| Comentarii (6) |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2023-06-06 18:42:41 (ora Romaniei)
| | Amplificatoarele de putere isi au rolul lor in cresterea competitivitatii in conditiile actuale de propagare, in concursurile internationale majore, in pile-up-urile pricinuite de DX-peditii in tari foarte rare etc.. Uneori se folosesc pentru a compensa macar partial locatii dificile dpdv al terenului. Nu putem uita nici pe cei cu nevoi psihologice “speciale” care vor sa se impuna cu semnalele cele mai puternice (asemanatori cu cei care isi doreau sa apara cu numere “mici” la masina). Sau cei care vor sa-si indeparteze cat mai mult competitorii de frecventa proprie de RUN, utilizand puteri mari insotite deseori de emisiuni de cea mai proasta calitate (cu largimi de banda intentionat marite/fortate, de genul “toate acele la dreapta”).
Dar amplificatorul de putere nu reprezinta decat o mica parte din aportul necesar in cresterea performantei globale a statiei. Nu exista nici un amplificator oricat de puternic, frumos si scump ar fi, care sa se apropie de efectul unei antene/sistem de antene performante, care permite si o receptie de nivel absolut superior, nu numai un semnal consistent la emisie. Semnalele de receptie provenite de la antene performante ofera avantaje serioase de castig, raport Fata/Spate, Fata/Lateral, raport Semnal/Zgomot mult imbunatatit precum si unghiuri de plecare (TOA) optimizate per target. Aceste avantaje se masoara in multi decibeli ba chiar unitati “S”. Fara indoiala, o antena cu adevarat performanta este intotdeauna de dorit si mai necesara decat un amplificator de putere dar necesita nu numai conditii de locatie mai permisive, efort financiar dar si o investitie de gandire, respectiv depasirea unor bariere psihologice.
Am vazut nu rareori performante REALE si competitivitate crescuta facute cu statii mai modeste si puteri nu prea mari dar cu antene bune (si nu vorbesc de monstrii sau padurile de aluminiu de la echipele de concurs din TOP 5 sau 10). Nu am vazut insa niciodata performanta adevarata de TOP fara antene adecvate scopului.
73 de Morel 4X1AD ex.YO4BE
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2023-06-07 14:51:53 (ora Romaniei)
| | Mai este bun un QRO? Pentru ca ...
1. Primele radiocomunicatii DX facute la inceputul secolului trecut cu emitatoare cu scantei aveau nevoie de puteri de pana la 1 MW! Chiar daca legaturile s-au facut intre America de Nord si Europa, la cateva mii de km, in exemplele care urmeaza voi considera, in mod acoperitor, realizarea unei distante maxim posibile de 20000 km, rezultand un necesar de putere de cel putin 50 W/km. La 31 martie 2006 radioamatorii AMSAT au receptionat in Bochum, Germania, semnalele lui Voyager 1 aflata la 14,5 miliarde de km, emise de un emitator de 18 W pe 8,415 GHz, ceea ce inseamna 0,0012 microwatt/km. Alaturi de radioamatorii spanioli de la Deep Space Network, este vorba de prima urmarire a lui Voyager 1 de catre amatori. Saltul a fost posibil folosind antene cu un castig de cca 48 dB pe statie si cca 73 dB pe Pamant, precum si modul de lucru FSK cu o esantionare de cca 500 bits/sec. Pe cand Voyager 1 era in apropierea lui Jupiter (la cca 780 milioane km de Terra, 0,023 microwatt/km) rata de esantinare era de cca 120000 bits/sec si se micsora pe masura ce se departa.
2. O crestere cu 3dB a castigului antenei este echivalent cu dublarea puterii de emisie, calculale pot fi continuate cat se doreste.
3. Desi pare incorect calculul de mai jos in care trei jumatati (egale!) fac un intreg, in cazul antenei este posibil. Pentru ca din performantele unui post de radio jumatate sunt asigurate de emitator, jumatate de receptor si cealalta jumatate de antena, iata cum:
- Un emitator poate functiona si fara receptor, dar fara antena nu.
- Un receptor poate functiona si fara emitator, dara fara antena nu.
Asadar antena este jumatatea care se adauga unui intreg compus deja din alte doua jumatati, emitatorul si receptorul. Si, desigur, merita sa fie tratata ca atare. Desi demosntratia de mai sus pare hilara prin lipsa de logica matematica, se poate extinde si la alte "jumatati" precum modul de lucru, frecvemnta etc fara de care nu s-a putut trece intr-un secol de la 50 W/km la fractiuni de microwatt pe km. Si este posibil sa nu se fi ajuns la capatul drumului.
Parasind terenul glumelor, mai este un "ceva" la intrebarea "de ce QRO?". Cu ce te ajuta un QRO daca nu poti auzi statiile aflate acolo unde iti bate "tunul"? Prea seamana cu "Mult zgomot pentru nimic" (o comedie de Shakespeare) sau, mai corect, "Mult zgomot pentru prea putin". Si, ca sa inchei impacand pe toata lumea, citez o alta comedie, a lui Shakespeare, "Cum va place".
