprafața laterală, partea superioară și o parte din spate sunt suficiente pentru absorbția unei cantității de aer necesară răcirii. Cel puțin așa rezultă din practică. 3. Motivul utilizării difuzorului de cupru este absobția mai rapidă a căldurii din zona de fixare a tranzistoarelor și repartizarea ei pe suprafața radiatorului. Tabla utilizată este o tablă laminată, suficient de dreaptă. Pentru un bun transfer termic am utilizat pastă termoconductoare pe toată suprafața. Nu am făcut teste cu și fără placa de cupru. Ce am învățat din practică este faptul că este importantă masa radiatorului. În cazul de față masa radiatorului este 4,8 Kg și a plăci de cupru 900 g. Utilizarea amplificatorului la puterea maximă mi-a demonstrat că răcirea este excelentă. Foarte rar ajung să depășesc 40 grade. Utilizarea treptelor de temperatură pentru reglarea turației se dovedește foarte eficientă. Este mai bună racirea ca la primul amplificator realizat unde aveam control continuu al turației în funcție de temperatură. Pentru YO7FWS și YO3GH La nedumeririle voastre răspunsul este destul de simplu. Conversia analog numerică nu a fost destul de precisă. Parametri afișați nu erau corecți. Am simulat destul de amănunțit funcționarea controlerului pe softul de la YO8CYN. La început am considerat că cele trei exemplare de Arduino nano pe care le-am primit de la Mihai sunt defecte. Am mai cumpărat și eu două din care numai unul a funcționat cât de cât corect. Cănd am realizat controlerul pentru mine am mai cumpărat două, acestea pe lângă că nu afișau corect U și I, nu răspundeau la comutarea benzilor (Icom). Așa mi-a venit ideea de a cumpara un Arduino nano original (22 euro). De la prima punere în funcție totul a fost OK. Acesta este motivul pentru care am făcut precizarea în referat. Pentru YO8RXP Un sunt un contestmen, deci nu m-am confruntat cu problemele de care faci vorbire. Radiatorul de la liniarul lui YO8CYN are tot 8cm înălțime si parcă 200x200mm, cu placă de cupru de 100x150x10mm. La el nici macar nu atinge 35 grade temperatura radiatorului. Ce spui în ultimul rând mi se pare corect, pentru contest sunt necesare scule corespunzătoare. Așa cum am spus la susținerea referatului la simpozion, cele prezentate de mine reprezintă parte din activitatea mea de radioamator. Doresc să comunic celor pasionați de construcții din experiența mea de peste 49 de ani de radioamatorism. Referatul meu nu este lucrare de diplomă, sau lucrare de doctorat este un banal referat care să încurajeze radioamatorii tineri să pună mâna și să construiască, chiar dacă nu au un alelier sau laborator ultra dotat. 73 ! și succes tuturor YO2BOF, Adi   Comentariu modificat de autor.
