| Comentarii (8) |
|
Postat de Miki (yo5ajr) la data de 2016-11-01 02:56:54 (ora Romaniei)
| | | Intrebare cu "talc". Este o metoda folosita de multa vreme dar de obicei de "baietii din clasele mai mari". Teoria este destul de vasta si interesanta dar esenta este sa studiezi propagarile, stratul reflectorizant ca apoi in mod "misterios" sa intorci directia antenei taman aproape cu fundul spre corespondent, acela nu te aude cand in mod "logic" este orientat pe "short" adica pe directia ta ca apoi sa te auda cand intoarce spatele spre tine. Deasupra lui stratul ionizat este mai groasa, la inaltimi mai mici iar deasupra ta e noapte, inaltime mai mare. Dar vai....nu in totdeauna matematic la fel. Ai nevoie de un fel de "filling" bazat pe studii indelungate. Eu din pacate ca si majoritatea din YO nu visez de antene rotative pe benzile mai jos de 40m, la 160 si 80m poti numara pe degete cate antene rotative sunt pe Terra pe aceste benzi, dar cu antenne TX fixe, mai multe, orientate cu lobii principali spre cele 4 zari se mai poate...dar cu munca multa. Daca in curand omul va interveni in modificare stratului ionizat (dupa cu spun unele "surse") putem reconsidera particularitatile cat de cat obisnuite pana acum al propagarii. Cu anii in urma cu particule nano de cupru nu le a mers. Ce sa faci? Omul invata cat traieste si se adapteaza. 73 de Miki |
|
Postat de Gheorghe Oproescu - Tavi (yo4bkm) la data de 2016-11-01 10:08:22 (ora Romaniei)
| | | După cum arată Miki, este ceva cu tâlc, aș putea spune chiar cu mai multe tâlcuri. În definitiv apar aici mut mai multe compromisuri, arăt și eu unul. Între două puncte depărtate pe glob se produc pe treseul scurt mai puține reflexii, pe cel lung mai multe, considerând aceleași condiții oferite de ionosferă. La fiecare reflexie se produce o pierdere de energie, plus pierderile mai mari pe traseul lung din cauza absorbției pe un parcurs mai mare. Dar, dacă pe traseul scurt, cu mai puține pierderi, fasciculul de unde reflectate, chiar divergent fiind, nu ajunge la sol în aria în care se află partenerul sau ajunge numai o rămășiță periferică din el? Decât zero semnal, nu este avantajos un semnal nenul, chiar dacă a suferit pierderi mai mari? Cele de mai sus apar în condiții identice ale ionosferei, celelalte condiții le-a arătat Miki. Eu unul, cu antena mea triple-leg pe 14 MHz și un Windom de 42 m pe toate benzile m-am lăsat mereu în voia întâmplării. Mai ales acum, la minim de propagare. Best DX! |
|
Postat de Vasile (yo6ex) la data de 2016-11-01 10:38:45 (ora Romaniei)
| | | In 23 August 1982 am avut un QSO pe "Long Path" cu YO3AC si YO3ZA in 14 MHz, eu aveam un beam fix cu 2 elemente pe directia N/W. Imi amintesc si acum tonul "tremolo" caracteristic LP. A fost QSO-ul la cea mai mare distanta pe partea lunga... |
|
Postat de Vasile (yo6ex) la data de 2016-11-01 10:40:18 (ora Romaniei)
| | Am uitat sa consemnez si ora 22:30 UTC.
|
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2016-11-01 15:51:42 (ora Romaniei)
| | Intrebarea nu are "talc". Din numeroase conversatii si corespondenta cu radioamatori la inceput de drum am constatat ca nu se prea cunosc modurile de propagare nerutiniere in unde scurte.
In conditiile in care cel putin in urmatorii 5-8 ani propagarea va fi si mai slaba decat in ultimii 3-4 ani, trebuie actionat pe doua directii: imbunatatirea considerabila a antenelor si exploatarea unor abordari mai putin conventionale, in speta modurile speciale de propagare: propagarea pe coarda ionosferica (long path), propagarea pe ductie intre straturile ionosferice F si E, linia gri (Grey line) si propagarea pe raza Pedersen.