73 de Tavi YO4BKM!
| |
Comentariu modificat de autor. |
|
|
Postat de Silviu Ghețe (yo9hrb) la data de 2023-06-08 19:49:38 (ora Romaniei)
| | Inca nu am nici un QRO, dar, avand in vedere ca am un GU81, voi construi unul. Il voi folosi? Nu cred, poate un test - doua. Dar vreau sa vad ca sunt in stare sa construiesc asa ceva.
P.S. Oricum autorizatia nu ma lasa cu asa puteri. QTH-ul este bine amplasat, de obicei ma descurc cu 100W. |
|
Postat de Mihai (yo3gcl) la data de 2023-06-08 22:47:41 (ora Romaniei)
| | | In mare parte ,te vei descurca fara final,in traficul obisnuit,in concursuri,fiind categorii pt putere de pana la 100w,chiar si in pile-up.Cu conditia sa ai antene cat mai bune,ideal antena pe fiecare banda,asa cum poti,avand divese constrangeri,fie ca stai la bloc,fie la casa.Ai limitari mai in toate cazurile,ce tim de QTH.Acel mic procent ramas ,nu il poti face decat cu liniar de putere,in limita clasei de autorizare,desigur.Deci,chiar daca il folosesti mai mult , pe post de suport de laptop,este bine sa il ai,totusi.73! de YO3GCL |
|
Postat de Silviu (yo8tk) la data de 2023-06-09 09:28:00 (ora Romaniei)
| | Eu am votat ...pentru un alt motiv...sa dea bine in poze .Dar mai ales, pentru economie de energie si timp.hi!Decat sa chem zile intregi cu 100w dupa o expeditie,mai bine cinci-zece minute cu finalul si gata.Asa cum spune Morel 4X1AD(si cred ca va spune mult si bine pana sa priceapa cine trebuie),antena este si va fi cel mai important factor de reusita in trafic....in rest tot felul de teorii cu sonde spatiale VOYAGER si miliwati si picowati, chiar Mult zgomot pentru nimic. Prea multa teorie chiar da cu minus ...dupa cum se vede.HI!!
73! |
|
Postat de Oproescu Gheorghe - Tavi (yo4bkm) la data de 2023-06-09 13:47:30 (ora Romaniei)
| | Pentru cine sufera de mari frustrari cand vede fara sa inteleaga ce poate face o antena - sau un sistem de antene - la puteri mici, aduc precizarea ca cele expuse de mine despre Voyager 1 sunt preluate din excelenta carte "Electromagnetic
Waves and Antennas" de Sophocles J. Orfanidis (Rutgers University) http://www.ece.rutgers.edu/~orfanidi/ewa din care citez scurte pasaje, pg. 766-767:
"Example 16.9.1: The Voyager spacecrafts (launched in 1977) have antenna diameter and aperture efficiency of d = 3.66 m (12 ft) and ea = 0.6. The operating frequency is f = 8.415
GHz and the transmitter power PT = 18 W. Assuming the same efficiency for the 70-m receiving antenna at NASA’s deep-space network at Goldstone, CA, we calculate the antenna
gains using the formula G = ea(πd/λ)2, with λ = c/f = 0.0357 m:
GT = 47.95 dB, GR = 73.58 dB, PT = 12.55 dBW
Assuming a system noise temperature of Tsys = 25 K = 13.98 dBK for the receiving
antenna, we find for the noise spectral density N0 = kTsys = −214.62 dBW/Hz, where we
used k = −228.6 dB. Assuming a bit-error rate of Pe = 5×10^−3, we find from Eq. (16.9.2)
the required ratio Eb/N0 = 3.317 = 5.208 dB.
Voyager 1 was at Jupiter in 1979, at Saturn in 1980, and at Neptune in 1989. In 2002 it was
at a distance of about r = 12×10^9 km. It is expected to be at r = 22×10^9 km in the year 2020.
We calculate the corresponding free-space gain Gf = (λ/4πr)2 and the expected
data rates R from Eq. (16.9.5), where r is in units of 10^9 km:
location r Gf(dB) R(dB) R(bits/sec)
Jupiter 0.78 −288.78 49.72 93,724
2002 12.00 −312.53 25.98 396
2020 22.00 −317.79 20.71 118
...............................................
Nu este nici pe departe teorie seaca si, cine nu intelege acest lucru, nu va intelege niciodata de ce radioamatorii AMSAT din DL au receptionat Voyager 1 in 31 martie 2006, deci in conditii mult mai secere decat NASA, vezi https://www.amsat.se/2006/04/02/voyager-1-received-by-amsat-dl-group/
Dar se cred spirituali cu bascalia lor de balci.
73 de Tavi YO4BKM! |
|