Postat de Dan - YO3GH (yo3gh) la 2023-11-21 19:13:20 (ora Romaniei) Multumesc ptr explicatii , o sa testez si eu ce am pe aici. Numai bine, Dan yo3gh
Postat de Gabriel - YO8RXP (yo8rxp) la 2023-11-21 20:05:06 (ora Romaniei) Este laudabil ca sunt radioamatori YO care imping home made catre zona profesionala, chiar si in conditiile unei carcase care nu asigura un flux de aer laminar. Fiind un iubitor de tunning auto dar si hamradio, pot afirma ca orice zona poroasa din lamelele radiatorului + obstructii air flow in / out pot genera probleme de racire a LDMOS. Daca avem un senzor NTC dau dallas pe post de detectie temperatura cat mai aproape de LDMOS putem afirma ca temperatura jonctiunii va fi cu cel putin 30 - 50 grade mai sus decat masuratoarea efectiva, poate la inceput de TX nu este critica dar la 60 70 Celsius masurati ne asteptam la 100 - 100 ++ in jonctiune. Pe net gasim referinte la cositorirea tranzistorului pe difuzorul de temperatura, este ok dar avem si riscurile aferente daca ldmos se arde, demontam tot si punem iar radiatorul pe arzator, topim, curatam si ne cam trece tot cheful. Dat fiind latime mica versus luncimea mare, LDMOS se curbeaza odata cu temperatura / strangarea mecanica, motiv pentru care avem nevoie de o strangere usoara via thermal pad pe mijlocul capsulei, strangere care sa comprime bucata de metal pe radiatorul de cupru dara sa pocneasca acea capsula de ceramica /plastic. La capitolul protectie, asa am facut si eu initial, m-am bazat pe arduino Due in 32 bit... mare greseala. Oricat scriem cod in ASM, citirea senzorilor fiind facuta in acelasi thread in main loop va genera o intarziere deloc neglijabila. Sa ne imaginam ca pana cand protectia "sare", amplificatorul deja a parcurs foarte multe cicluri de 360 grade. Nu recomand nimanui protectia bazata pe software ci pe comparatoare ultra fast unde 1 usec este deja prea putin. Arduino, Raspberry pi + Nextion nu trebuiesc folosite decat pentru afisare status eventual comenzi touch screen , nicidecum protectie. Sa ne imaginam ca Airbag de la masina este legat la arduino in conditiile in care impactul se masoara in milisecunde nicidecum in micro sau picosecunde ca in RF. Sper ca aceste randuri sa ridice spranceana multora care vor sa construiasca cu LDMOS, motiv pentru care tot lampa ruseasca GU43B a ramas lipita de sufletul meu ca contestman. Voi scoate de la naftalina constructia si o voi transforma pentru 144 Mhz, scap de problema cu filtrele si dual SWR meter dar protectia va trebui sa fie si mai rapida, voi reven ulterior cu detalii. Pana atunci, va salut pe toti si va doresc multe 73 ! Gabriel YORXP https://yo8rxp.com
Postat de Romeo - YO8RCU (yo8rcu) la 2024-02-09 21:05:20 (ora Romaniei) La o prima vedere as zice ca eroarea dumneavoastra de constructie a fost ca nu ati decuplat intrarile a0 la a7 cu condensatorii de 10nF conform schemei originale. originalul Arduino este intradevar mult mai bine deparazitat decat clonele de aceea poate ati avut comportamente mai dubioase cu copiile de Arduino Nano .
Postat de Constantin - YO7FWS (yo7fws) la 2024-02-09 21:41:36 (ora Romaniei) Eu nu am incredere in utilizarea microcontrolerelor in RF. Am folosit STM32, ESP8266, Arduino Nano cu intrarile optoizolate in incercarea de a proteja RF si nu am avut niciun rezultat bun. RF, descarcarile electrostatice, scinteia de la o bricheta piezoelectrica, produc semnal pe intrarea de intrerupere, iar microcontrolerul reactioneaza la aceasta. Utilizez microcontrolerul doar in pauzele de emisie.
Postat de Romeo - YO8RCU (yo8rcu) la 2024-02-11 21:56:17 (ora Romaniei) am testat timp de trei zile si se pare ca Dom Profesor are dreptate,sunt comportamente diferite functional intre diferite tipuri de clone de arduino nano. cel mai aproape de adevar mi-au parut cele de la plusivo. nu mergea partea de curent , si power, exact ce zicea si autorul aticolului.am schimbat trei procesoare atmega 328p pe doua placi clone si am avut rezultate diferite, nu inteleg de ce ptr ca a0 trebuie sa fie a0 indiferent de cablaj dar se pare ca in realitate lucrurile nu stau asa.acelasi procesor pus pe placi diferite de arduino nano, da rezultate diferite, nu identice,sah mat. am comandat de pe original si asteptam sa vedem rezultatele, e mult de vorbit si nu pot incarca nici poze in comentariu ca sa exemplific.ideea e ca nu am sa mai folosesc clone .   Comentariu modificat de autor.

Copyright © Radioamator.ro. Toate drepturile rezervate. All rights reserved Articole | Concursuri | Mica Publicitate | Forum YO | Pagini YO | Call Book | Diverse | Regulamentul portalului | Contact