Intrebare: Cu aproximatie, cate carti din domeniul radioamatorismului aveti in biblioteca personala?
|
Valori absolute
Valori procentuale
|
|
Intrebarea a fost lansata la 15-iunie-2009 si s-a incheiat la 22-iunie-2009
Aveti dreptul la un singur vot. Se poate alege o singura optiune. Sondajul de opinie "Intrebarea saptamanii" de
la Radioamator.ro nu este stiintific si reflecta numai opiniile utilizatorilor acestui site care au decis sa voteze.
Rezultatele nu trebuie considerate a reprezenta opiniile comunitatii de radioamatori din Romania. Aceste intrebari nu
sunt comandate de nimeni. Intrebarile saptamanii sunt initiate de redactorii Radioamator.ro, care incearca sa puna
in discutie subiecte la ordinea zilei, unele cu specific local, cu referiri la situatia actuala a radioamatorismului
YO, dar si teme care constituie preocupari ale radioamatorilor de pretutindeni, cum ar fi activitatea DX, participarea
in concursuri, modurile de lucru preferate, conditiile de lucru, problema TVI etc. Rezultatele sondajelor se transpun
in cifre si procente. E greu de spus daca ele sunt de folos vreunei institutii (FRR, ANCOM) sau daca ar putea avea vreo
consecinta concreta, dat fiind ca reflecta opiniile unui numar mic de radioamatori, de aceea nici nu avem pretentia ca
se pot trage din ele concluzii valabile. Participarea este benevola.
|
| Comentarii (8) |
|
Postat de Fatol Alexandru la data de 2009-06-15 12:28:24 (ora Romaniei)
| | | Cei care citesc au sa rida(suna destul de urat),dar am si revistele din seria 'Cutezatorii', Sport si tehnica, Tehnium . Ca si cartzi am avut un coleg care a studiat in URSS si era abonat la tot ce aparea in domeniu inclusiv revista Radio. Manualul Radioamatorului ed 1971 a lui Tanciu si Nelu Vidrascu au fost de capatai ptr. mine can am inceput sa 'buchisesc'radioamatorismul.Tnx tuturor care au fost pe langa mine mai bine de 36 de ani de radioamatorism,Cu stima si respect profund ,tuturor, Alex, Cluj-Np. |
|
Postat de Csiki Mihail Adalbert la data de 2009-06-15 17:00:21 (ora Romaniei)
| | << O carte de specialitate ,daca o singura data ai folosit-o,deja si-a justificat pretul>>.( De altfel, e valabila si pentru scule ).
Parerea mea este ca au locul lor ,cartile, si in epoca informaticii,si al internetului. |
|
Postat de Gabi la data de 2009-06-15 21:37:04 (ora Romaniei)
| | Am votat >30. Am multe carti de electronica/radioamatorism pe care doresc sa le donez celor interesati - vezi anunturi Diverse: D-2020. Incerc sa mai fac loc in bibliotecile din casa pentru cartile de beletristica pe care le cumpar periodic - am peste 2500 carti. Documentatia radio-electronica o am pe PC.
|
|
Postat de Lari la data de 2009-06-15 22:55:52 (ora Romaniei)
| | | Am votat > 30,o parte din ele au ,,fost leaganul pasiunii mele'',SUNT PUSE LA LOC DE CINSTE intr-un corp separat in biblioteca,de aceea nu le pot da DECAT CU IMPRUMUT.Cat despre reviste am din YO,U,OK,SP,W...etc,dar un pic cam ratacite avand in vedere ca m-am tot mutat cu casa...........hi !!!Colegul YO6AEI are perfecta dreptate.Cu stima,Lari,YO9CSM,ALEXANDRIA. |
|
Postat de Creanga Mugurel la data de 2009-06-17 18:24:14 (ora Romaniei)
| | | Chiar daca pe internet se gasesc multe informatii cartea cred eu ca ramane de baza. 73! RELU |
|
Postat de Dan la data de 2009-06-19 11:19:29 (ora Romaniei)
| | Am cateva carti vechi destinate domeniului radio printre care as enumera "biblia" Cartea Radioamatorului 1975, Manualul Radioamatorului 1955 (traducere din rusa scriitorul fiind II Spijevski. Propaganda comunista la greu :) ) si alte carti cu tenta sovietica care sunt ratacite prin biblioteca...
PS: Pentru YO7GDB, in ziua de azi Internetul reprezinta un acces rapid la o baza de date imensa cu informatii in continua crestere, trebuie sa sti doar ce cauti si cum sa cauti. Cartile tehnice au si ele farmecul lor, eu inca mai rasfoiesc galbenitele pagini chiar daca informatiile de acolo mare parte sunt denaturate de diverse influente politice.
Cartile non-tehnice (sa le spun asa) intotdeauna vor ramane speciale fata de Internet sau alt curent modern. Sa citesti o carte (pe hartie, nu eBook sau altceva) creaza un sentiment aparte.