Propagarea pe coarda ionosferica (cunoscuta si sub numele traseu lung/long path/chordal hop), este folosita de DX-eri de multe decenii si poate fi utilizata si in conditii de activitate solara slaba, precum cele de astazi. Necesita antene cu directivitate dar nu neaparat rotative, pot fi si antene fixe cu castig de cel putin 2.5-3dBi (dipoli ficsi dotati cu un reflector (sau director) din sarma sau chiar 2 antene verticale in faza, comutabile, orientate spre directiile de interes. Eu unul am efectuat prima mea legatura pe long path din YO in 1976 cand, la sugestia regretatului YO7DZ, am adaugat un element director din sarma la o distanta de 0.2xLambda de dipolul meu pentru 14MHz pus la 10m peste acoperisul blocului. Doar astfel am putut in sfarsit sa contactez si eu la orele diminetii pe VK9NS si celebrul lui "14222 NET" (pentru cine-si mai aminteste). Controlul a fost slabut dar i-am auzit destul de rezonabil, ceea ce in prealabil doar cu simplul dipol a fost imposibil luni de-a randul.
Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca intre locatii geografice situate chiar si aproape la antipozi sunt posibile la anumite ore, frecvente si conditii legaturi radio care pe traseul scurt (direct) sunt imposibile din cauza atenuarii semnalelor la fiecare reflexie pe sol sau pe suprafata oceanelor insotite si de refractii pe ionosfera. Atenuarea redusa cu cateva puncte S apare cand concavitatea stratului F din ionosfera devine neuniforma si reflexiile in zona de intuneric nu se mai produc pe suprafata terestra ci numai pe stratul F, creindu-se un traseu prin care este evitata trecerea undelor prin stratul D (extrem de absorbant).
Astfel se economisesc 2-4 salturi si reflexii succesive (cateodata chiar si 4 puncte S, 24dB sau mai mult). Genul acesta de propagare are foarte multe variabile si de aceea necesita observatii indelungate, acumularea de experienta si evident, rabdare de broasca testoasa.
Cele mai bune conditii sunt la rasaritul soarelui si la apusul lui. Exista deschideri scurte in 14-21-28MHz spre Pacific, Coasta de Vest a Statelor Unite. Exista si surprize la ore neconventionale cum au fost deschiderile din urma cu cca. 3 saptamani spre America de Sud (ZP, CE si OA) in 28MHz la miezul noptii !!!
Din YO exista cateodata deschideri interesante spre Pacificul de Vest in 7MHz si-mi amintesc pe YO9HP lucrand Japonia pe long path cand altii nu auzeau nimic. In anii de maxima solara, aceste deschideri pot dura chiar si 1-2 ore acum insa sunt cu mult mai scurte, dar exista cu toti indicii solari atat de deprimanti (SFI, Ap si Kp ).
Potentialul lucrului pe long-path difera de la tara la tara, depinzand de cate zone de apa sau pamant (unde se produc reflexiile de Terra la lumina zilei) traverseaza undele astfel ca daca vedem pe DX Cluster ca o statie PA a lucrat VK9 in 14MHz la 7 dimineata, nu inseamna obligatoriu ca si din YO este posibil.
O sursa competenta de informatie se gaseste la https://www.pa9x.com/long-path-or-short-path-propagation/ . Si colegul nostru Florin YO8CRZ a abordat aceasta chestiune in ambele volume ale cartii sale "Radiotehnica teoretica si practica" (din cate stiu pentru prima oara in literatura tehnica in lb.romana pentru radioamatori). Din pacate, deocamdata nu exista software gratuit pentru prognoza propagarii care include si modurile speciale de propagare. Cel mai apropiat de necesitatile radioamatorilor este programul PropLab 3.1.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE |
|
Postat de Morel (4x1ad) la data de 2016-11-01 16:00:35 (ora Romaniei)
| | @YO6EX: in 1978 m-am deplasat la Rasnov impreuna cu regretatul YO6AWR sa-l vizitam pe Mihai, YO6BCV. Acesta era posesorul unui beam de multe elemente in 28MHz cu un boom de vreo 10m, impresionant pentru acele vremuri. Atunci am auzit pentru prima oara fenomenul de ecou pe long path cand lansand CQ pe directia W6, ne auzeam propriile semnale dupa cca.2 secunde. Semnale insotite de distorsiunile de faza inerente long path-ului, acel tremolo caracteristic.