73 de YO3IBW! |
|
Postat de Antal la data de 2009-06-19 23:03:28 (ora Romaniei)
| | Presupun cã întrebarea se referã la cãrþi în format clasic, pe hârtie. În domeniu am între 20-30. În format electronic poate câteva sute. Dupã pãrerea mea viitorul cãrþilor este în format digital. Vor coexista în paralel ºi cele pe hârtie, dar mai ales în domeniul literar, nu în cel tehnic. O carte tehnicã nu se citeºte neapãrat în ordinea capitolelor, iar funcþiile de cãutare au o mai mare importanþã. Plus cã în format digital cãrþile pot include nu numai imagini statice ci ºi animaþii, formule de calcul ºi diagrame funcþionale º.a. Nu este neglijabilã nici accesibilitatea formatului digital, distribuþia simplã, foarte rapidã ºi ieftinã. Deocamdatã cele douã formate coexistã, dar treptat cred cã cartea tehnicã va trece mai uºor în era digitalã.
Lumea se schimbã în jurul nostru iar cãrþile nu fac excepþie. Nu neg importanþa fantasticã a lecturii în copilãrie ºi nu numai, însã din pãcate este tot mai frecvent subestimatã puterea formatoare a lecturii. Când cineva vorbeºte sau scrie chiar ºi câteva cuvinte sunt de ajuns pentru a vedea dacã aceea persoanã a citit ceva la viaþa ei sau s-a uitat doar la poze...
La finalul anului trecut cãutam documentaþie despre un nou serviciu lansat de Google. O editurã americanã anunþa cã are în pregãtire o carte despre subiect. Deºi de abia a început scrierea cãrþii de cãtre un colectiv de specialiºti, ea deja putea fi comandatã în format digital (mai ieftin) ori pe hârtie (mai scump). Sau pentru un preþ cu doar câþiva dolari mai mare decât al versiunii tipãrite puteau fi achiziþionate ambele variante. În acest ultim caz pe mãsurã ce capitolele erau scrise acestea erau livrate cumpãrãtorilor în format pdf. Aceºtia puteau la rândul lor sã revinã cu critici ºi sugestii privind îmbunãtãþirea conþinutului, sugestii de care colectivul redacþional promitea sã þinã seama. La final cumpãrãtorii primeau atât cartea digitalã completã cât ºi pe cea tipãritã. Însã esenþialã mi se pare disponibilitatea capitolelor cu luni de zile înainte de a apãrea cartea.
Deocamdatã unul din principalele neajunsuri ale cãrþilor digitale este lipsa dispozitivelor de afiºare corespunzãtoare a acestora. Lectura pe ecranele calculatoarelor este obositoare ºi ineficientã, în bunã parte datoritã rezoluþiei foarte scãzute a acestora. În timp ce cel mai slab ziar are o rezoluþie de 300 dpi pentru fotografii ºi un text tipãrit impecabil, pe un ecran de calculator aceastã rezoluþie începe uzual pe la 72 dpi ºi nu ajunge prea departe. Cu cât densitatea punctelor tipografice este mai mare, cu atât lectura este mai uºoarã, mai plãcutã. Vedeþi revistele, care pot trece ºi de 1200 dpi sau imprimantele foto cu 4800 dpi. Dacã nu mã credeþi cã lectura pe calculator este ineficientã, vã propun un experiment simplu: culegeþi un capitol de text fãrã a folosi corectorul ortografic. Apoi recitiþi textul de câte ori este nevoie pentru a corecta toate greºelile. Dupã care tipãriþi textul pe hârtie ºi mai parcurgeþi-l odatã. Veþi rãmâne surprinºi de câte greºeli v-au scãpat la lecturarea pe calculator. La fel ºi învãþarea lecturând de pe ecran nu egaleazã eficienþa învãþãrii de pe hârtie. Lucrurile se vor schimba însã odatã cu dezvoltarea dispozitivelor electronice specializate pentru afiºarea cãrþilor, cu ecrane e-ink, de genul celebrului Kindle de la Amazon sau Sony Reader. Se apreciazã cã în 2010 vor apãrea pe piaþã primele cititoare cu ecrane e-ink color.
Când vorbesc despre cãrþi digitale mã refer în primul rând la cele editate astfel, cu text ºi desene vectoriale ºi la cãrþile scanate cu simþ de rãspundere, nicidecum la cãrþile scanate uneori de entuziaºti mai puþin pricepuþi. Mi se pare chiar penibil când pe o carte scanatã oribil, fãrã pic de postprocesare apare pe fiecare paginã semnãtura celui ce a fãcut scanarea. Adicã scriitorul se semneazã sus pe copertã, editorul jos sau pe pagina interioarã, iar cel care o scaneazã îºi trânteºte semnãtura pe fiecare paginã. Asta îmi aminteºte de cei care îºi scrijelesc numele pe monumentele vizitate sau pe copacii pe lângã care au trecut, pe bãncile pe care au ºezut.
În final dacã tot vorbim despre cãrþi, vã recomand cãlduros lecturarea unui scurt articol despre un experiment privind puterea lecturii, apãrut chiar astãzi în Cotidianul sub semnãtura lui Ioan T. Morar: http://www.cotidianul.ro/cea_mai_spectaculoasa_evadare_din_lume-88685.html" target="_blank">Cea mai spectaculoasã evadare din lume. |
|
Postat de George la data de 2009-06-20 12:32:41 (ora Romaniei)
| | | Este adevarat ca internetul ne ofera o cantitate impresionanta de informatie. Insa aceasta informatie este nestructurata, usor haotica si orientata spre rezultat imediat. Dupa indelungi sapaturi internaute singura sursa gasita care trata proiectarea etajelor de putere cu tuburi la nivel academic-ingineresc a fost tot o banala carte tiparita pe hartie in fosta URSS. |
|