73 de Morel, 4X1AD ex.YO4BE |
|
Postat de Alex (yo9hp) la data de 2016-11-01 16:32:11 (ora Romaniei)
| | | Intrebare simpla, raspunsuri complicate. Cine foloseste o antena directiva in banda de 20 m, observa cu surprindere cat de usor se pot lucra statii VK/ZL via Long Path, de obicei din Aprilie-Mai pana in Septembrie-Octombrie, intre orele 05-10 UTC. Aceleasi statii se pot lucra via Short Path, insa cu semnale ceva mai slabe (!!!??) intre 12-16 UTC. Observatia este valabila si pentru banda de 40m, pentru statiile W6-W7: Long Path la ora apusului de soare in YO si Short Path la ora rasaritului de soare, cu semnale superioare via LP. Dar regulile exista ca sa existe si exceptii. Imi amintesc ca in perioada 2004-2005, cand operam de la A45WD, lucram zilnic 40-50 statii W6-W7 in 20m, la ore apropiate de apusul de soare, via LP. De obicei semnalele erau consistente (S7 - S9+20dB). Totusi, intr-una din zile, semnalele din directia LP erau slabe, motiv pentru care am suspectat pierderea controlului antenei (se intampla destul de des, din cauza furtunilor de nisip). Am verificat si am constatat ca antena era pozitionata corect, pe LP. Am intors antena pe SP si am avut surpriza sa aud statiile W6-W7 cu semnale apropiate de ceea ce ma asteptam pe LP. Insa fenomenul s-a produs nunai in acea dupa amiaza. In materie de apreciere a tipului de propagare, este usor sa ne inselam. Faptul ca auzim o statie din directia opusa decat clasicul SP, nu inseamna totdeauna LP. Se intampa ca, in concursuri, mai ales in benzile de 15m si 10m, sa nu aud nicio statie europeana cu antena pe Vest, sau Nord-Vest, dar sa lucrez Europa Centrala (DL, ON, F, OK etc) cu antena pe Est sau Nord-Est. Putin probabil sa fie vorba de propagare via LP, ci de back-scatter. Cat despre QSO-urile cu statii JA via LP in banda de 40m, conditiile sunt chiar extreme. Din experienta proprie, datele favorabile sunt in anii cu flux minim, imediat dupa solstitiul de iarna, iar fereastra dureaza cca 30 minute (aprox 07 - 07:30 UTC). De multe ori, ti se pare ca nu merita efortul, pentru ca aceleasi statii le poti lucre seara cu semnale consistente. Dar, macar o data in viata, merita sa traiesti experienta lucrului cu statii JA in banda de 40m, via LP… Morel, multumesc pentru intrebare! 73, Alex YO9HP |
|
Postat de COATU CEZAR la data de 2016-11-05 15:53:44 (ora Romaniei)
| | | Am constatat ca legaturile LP se fac foarte usor de catre statiile YO la orele diminetii in 14 MHz gratie puterii mari cu care lucreaza statiile din JA, YB, VK, precum si a antenelor YAGI pentru aceasta banda. JA2BAY era cunoscut in anii 80, ca si VK9NS sau staii VK din vestul continentului sau din Tasmania. In 2014, in luna octombrie, fiind in portabil in circa 12 rezervatii YOFF din sudul Romaniei, am lucrat foarte bine pe LP cu astfel de statii. Eu aveam 100 W si antena GP monoband de 14 MHz. Toate DX-urile m-au auzit cu 55-58 in Australia si Asia, dar mi-au confirmat ca au anene directive cu multe elemente, puterea de 1000 w si transceivere ICOM sau Kenwood din seria TS. Norocul meu cu ei, eu aveam doar un TS 450 AT si o verticala GP 14 MHz omnidirectionala. |
|
